Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3312/2015. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 3312/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 3312/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3312

Ședința publică din 12 iunie 2015

Președinte: C. L. D.

Grefier: B.-F. S.

Pe rol se află soluționarea formulată de societatea reclamantă O. V. Insurance Group SA în contradictoriu CU U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI A. ȘI C. L. AL MUNICIPIULUI A. având ca obiect acțiune în răspundere delictuală

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 05 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, pentru motivele arătate, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 iunie 2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 24.06.2014, sub nr. de dosar_, O. V. Insurance Group SA în contradictoriu CU U. A. TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI A. ȘI C. L. AL MUNICIPIULUI A. a solicitat instanței obligarea acestora la plata sumei de 8667,11 lei reprezentând: 7665,92 lei cu titlu de indemnizație de asigurare achitată în dosarul de daună AVA/AR/_/11; 1011,26 lei cu titlu de dobândă legală, calculată de la data de 22.11.2011 ( data plății indemnizației de asigurare și până la data de 15.06.2014 ( momentul sesizării instanței de judecată). Totodată, solicită obligarea pârâților la plata dobânzii legale, datorată și calculată în baza dispozițiilor OG nr. 13/2011, de la momentul sesizării instanței și până la data achitării efective a debitului datorat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, din producerea evenimentului rutier din data de 29.06.2011, a rezultat avarierea autoturismului marca KIA CEED cu nr. de înmatriculare_, aflat în proprietatea BCR LEASING IFN SA.

Conform declarației conducătorului auto, dată potrivit dispozițiilor Ordinului CSA nr.12/2008 (cu respectarea cerințelor prevăzute de art.79, 80 și 80 din OUG nr.195/2002), autoturismul a fost avariat ca urmare a impactului unei gropi din carosabil, nesemnalizată, pe ..

Persoana păgubită având încheiată cu societatea reclamantă asigurarea facultativa a autovehiculelor, respectiv polița AVA_, a avizat-o despre producerea riscului asigurat, în urma căruia a fost deschis și instrumentat dosarul de daună AVA/AR/_/11, finalizat cu plata despăgubirii în cuantum de 7665,92 lei, la data de 22.11.2011.

În baza prevederilor art. 22 din Legea nr.136/1995 privind asigurările si reasigurările în România "în limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, contra celor răspunzători de producerea pagubei".

Societatea reclamantă consideră că pârâților le incumbă responsabilitatea acestui litigiu față de dispozițiile art.5 alin. 6 din OUG nr.195/2002, care stipulează faptul că: „În cazul producerii unui eveniment rutier, ca urmare a stării tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 22 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, drumurile de interes local se administrează de către consiliile locale pe raza administrativ teritorială a acestora.

Întrucât potrivit dispozițiilor art. l din Legea nr.215/2001, legea administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare, prin autoritate deliberativă se înțelege consiliul local, consiliul județean, C. General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, societatea reclamantă apreciază că această pârâta urmează să răspundă în solidar cu pârâta U. A. Teritorială Municipiul A. prin reprezentantul sau legal - primarul.

Pentru aceste considerente reclamanta solicită admiterea acțiunii.

În drept a invocat dispozițiile art.22 din Legea nr. 136/1995, art. 998-999, dispozițiile OG nr. 13/2011.

În probațiune au fost depuse înscrisurile invocate și a fost încuviințată proba cu expertiza tehnică auto.

La data de 19.09.2014 pârâții Municipiul A. și C. L. A. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă și netemeinică.

Pe cale de excepție au invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. A. și Municipiul A., întrucât în zona menționată de reclamantă că s-a produs evenimentul rutier, din data de 29.06.2011, respectiv . în administrarea Municipiului A., așa cum a comunicat și reclamantei prin adresa din nr._/T4/01.08.2012 și pe care aceasta a depus-o la dosar, nu este un drum public întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru a fi drum public.

