Fond funciar. Sentința nr. 7741/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7741/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 8706/180/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 7741/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. D.
GREFIER M. Z.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant I. LUCREȚIA și pe pârât B. M., pârât C. L. SĂRATA PENTRU APLICAREA LG. 18/1991, pârât C. JUDEȚEANĂ BACĂU PENTRU APLICAREA LG.18/1991, având ca obiect fond funciar modificare titlu.
Dezbaterile pe fond au avut loc in ședinta publica din 13.12.2013 si au fost consemnate in incheierea de ședinta din acea zi.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ /31.05.2010, reclamanta I. Lucreția a chemat în judecată pe pârâtele B. M., C. locală Sarata și C. Județeană Bacău, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/15.12.1994, emis în favoarea moștenitorilor defunctului N. Gh. C. în ceea ce privește suprafața de 250 m.p. teren situat în T 46, P 2509.
În motivare, reclamanta a arătat că prin titlul de proprietate menționat s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren ce ar fi aparținut până în perioada 1959-1961 defunctului N. Gh. C.. Printre aceste suprafețe se numără și suprafața de 253 m.p. pe care defunctul nu a avut-o niciodată în proprietate și nici măcar în posesie. Terenul respectiv este proprietatea autoarei sale și face parte din cei 1250 m.p. proprietatea numitei O. M., dovedit cu acte: potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4989/11.06.1986 O. M. a cumpărat de la Ț. A. o casă de locuit și o suprafață de teren reprezentând curte-grădină, dar din cauza existenței legilor comuniste, doar 250 m.p. au trecut în proprietatea statului. La data de 09.12.1992 prin Ordinul prefectului nr. 101/1992, autoarea sa, O. M. a mai primit în proprietate 1.000 m.p. reprezentând curți-construcții.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta B. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că aspectele invocate de reclamantă nu sunt conforme cu realitatea, motivat de faptul că autorul său figurează la registrul agricol al comunei Sarata pe lângă alte suprafețe și cu suprafața de teren în litigiu. Referitor la posesie, a stăpânit terenul în litigiu de la revoluție și până în anul 2004, când a fost deposedată în mod abuziv de către reclamantă care susține că terenul îi aparține. Reclamanta are în proprietate doar 1.000 m.p. potrivit Ordinului Prefectului nr. 101/09.12.1992, teren din care face parte și terenul în litigiu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 09.12.1992 a fost emis Ordinul Prefectului nr. 101 prin care s-a atribuit în proprietate reclamantei I. Lucreția, în condițiile art. 35 din Legea nr. 18/1991, suprafața de 1000 m.p. teren situat în intravilanul . baza acestui ordin a stat contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notariatul de Stat sub nr. 4989/11.06.1986 prin care vânzătoarea Ț. A. a transmis cumpărătoarei O. M. dreptul de proprietate asupra unei case, construită din chirpici, acoperită cu țiglă, iar în curte mici dependințe și anexe gospodărești. În contract se prevede, de asemenea, că terenul aferent acestei construcții în suprafață de 250 m.p. trece în proprietatea statului, în baza art. 30-32 din Legea nr. 58/1994, teren care a fost dobândit de vânzătoare conform certificatului de moștenitor nr. 317/03.04.1986. În acest certificat emis după defuncții N. Z. și N. C. se prevede că masa succesorală se compune din o casă construită din chirpici, iar separat în curte mici dependințe, existente pe suprafața de 250 m.p. teren sub construcție, rămas în proprietatea personală a familiei de țărani cooperatori conform adeverinței nr. 2311/1985 eliberată de CAP N. B., potrivit art. 4-6 din Statutul CAP, având ca vecini la est M. N, la vest V. G., la sud V. M., iar la nord drumul. Unica moștenitoare a defuncților N. C. și Z. a fost Ț. A., care a dobândit astfel o a doua locuință, având obligația potrivit art. 5 și 52 din Legea nr. 4/1973 să înstrăineze una dintre ele până în seara zilei de 20.06.1986. (mențiune inclusă în certificatul de moștenitor –verso, fila 204 dosar). Astfel se explică faptul că la data de 11.06.1986 Ț. A. a înstrăinat numitei Obeja M., autoarea reclamantei casa și terenul aferent acesteia pe care le-a moștenit, înțelegând să-și păstreze probabil gospodăria proprie.
Suprafața de teren de 250 m.p. care a rămas în proprietatea personală a familiei de țărani cooperatori potrivit Statutului CAP nu poate face parte decât din suprafața de 403 m.p. din T 46, CC 2508, identificată de expertul Căiuțanu N. pe aliniamentul punctelor 58-65-70-74-61-60-59-58, deoarece nu poate fi decât terenul aflat sub construcție.
Terenul în suprafață de 253 m.p. care face obiectul litigiului este inclus în titlul de proprietate nr._/15.12.1994, emis în favoarea moștenitorilor defunctului N. Gh. C. (dobândit de pârâta B. M. prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 243/18.02.2009 la B.N.P. M. D.) și este situat în T 46, P 2509. Prin urmare, terenul în litigiu nu este identic cu suprafața de 250 m.p. teren care a intrat în proprietatea statului și care a stat la baza eliberării Ordinului Prefectului nr. 101/1992.
