Plângere contravenţională. Sentința nr. 1746/2013. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1746/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 8700/176/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1746/2013
Ședința publică de la 22 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. E. P.
Grefier: M. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. I. A. în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE A., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsind intimatul și martorul petentului D. F..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că s-a depus la dosar procesul verbal de neexecutare a mandatului de aducere privind pe martorul D. F., prin care se arată că acesta este plecat la muncă în Italia, pe o perioadă nedeterminată.
Instanța, văzând cele arătate în procesul verbal de executare a mandatului de aducere privind pe martorul D. F., constată imposibilitatea administrării acestei probe.
Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care, instanța declară închisă probațiunea și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii astfel cum a fost precizată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele;
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.12.2012 sub numărul_, petentul B. I. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN A. anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2012, cu consecința exonerării de la plata amenzii aplicate și restituirea permisului de conducere.
În motivare, petentul a arătat că nu este vinovat de săvârșirea faptei, pietonul era pe celălalt sens de mers iar el se deplasa în coloană cu viteză redusă în aproprierea giratoriului, iar la telefon s-a uitat doar să vadă cine îl sună.
În drept cererea nu a fost motivată.
Plângerea este scutită de taxa de timbru și timbru judiciar, conform art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 36 din OG nr. 2/2001.
Conform art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 rap. la art. 112 c.pr.civ., petentul a anexat plângerii formulate copie după procesul-verbal . nr._/22.12.2012 (fila 4).
La data de 28.01.2013, prin serviciul registratură, petentul a depus o precizare a plângerii prin care a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2012 ca fiind netemeinic și nelegal, exonerarea de plata amenzii aplicate și înlăturarea măsurii complementare de reținere a permisului de conducere, iar în subsidiar, admiterea plângerii și înlocuirea sancțiunii cu avertisment și restituirea permisului de conducere raportat la gravitatea faptei.
În motivare a arătat că pietonul angajat în traversarea străzii, se afla pe celălalt sens de mers al străzii, astfel că nu a redus viteza și întrucât pietonul de afla pe celălalt sens de mers și-a continuat deplasarea . Arată că a explicat și polițistului faptul că pietonul se afla pe celălalt sens de mers, invocând disp. art. 100 al. 3 lit. b din OUG 195/2002
În drept a invocat OG nr. 2/2001.
La data de 04.03.2013 intimatul a depus prin serviciul Registratură al instanței întâmpinare (fila 21), prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal astfel cum a fost întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a precizat că, motivele invocate de petent sunt neîntemeiate și nelegale, procesul verbal emanând de la o autoritate publică ce are competența de a constata și sancționa faptele contravenționale și se bucură de prezumția de legalitate, autenticitate, veridicitate. Arată că această contravenție a fost constatată direct de către agentul constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Precizează că procesul verbal se bucură prezumția de autenticitate și veridicitate până la proba contrară, iar „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească ”. Se mai arată că procesul verbal îndeplinește condițiile de fond prev. de art. 16 al. 1, cât și pe cele prev. sub sancțiunea nulității absolute prev. de art. 17 din OG2/2001
În drept se invocă disp. OG 2/2001, OUG 195/2002, iar în baza art. 242 și urm C. pr. Civ. s-a solicitat judecarea în lipsă. A anexat întâmpinării raportul agentului constatator și cazierul auto al petentului .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/22.12.2012 petentul B. I. - A. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 280 lei și cu măsura complementară a suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 30 zile de către agenții constatatori ai intimatului în cuprinsul procesului verbal reținându-se că petentul a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1 din direcția Cetate-Ampoi pe banda a doua de mers iar când a ajuns la trecerea de pietoni semnalizată cu indicator și marcaj rutier, vorbea la telefonul mobil și nu a acordat prioritate de trece numitului D. F., care era angajat regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni, aflându-se pe sensul de mers al conducătorului auto și care pentru a nu fi acroșat s-a oprit din traversare.
Faptele, astfel cum au fost descrise în procesul verbal contestat întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin HG nr. 1391/2006 și art. 36 al.3 din OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 al. 3 lit. b și art. 108 art.1, lit.a pct.2 din OUG 195/2002.
Examinând cu precădere procesul verbal de contravenție . nr._/22.12.2012 sub aspectul legalității întocmirii sale, prin prisma motivelor ce pot fi reținute din oficiu, instanța apreciază că procesul verbal antemenționat a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă.
Instanța reține faptul că procesul verbal . nr._/22.12.2012 cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator (fila 4).
Față de cele mai sus expuse, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție întrunește exigențele edictate de prevederile OG nr. 2/2001 ca o garanție de legalitate a acestuia.
Procedând la cercetarea temeiniciei procesului verbal . nr._/22.12.2012, instanța reține următoarele:
Actul normativ special cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv OG nr. 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale ale dreptului administrativ privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat.