De asemenea, pârâții arată că s-au efectuat de către funcționarii din cadrul Serviciului Întreținere și Reparații Căi de Comunicații Terestre, verificări pe teren, s-a stabilit locul din care inspectorul de daune a efectuat pozele anexate la dosarul de daună AVA/AR/l00495/2011 și s-a constatat că acesta se găsește pe planul de situație la punctul 1 marcat pe plan ( dinspre . punct s-a efectuat fotografia 1, dar acel podeț precum și groapa sau canalul neamenajat de lângă el, unde se presupune că s-ar fi produs incidentul, nu se regăsesc. Fotografiile nr. 2-5, au fost realizate din punctul 2 al planului de situație anexat ( dinspre . din această zonă nu reiese existența acelui podeț și a gropii de lângă acesta.

Tot pe cale de excepție, pârâții au invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. A., întrucât potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 215/2001 „ sunt persoane juridice de drept public comunele, orașele, municipiile, județele, adică unitățile administrativ-teritoriale, în cazul de față Municipiul A.. Aceste persoane juridice pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali, respectiv primarul municipiului A., potrivit art. 67 alin. (1) din Legea n 215/2001. C. local este autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale (art. 36 alin. 1 din aceeași lege).

De asemenea, au invocat excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune, arătând că dreptul la acțiune al reclamantei este prescris, întrucât prevederile art. 2519 alin. 1 din cod civil arata că: "Dreptul la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurarea se prescrie în termen de 2 ani.”

De asemenea în conformitate cu prevederile art.3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, prin derogare de la termenul general de trei ani, raporturilor ce izvorăsc din asigurare, li se aplică termenul de prescripție de 2 ani.

Pe fondul cauzei, pârâții au arătat că reclamanta nu poate solicita dobânda legala din data de 22.11.2011 și până la data introducerii acțiunii, întrucât nu a făcut nici un demers pentru recuperarea pretențiilor până in anul 2012, respectiv luna iulie când a expediat o invitație la conciliere. De asemenea reclamanta nu poate solicita suma de 7665.92 lei, întrucât prin cererea de despăgubire a fost solicitată doar suma de 1708,82 lei, sumă care este dovedită cu factura nr. GET21002970 din data de 29.07.2011 și înregistrată la BCR în data de 19.08.2011.

Pârâții susțin că zona respectivă nu este în administrarea municipiului A. și mai mult decât atât reclamanta nu a făcut dovada presupusului eveniment, în sensul că nu a depus fotografii de la fața locului, de la data evenimentului datate, nu apare nicăieri că fotografiile ar fi fost făcute pe .> De asemenea, consideră că nu s-a putut naște vreun raport juridic civil între Municipiul A. și C. L. A. în calitate de terți și reclamantă în calitate de asigurător, pe temeiul căruia aceasta din urmă să își poată recupera dauna, din moment ce din înscrisurile anexate, nu rezultă că răspunzător de producerea pagubei Municipiul A..

Pârâții arată că, din moment ce prejudiciul nu a fost dovedit de către reclamantă, nu este admisibil ca această să pretindă despăgubiri de la Municipiul A. și C. L. A., pe calea acțiunii în regres, având în vedere că aceasta a întocmit cu neglijență și superficialitate dosarul de daună.

Se apreciază că reclamanta nu a făcut nici dovada faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției Municipiului A. și Consiliului L. A. .

De asemenea, apreciază că reclamanta a plătit despăgubiri pentru un pretins prejudiciu, în baza unei constatări superficiale cu privire la locul și cauzele care au condus la producerea pretinsului eveniment rutier și implicit a prejudiciului cu intenția vădită de a-și recupera pretinsul prejudiciu de la Municipiul A. și C. L. A., în lipsa unor dovezi care să ateste faptul că asiguratul și-a avariat autoturismul pe teritoriul municipiului A., respectiv .> Pentru aceste motive pârâții solicită respingerea acțiunii.

În drept s-a invocat Decizia XXIII/2007, Legea nr. 136/1995, Codul civil, Codul de procedură civilă, Decretul nr. 167/1958.

În probațiune pârâții au depus înscrisurile invocate.

Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea apărărilor pârâților formulate de pârâți, solicitând respingerea excepțiilor invocate de pârâți, reiterând motivele invocate inițial.

