Fond funciar. Sentința nr. 4359/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4359/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 4359/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4359
Ședința publică din 15 septembrie 2015
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de petenții I. G. și D. D. Lucreția în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar Ș. și C. Județeană de fond funciar A., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedură fără citarea părților.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru conform art. 42 din Legea 1/2000 cu modificările ulterioare.
S-a făcut referatul cauzei, după care la data de 15.09.2015 se constată depuse la dosar concluzii scrise din partea petenților.
Văzând că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.09.2015, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și că s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 23.02.2015, petenții I. G. și D. D. Lucreția au solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar Ș. și C. Județeană de fond funciar A.:
- să constate finalizarea procesului de inventariere a terenurilor de pe raza comunei Ș. în temeiul Legii 165/2013 și în consecință să dispună restituirea în natură pe vechiul amplasament a terenului agricol în suprafață de 7,91 ha, iar dacă reconstituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, reconstituirea în natură să se facă pe o altă suprafață corespunzătoare de teren agricol, adusă la dispoziția intimatei C. L. Ș. din izlaz sau alte terenuri agricole identificate, aflate în domeniul public sau privat a Comunei Ș.;
- să oblige intimata C. L. de fond funciar Ș. la punerea provizorie în posesie a petenților pe suprafața de 7,91 ha;
- să oblige intimata C. L. de fond funciar Ș. să înainteze de îndată intimatei C. Județeană de fond funciar A. spre validare toată documentația necesară emiterii titlului de proprietate în favoarea petenților;
- să oblige intimata C. Județeană de fond funciar A. să valideze de îndată documentația intimatei C. L. de fond funciar Ș. și să emită titlu de proprietate în favoarea petenților;
- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivare, petenții au arătat că la data de 21.02.2014 și 09.08.2014 au adresat intimatei C. L. de fond funciar A., în temeiul art. 1 alin. 1, art. 3, art. 2 alin. 1 lit. a, art. 8 și art. 12 din Legea 165/2013, solicitarea de restituire în natură pe vechiul amplasament a terenului agricol în suprafață de 7,91 ha ce a format averea preluată în mod abuziv în perioada regimului comunist de către părinții acestora.
Menționează că, în mod secvențial, ca urmare a aplicării legii fondului funciar, inițial le-a fost restituită suprafața de 10 ha, apoi o altă suprafață de 40 ha, astfel că din suprafața totală de 57,91 ha mai au de primit diferența de 7,91 ha, la care nu au renunțat niciodată.
Nu cunosc dacă s-au încheiat procedurile prevăzute de Legea 165/2013 de inventariere a terenurilor și nici dacă există la nivelul UAT Ș. teren agricol disponibil, conform art. 6 din lege, respectiv art. 9 din Normele de aplicare a Legii 165/2013, anexele 1, 2, 5 și 6.
Consideră că justifică interesul determinat, legitim, personal, născut și actual, în sensul art. 33 Cod procedură civilă, de a acționa în vederea reconstituirii dreptului lor de proprietate de îndată și într-un termen rezonabil.
Solicită ca în situația în care nu este cu putință să primească această diferență de teren de 7,91 ha pe vechiul amplasament, intimatele să identifice și să valideze o altă suprafață corespunzătoare din punct de vedere al categoriei agricole cu care să-i pună în posesie în zona satului Firiteaz sau Ș., jud. A..
Niciodată intimata C. L. de fond funciar Ș. nu a contestat dreptul petenților și a avut cunoștință întotdeauna de împrejurarea că nu le-a fost restituită în întregime suprafața de teren preluată abuziv de la antecesorii lor, respectiv că niciodată nu s-a stins în vreun mod prevăzut de lege dreptul lor de a cere această diferență de suprafață, pentru care solicită să se dispună măsurile reparatorii justificate.
Solicită să fie puși provizoriu în posesie pentru a putea lucra terenul în suprafață de 7,91 ha și ca întreaga documentație să fie înaintată și validată de C. Județeană de fond funciar A., astfel ca emiterea titlului de proprietate să fie făcută de îndată, dar într-un termen rezonabil, ce poate fi asumat chiar de către intimate.
În drept se invocă dispozițiile Legii 165/2013, art. 6 lit. a, b și c, Normele de aplicare a Legii 165/2013, pct. 9 alin. 2.
Prin întâmpinare, intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că în temeiul Legii nr. 18/1991, petenții au fost validați pe anexa nr. 3 la poziția 98 cu suprafața de 10 ha. Pentru această suprafață de 10 ha a fost emis Titlul de proprietate nr. 39.824/13.10.1993.
Prin Hotărârea nr. 227 privind soluționarea contestației persoanei nemulțumite de modul de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către C. locală Ș., jud. A., adoptată la data de 25.03.2002 de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., petenții au fost radiați din anexa nr. 39 cu suprafața de 47,91 ha și înscriși în anexa nr. 38 cu suprafața de 40 ha teren agricol, în conformitate cu Legea nr. 1/2000. Pentru suprafața de 40 ha a fost emis Titlul de proprietate nr._/22.11.2002
Pentru terenul în suprafață de 7,91 ha la care fac referire petenții, nu s-a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în accepțiunea expresă a Legii 247/2005.
Termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzut de dispozițiile Legii 247/2005, conform căreia cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate puteau fi depuse la C. locală de fond funciar până la data de 30.11.2005, are natura juridică a unui termen de decădere de drept procesual.
Nerespectarea acestui termen atrage după sine stingerea dreptului procesual de a solicita și obține soluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Învederează că reconstituirea dreptului de proprietate pe raza de activitate a unității administrativ teritoriale a . fondului funciar nu s-a făcut pe vechile amplasamente, petenții nefăcând dovada amplasamentului la cererea formulată în temeiul Legii nr. 18/1991 și nici la cererea formulată în temeiul Legii nr. 1/2000.
În drept se invocă dispozițiile Legii 18/1991, Legea 247/2005, HG 890/2005.
Prin întâmpinare, intimata C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
A arătat că prin Hotărârea nr. 227/25.03.2002 adoptată de C. Județeană de fond funciar A. s-a dispus radierea petentului I. G. din anexa nr. 39 (despăgubiri) cu suprafața de 47,91 ha teren agricol în baza Legii nr. 1/2000 și înscrierea în anexa nr. 38 la o poziție nouă cu suprafața de 40 ha teren agricol, astfel cum rezultă din adresa nr. 2981/II/16/03.04.2002 a Prefecturii Județului A..
În baza acestei hotărâri petenților li s-a emis Titlul de proprietate nr._/22.11.2002 fiindu-le reconstituită suprafața de 40 ha, după autor I. N..
Anterior, în temeiul Legii nr. 18/1991, petenților li s-a restituit după același autor suprafața de 10 ha prin Titlul de proprietate nr._/13.10.1993. Nu s-a probat împrejurarea că petenții au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 247/2005 pentru a li se restitui diferența de suprafață de 7,91 ha, susținându-se în motivarea acțiunii că întreaga suprafață la care ar fi îndreptățiți este de 57,91 ha, fără a se produce dovezi în acest sens, deși sarcina probei incumbă petenților conform dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă.
Față de starea de fapt rezultată, apreciază că este inadmisibilă investirea instanței cu o cerere având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 7,91 ha în sensul punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate pentru această suprafață, în absența unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate a cărei existență trebuie dovedită în materialitatea sa, legiuitorul excluzând dobândirea acestui drept din oficiu, în raport de dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Față de cele menționate, intimata a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii.
În drept se invocă dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Prin răspunsul la întâmpinările depuse de intimate, petenții au arătat că este greșită opinia acestora în sensul că petenții nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 247/2005 pentru ca să li se restituie diferența de suprafață de 7,91 ha din întreaga suprafață la care sunt îndreptățiți de 57,91 ha, pentru că nu au renunțat niciodată la dreptul lor pe care legea trebuia să-l recunoască din oficiu, iar lucrările de fond funciar sunt concludente pentru întinderea necontestată de 57,91 ha.
Corespondența administrată în cauză și răspunsurile din partea C. L. Ș. arată că s-au adresat în mod corespunzător cu cereri având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață și este greșită reținerea vreunei absențe a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, legiuitorul excluzându-i la dobândirea acestui drept din oficiu doar pe cei ce nu s-au adresat până acum Comisiei locale de fond funciar.
Față de întâmpinarea depusă de C. L. de fond funciar Ș., aceasta recunoaște că în temeiul Legii 18/1991 petenții au fost validați pe anexa nr. 3 la poziția 98 cu suprafața de 10 ha și că pentru această suprafață s-a emis Titlul de proprietate nr._/13.10.1993. Aceeași comisie recunoaște că prin hotărârea nr. 227 adoptată la data de 25.03.2002 de către C. Județeană de fond funciar A., petenții au fost radiați din anexa 39 cu suprafața de 47,91 ha și înscriși în anexa 38 cu suprafața de 40 ha teren agricol în conformitate cu Legea nr. 1/2000 și că pentru suprafața de 40 ha a fost emis Titlul de proprietate nr._/22.11.2002.
Ca atare, diferența de 7,91 ha este recunoscută și petenții arată că nu au renunțat niciodată la ea, afirmația că nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în accepțiunea expresă a Legii 247/2005 este nefondată.
În mod greșit, C. locală Ș. a arătat că termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzut de Legea 247/2005, are natura juridică a unui termen de decădere însă nu indică data la care s-a stins acest drept.
Mai arată că intimata nu a răspuns capetelor de cerere formulate și nu a negat dreptul de proprietate al petenților.
În drept se invocă dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea 165/2013, art. 58 din Legea 18/1991 și art. 201 alin. 5 Cod procedură civilă.