Cu toate acestea, din expertiza Căiuțanu N., (pe care instanța înțelege să o valorifice dat fiind că a fost efectuată în sistem Stereo 1970 și a fost avizată de O.C.P.I. Bacău, conferind astfel garanții suplimentare cu privire la corectitudinea măsurătorilor) reiese că această suprafață se suprapune integral peste suprafața din ordinul prefectului ca și peste suprafața din T 46, P 2509 din titlul de proprietate nr._/31.10.1995, emis în favoarea numitei O. Frăsina M. și nu poate fi inclusă decât în suprafața de 638 m.p. identificată pe aliniamentul punctelor 74-75-79-54-80-58-59-60-61-74.
Din schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare nr. 4989/1986 (fila 5 dosar) reiese că imobilul ce a fost înstrăinat avea următorii vecini: la nord drumul sătesc, la vest M. N., la sud M. V., iar la vest V. G., vecinii de la vest și est fiind inversați între ei față de cei indicați în certificatul de moștenitor și precizați și în contractul de vânzare-cumpărare. Deosebit de important este faptul că și în prezent suprafața de 1.000 m.p. ce face obiectul ordinului prefectului este cuprinsă între aceeași vecini, mai puțin vecinul de la sud, dar care nu prezintă importanță în determinarea suprafeței care a făcut obiectul convenției de vânzare, ceea ce formează convingerea instanței că gospodăria familiei N. se întindea între V. G. la vest și M. N. la est, suprafața de teren pe care o stăpâneau fiind în realitate mai mare decât suprafața de 250 m.p. rămasă în proprietate conform Statutului CAP. Prin urmare, Ț. A., atunci când a înstrăinat casa moștenită de la părinții săi a avut în vedere să înstrăineze întreaga gospodărie, atât imobilul construcție, cât și casa și grădina, fără să mai păstreze folosința unei suprafețe de teren din cea situată între M. N. și V. G.. Că este așa rezultă și din afirmația pârâtei care a arătat că a intrat în stăpânirea suprafeței în litigiu după Revoluție, ceea ce înseamnă că ea a fost stăpânită de cumpărătoarea O. M. din momentul încheierii convenției. Astfel se explică și faptul că în favoarea acesteia a fost emis titlul de proprietate nr._/31.10.1995 care cuprinde în aceeași parcelă 2509 suprafața de 691 m.p., astfel cum rezultă din procesul-verbal de recepție nr. 1966/2013 și care se suprapune peste suprafața de 253 m.p. din T.P. n._/1994 emis în favoarea moștenitorilor defunctului N. C..
Potrivit art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor, iar potrivit art. 23 alin. 21 în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente (…) sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.
Prin urmare, este necesar ca terenurile ce au fost preluate în orice fel de la persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate potrivit art. 36 alin. 3 din lege să fi fost folosite de aceste persoane, ca fiind aferente casei de locuit, anexelor gospodărești, curții sau grădinii gospodăriilor respective, pentru acestea operând reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 23 din lege.
O astfel de soluție este justificată, avându-se în vedere că, în cazul în care un membru cooperator înstrăina o construcție cu terenul aferent, statul, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, dobândea doar proprietatea asupra suprafeței de 250 m.p., restul suprafeței devenind proprietatea cooperativei, precum și pe faptul că dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 nu pot fi invocate împotriva foștilor proprietari ai terenurilor de la care acestea au fost preluate, în orice mod, de către cooperativa agricolă de producție. De la această regulă există o singură excepție, și anume situația în care membrul cooperator a vândut atât casa de locuit situată pe terenul în suprafață de 250 m.p., teren care a trecut în proprietatea statului conform art. 30 din Legea nr. 58/1974, cât și anexele gospodărești situate pe terenul al cărui proprietar a fost. O astfel de excepție este justificată de faptul că această ipoteză reprezintă un caz de constituire a dreptului de proprietate în temeiul art. 23 din Legea nr. 18/1991, justificat pe considerente de echitate, dar și pe principiul voinței interne, prevăzut de art. 977 C.Civ. (aplicabil în cauză, față de momentul încheierii contractului), din înstrăinarea acestor anexe gospodărești, coroborate cu celelalte probe deducându-se că vânzătorul a înțeles să se desesizeze și de terenul aferent acestora.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că moștenitorilor defunctului N. C. nu trebuia să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeței de 250 m.p., motiv pentru care în temeiul art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, instanța va admite acțiunea și va constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/15.12.1994, în ceea ce privește suprafața de 253 m.p. din T 46, P 2509.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea privind pe reclamant I. LUCREȚIA din ., în contradictoriu cu pârâtii B. M., din ., C. L. SĂRATA PENTRU APLICAREA LG. 18/1991, C. JUDEȚEANĂ BACĂU PENTRU APLICAREA LG.18/1991, având ca obiect fond funciar modificare titlu.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/15.12.1994 emis în favoarea moștenitorilor defunctului N. Gh. C. în ceea ce privește suprafața de 253 m.p. din T 46, P 2509 cu vecinii N: O. M., E-DS, S-C. A.., V-D.E.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Președinte, M. C. D. | ||
Grefier, M. Z. |
MD 30.12.2013
M.Z.09.01.2014.ex. 6
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6092/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3902/2013.... → |
|---|