Totodată, instanța își va circumscrie analiza și prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sens în care, apreciază că, pentru a califica dacă sancțiunea aplicată petentului intră în noțiunea autonomă de „acuzație în materie penală”, elementul esențial, determinant, pentru o astfel de calificare este caracterul preventiv și sancționator, deci scopul sancțiunii amenzii aplicate.
Astfel, în pofida cuantumului redus al amenzii, atât timp cât aceasta reprezintă un mijloc de constrângere a petentului, o măsură de prevenire a săvârșirii de noi fapte de natura celei ce îi este imputată, instanța concluzionează că sancționarea cu amendă echivalează cu aducerea unei acuzații în materie penală în sensul Convenției.
Stabilit fiind acest fapt, instanța va avea în vedere jurisprudența Curții EDO, mai exact cauzele Salabiaku împotriva Franței par. 28, precum și Janosevic împotriva Suediei, în care, Curtea a stabilit, sub aspectul sarcinii probei că art. 6 par. 2 nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora, statele membre trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Cu alte cuvinte, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumția de nevinovăție ce îi este garantată de dispozițiile convenționale anterior evocate și pe de altă parte prezumția de legalitate si temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat.
Din această perspectivă, instanța va examina susținerile petentului prin raportare la probatoriul administrat în cauză.
Astfel, art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, aprobat prin HG nr. 1391/2006 (act normativ ce satisface exigențele de accesibilitate impuse de standardul convențional prin publicarea lui în Monitorul Oficial nr. 876/26.11.2006) instituie în sarcina conducătorilor auto obligația de a acorda prioritate de trecere pietonului care traversează, drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Petentul a arătat în cuprinsul procesului verbal de contravenție, că nu a avut intenția de a nu acorda prioritate, pentru ca ulterior în cuprinsul plângerii contravenționale să precizeze că starea de fapt nu corespunde realității întrucât pietonul se afla pe celălalt sens de mers, astfel că și-a continuat deplasarea fără a pune în pericol siguranța pietonului.
Art. 36 al. 3 din OUG 195/2002 interzice conducătorilor auto folosirea telefoanelor mobile, când aceștia se află în timpul mersului, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip „mâini libere”
Referitor la declarația martorului V. M., audiat la termenul de judecată din data de 1.04.2013, solicitată de petent în susținerea plângerii, instanța o va îndepărta având în vedere că aspectele precizate de acesta nu se coroborează cu apărările petentului, fiind singulare. Astfel petentul în cuprinsul plângerii precizează că nu a vorbit la telefonul mobil, doar a verificat cine l-a sunat, iar cu privire la cealaltă contravenție reținută în sarcina sa a arătat că pietonul se afla pe sensul opus de mers, motiv pentru care nu se impunea acordarea priorității de traversare, martorul audiat precizând că mașina petentului nu era prima la trecerea de pietoni, înaintea sa aflându-se mai multe mașini. De asemenea martorul nu a putut preciza dacă petentul a vorbit sau nu la telefonul mobil.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța va avea în vedere că în lipsa unui minim suport probator, apt să inducă un dubiu cu privire la situația de fapt reținută în actul încheiat de agenții constatatori ca urmare a constatărilor ex propriis sensibus (vorbind la telefonul mobil nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni ), instanța apreciază că a da crezare petentului ar echivala cu suprimarea oricărei autorități cu care însăși legea îi învestește pe agenții constatatori ai intimatului.
Pe de altă parte, instanța reține faptul că petentul, la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție nu a formulat obiecțiuni, rezumându-se doar să precizeze că nu a avut intenția de a nu acorda prioritate, or dacă afirmațiile din cuprinsul plângerii erau adevărate, acesta ar fi trebuit, ca pe de o pare, să formuleze obiecțiuni la momentul constatării contravenției, iar pe de altă parte, să facă proba în fața instanței de judecată în sensul celor invocate în cuprinsul plângerii.
Consecința acestui fapt îl reprezintă – în aprecierea instanței – răsturnarea prezumției de nevinovăție de care se bucură în virtutea par. 2 al art. 6 din Convenția Drepturilor Omului petentul, concomitent cu validarea/confirmarea prezumției de temeinicie a actului administrativ supus controlului judecătoresc.
Sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, văzând dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că aceasta este corespunzător dozată, imperativul asigurării siguranței circulației vehiculelor fiind de importanță majoră în considerarea potențialelor urmări pe care aceasta le-ar putea produce, instanța apreciind că nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicare cu avertisment.
În consecință, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent și să mențină procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea formulată de petentul B. I.-A., domiciliat în A. I., ..99, ., jud. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2012 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție A., cu sediul în mun. A. I., ., nr. 1, jud. A. ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 22.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. D. E. P. M.
RED.PDE/TEHN.PM/4E/22.05.2013.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea formulată de petentul B. I.-A., domiciliat în A. I., ..99, ., jud. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.12.2012 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție A., cu sediul în mun. A. I., ., nr. 1, jud. A. ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 22.04.2013.
PREȘEDINTE,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 370/2013. Judecătoria ALBA IULIA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1842/2013. Judecătoria... → |
|---|