Din actele dosarului, respectiv: interogatoriile intimatelor, copia actelor de identitate ale petenților, adeverința nr. 169/01.04.1992 eliberată de Primăria comunei Ș., adeverința nr. 1206/09.09.1991 eliberată de C. L. Ș., Hotărârea nr. 227/25.03.2002, răspunsurile Comisiei locale Ș. la adresele petenților (f. 16-18), Titlul de proprietate nr._/22.11.2002, Titlul de proprietate nr._/13.10.1993 (f. 19,20), referat (f. 21), proces verbal de delimitare a suprafeței ce face obiectul aplicării Legii 1/2000 (f. 23), răspuns la interogatorii depuse de intimate ( f. 58- 74), instanța reține în fapt următoarele:
După cum rezultă din adeverința nr. 169/01.04.1992, eliberată de Primăria comunei Ș., antecesorul petenților, numitul I. N., figura în registrul agricol comunal – vol. 1 poziția nr. 199, la capitolul teren agricol cu o suprafață de 57,91 ha.
În calitate de succesori ai defunctului I. N., petenții au solicitat, odată cu schimbarea regimului comunist în anul 1989, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren ce a aparținut antecesorului lor.
Astfel, în temeiul Legii nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, care limita suprafața de teren ce putea fi reconstituită la 10 ha, petenții au fost validați în anexa nr. 3 la poziția 98 cu suprafața de 10 ha. Pentru această suprafață a fost emis Titlul de proprietate nr. 39.824/13.10.1993.
Ulterior, după apariția Legii nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, petenții au formulat o nouă cerere de reconstituire, înregistrată la C. locală de fond funciar Ș. la data de 14.01.1998, pentru suprafața de 47,91 ha, reprezentând diferența nereconstituită din suprafața totală de 57,91 ha. Cererea a fost admisă de către C. locală, iar petenții au fost înscriși în anexa 39 (despăgubiri) cu suprafața de 47,91 ha.
După apariția Legii nr. 1/2000 - pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, petenții au formulat contestații privind această reconstituire, iar prin Hotărârea nr. 227/25.03.2002 privind soluționarea contestației persoanei nemulțumite de modul de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către C. locală Ș., jud. A., adoptată de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., au fost admise contestațiile petenților, iar aceștia au fost radiați din anexa nr. 39 cu suprafața de 47,91 ha și înscriși în anexa nr. 38 cu suprafața de 40 ha teren agricol. Hotărârea Comisiei județene, susceptibilă de a fi atacată de persoanele nemulțumite cu plângere la judecătorie în 30 zile de la comunicare, a rămas definitivă (respectiv petenții nu au formulat plângere), iar în baza ei a fost emis Titlul de proprietate nr._/22.11.2002 pentru suprafața de 40 ha. Astfel, cererea formulată de petenți în temeiul Legii nr. 169/1997 a fost soluționată în mod definitiv.
Ulterior, în succesiunea legilor de reconstituire în materia fondului funciar, a fost adoptată Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, care la art. 37 al Titlului VI - Modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, a modificat art. 33 din Legea nr. 1/2000.
Astfel, în baza acestui articol, au putut formula noi cereri de reconstituire a dreptului de proprietate (au fost repuși în termen) și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997, sau persoanele fizice și care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de Legea nr. 1/2000 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Termenul de depunere al acestor noi cereri a fost până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
În speță, instanța constată, astfel cum au susținut ambele intimate, că petenții nu au formulat în termenul prevăzut de lege o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 7,91 ha (teren care face obiectul prezentei acțiuni).
Cum termenul care a expirat la data de 30.11.2005 este un termen de decădere, nerespectarea lui de către petenți a dus la pierderea dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața respectivă, niciun act normativ ulterior neavând prevederi de natură a-i repune în termen pe petenți.
Nu poate fi primită susținerea petenților că era obligația comisiei locale ca din oficiu să procedeze la o asemenea reconstituire, deoarece nici un text de lege nu a instituit o asemenea obligație comisiei cu privire la cereri soluționate anterior în mod definitiv. Dimpotrivă, textul legal suscitat a instituit un termen în sarcina petenților de a formula o cerere de reconstituire, termen care, cum s-a arătat mai sus, nu a fost respectat de petenți.
În consecință, instanța apreciază inadmisibilă prezenta acțiune formulată de petenți, care practic solicită instanței obligarea comisiilor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,91 ha, fără a fi formulat în termen o cerere de reconstituire pe cale administrativă, care ar fi urmat a fi soluționată de comisii, cu drept de contestație la instanță.
Prin urmare, față de dispozițiile legale suscitate, instanța va respinge acțiunea formulată de petenți.
Nepunându-se problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de petenții I. G., CNP_, cu domiciliul în A., ., jud. A., și D. D. Lucreția, CNP_, cu domiciliul în A., ., jud. A., în contradictoriu cu intimații C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș., cu sediul în Ș., nr. 219, jud. A., și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., cu sediul în A., ., jud. A., având ca obiect fond funciar.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.09.2015.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red./dact/HB/AC;
24.09.2015. 6 ex/4 . .> Petenții - I. G. -A., ., jud. A.,
- D. D. Lucreția - A., ., jud. A.,
Intimații - C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. - Ș., nr. 219, jud. A.,
- C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. – A., ., jud. A..
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4325/2015. Judecătoria ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