Societatea reclamantă învederează faptul că excepția lipsei calității procesuale pasive trebuie respinsă, deoarece, acțiunea a fost promovată împotriva pârâților, la baza raționamentului juridic fiind două acte normative și anume: Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală și Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică locală și regimul juridic al acesteia. Pe aceste texte de lege se fundamentează și O.G. nr. 43/1997, privind regimul drumurilor, menționată ca temei de drept al formulării cererii. Pe cale de consecință, societatea reclamantă consideră că, pârâții au capacitate de folosință și pot sta în judecată în prezenta cauză, urmând a repara, în solidar, prejudiciul cauzat.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, reclamanta arată că aceasta ar trebui respinsă deoarece, pârâtele sunt într-o gravă eroare, în ceea ce privește interpretarea textelor legale ce guvernează materia prescripției extinctive, încercând să forțeze o asimiliare între natura comercială a litigiului privind regresul asiguratorului și termenul de prescripție aplicat acestui tip de litigiu.

În ceea ce privește fondul cauzei, societatea reclamantă a precizat că, pe această cale, Ordinul 12/2008 al C.S.A, publicat în Monitorul Oficial, oferă competențe asiguratorilor în constatarea acestui tip de eveniment. Astfel, „asiguratorii/societățile din domeniul asigurărilor ori societățile specializate și mandatate în serviciile de constatare și lichidare a daunelor desemnează personalul cu atribuții în constatarea, soluționarea dosarelor de daună și eliberarea documentelor de introducere în reparație a autovehiculelor, în cazul în care asigurații dețin o asigurare facultativă Casco valabilă, emisă de asiguratorul respectiv și se prezintă pentru a înștiința despre producerea unor pagube materiale la vehiculul asigurat.

Societatea reclamantă arată că, în mod clar, pârâții încearcă, ignorând dispozițiile legale, să deturneze atenția de la cauza principală a evenimentului rutier, respectiv starea extrem de proastă a drumului. În cauză, societatea reclamantă consideră că prejudiciul este clar determinat, iar documentele depuse la dosarul cauzei sunt în măsură să arate legătura de cauzalitate între îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de către pârâți și dauna produsă asiguratului și implicit reclamantei.

În ceea ce privește calculul dobânzilor, societatea reclamantă arată că, părțile se află într-o situație de răspundere civilă delictuală, creanța este certă, lichidă și exigibilă, fără a fi necesară punerea debitorului în întârziere, din chiar momentul săvârșirii faptei.

Analizând actele și lucrările și lucrările instanța reține următoarele:

La data de 22.11.2011, reclamanta, în calitate de asigurător CASCO, achită păgubitului suma de 7.665,92 lei, reprezentând contravaloarea pagubei suferite de asigurat și acoperită de polița CASCO, prin faptul că, la data de 29.06.2011, acesta a condus autoturismul marca KIA, cu nr. de înmatriculare_ pe . A. și, datorită unei gropi nesemnalizate, a intrat cu autovehiculul în respectiva groapă, producându-se avarierea autovehiculului.

Aspectele referitoare la determinarea modului de producere și a loculului accidentului rezultă din coroborarea copiei dosarului de daună, în care se regăsesc atât declarația păgubitului și planșele foto aferente, cu conținutul și concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, lucrare în care este descris modul de producere al impactului cu stabilirea raportului de cauzalitate între faptul intrării autovehiculului în groapă și avariile produse și oferirea tuturor elementelor necesare pentru a putea conchide, fără putință de tăgadă, că locul descris de păgubit în declarația sa corespunde amplasamentului actual al străzii Mărului din municipiul A., drum aflat sub incidența O.U.G. nr. 195/2002, inclusiv în ceea ce privește obligația de semnalizare corespunzătoare.

Întinderea despăgubirilor a fost stabilită de ofițerul de daună, pe baza documentelor aflate în dosarul de daună și achitată ulterior prin plata despăgubirilor în cuantum de 7.665,92 lei. De asemenea, raportul de expertiză evidențiază caracterul real al lucrărilor de reparații pentru care s-a acordat despăgubirea, în raport de descrierea păgubitului privind modul de producere al accidentului și avariile constatate.

Excepția prescripției extinctive invocată în cauză de pârâte este nefondată, deoarece acțiunea reclamantei nu este supusă termenului de prescripție special de 2 ani, invocat de pârâte și care este incident exclusiv în relația asigurător-păgubit, ci este supusă termenului general de prescripție de 3 ani, care curge împotriva reclamantei, de la data la care aceasta a plătit despăgubirea către propriul asigurat, întrucât nu se poate vorbi de curgerea prescripției împotriva asigurătorului înainte ca acesta să plătească despăgubirea, iar în lipsa unei reglementări speciale este incidentă norma generală.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C.L.M. A. este întemeiată și urmează a fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii promovate față de acest pârât, întemeiat pe faptul că acest pârât este o autoritate deliberativă a unității administrativ teritoriale, iar legea îi recunoaște personalitate juridică doar municipiului, nu și consiliului local, cu privire la care nu s-a invocat și dovedit că are un raport juridic direct cu reclamanta.

În schimb, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul A. este nefondată, deoarece din coroborarea probatoriului administrat în cauză, rezultă că avarierea autovehiculului a avut loc pe . cadrul acestei unități administrativ teritoriale.

Pe fondul cauzei, instanța va reține că, datorită nesemnalizării corespunzătoare a condițiilor de trafic rutier existentă la data producerii accidentului pe . A., în locul descris de păgubit în declarația sa, a avut loc accidentul ce a constat în . în groapa nesemnalizată și care a avut ca și consecință avariile descrise de păgubit, avizate în cadrul procedurii de despăgubire și verificate inclusiv de către expertul auto desemnat în cauză, avarii ce au determinat plata sumei de 7.665,92 lei, cu titlu de despăgubiri,

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte acțiunea, în sensul că va obliga doar pe pârâtul Municipiul A., nu și pe pârâtul C.L.M. A., la plata către reclamantă a următoarelor sume: 7.665,92 lei, pretenții rerezentând îndemnizația de asigurare achitată, suma de 1011,26 lei reprezentând dobânda legală aferentă calculată de la data de 22.11.2011 și până la data de 15.06.2014, precum și în continuare dobânda legală aferentă sumei de 7.665,92 lei, calculată începând cu data de 16.06.2014 și până la data achitării integrale a debitului restant .

În baza art. 452 și 452 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta U.A.T. Municipiul A. să plătească reclamantei și suma de 3885,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 535,35 lei reprezintă taxă judiciară de timbru ( fila 52), suma de 1550,00 lei reprezintă onorariu avocat( fila 55) iar suma de 1800 lei reprezintă onoraiu expertiză( fila 108).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C.L.M. A., invocată de acest pârât,

Admite în parte acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A., O.R.C. J 40/_/2001, C.U.I. R_, cu sediul procedural ales în București, ..3, ., . în contradictoriu cu pârâții: U.A.T. Municipiul A., cu sediul în A., ., reprezentat prin primar și C.L.M. A., cu același sediu și, pe cale de consecință:

Obligă pârâtul U.A.T. Municipiul A. să plătească reclamantei următoarele sume:

- 7.665,92 lei, pretenții,

- 1011,26 lei, dobânda legală aferentă calculată de la data de 22.11.2011 și până la data de 15.06.2014,

- în continuare dobânda legală aferentă sumei de 7.665,92 lei, calculată începând cu data de 16.06.2014 și până la data achitării integrale a debitului restant și

- 3885,35 lei, cheltuieli de judecată.

Respinge pretențiile reclamantei față de pârâtul C.L.M. A. ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu drept numai de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În caz de formulare, cererea de apel se va depune la Judecătoria A..

Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2015.

Președinte Grefier

C. L. D. B.-F. S.

Red/ Tehnred: DLC/SBF

10.07.2015/5 ex.5 /3com.

Se comunică:

  1. reclamanta S.C. O. V. Insurance Group S.A., O.R.C. J 40/_/2001, C.U.I. R_, cu sediul procedural ales în București, ..3, ., .;
  2. U.A.T. Municipiul A., cu sediul în A., .;
  3. C. L. al Municipiului A..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3312/2015. Judecătoria ARAD