Plângere contravenţională. Sentința nr. 2273/2013. Judecătoria BACĂU

Sentința nr. 2273/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 10061/180/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BACĂU

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2273/2013

Ședința publică de la 13 Martie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. E. L.

GREFIER: L. R. V.

Pe rol este judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”, acțiune formulată de petenta S.C. G. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I..

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 06.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 23.07.2012 sub nr._ , petenta . a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 02.07.2012 întocmit de intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, I. Nord Est 3.

În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că procesul verbal de contravenție contestat este nelegal și netemeinic, acesta fiind întocmit după aproximativ 4 luni de zile, în lipsa reprezentantului legal al acesteia și în lipsa unui martor, sancțiunea fiind aplicată cu rea-credință de către agentul constatator.

În susținerea plângerii, petenta a depus la dosar procesul verbal contestat și graficul de circulație.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G nr. 2/2001 cu modificări si completări ulterioare.

Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată si menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic întocmit.

În fapt, intimata a arătat că procesul verbal de contravenție are valoarea probantă a unui act doveditor preconstituit, care face dovada faptei comise până la proba contrarie.

A mai arătat intimata că petenta a fost sancționată în mod legal pentru nerespectarea graficului de circulație.

În drept, întimpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115-118 C., OG 2/2001, HG nr.69/2012, Ordinul MTI nr.980/2011.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, precum și proba testimonială pentru petentă, respectiv cu martorul S. C., apreciind că acestea sunt utile, pertinente si concludente soluționării juste a cauzei, declarația martorului audiat în fața instanței fiind consemnată și atașată la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Instanța constată că este competentă, conform art.32 alin.2 din OG 2/2001 să soluționeze prezenta plângere, contravenția fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială și că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001.

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/02.07.2012 întocmit de intimată, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 8000 lei în temeiul art. 4 pct.10 din HG nr.69/2012, întrucât la data de 16.55, la controlul efectuat în trafic în punctul N.B. DN2 asupra vehiculului cu nr. de înmatriculare_ deținut și utilizat pe numele petentei ( CCP_) și condus de condusătorul auto S. C. care efectua un transport rutier contra cost de persoane, cursă regulată pe traseul N.B.-Bacău în baza licenței de traseu LT_, s-a constatat că petenta nu a respectat graficul de circulație al licenței de traseu, circulând la alte ore decât cele prevăzute în graficul de circulație, respectiv peneta la ora 16.55 a plecat din N. B., deși în graficul de circulație era indicată o altă oră, 16.45.

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Petenta a invocat ca și motiv pe nelegalitate împrejurarea că procesul verbal nu a fost semnat de un martor asistent.

Conform art.19 din OG nr.2/2001, în cazul în care petentul nu se află de față sau refuză semnarea procesului verbal, modalitatea de încheiere a procesului verbal se confirmă de către un martor asistent. Acesta nu are decât rolul de a confirma încheierea actului în lipsa contravenientului sau refuzul acestuia de a semna actul sancționator, nefiind martor ocular.

Lipsa unui martor asistent este sancționată cu nulitatea relativă, petenta fiind obligată să facă dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Instanța observă că petenta nu a făcut această probă.

De asemenea, trebuie observat că această cerință legală nu este una pur formală, scopul fiind acela de a preîntâmpina încheierea de procese-verbale fără nici un corespondent în realitate și fără ca persoanele sancționate să cunoască împrejurările în care au fost sancționate. Or, în cauza de față un astfel de risc nu există, procesul verbal a fost întocmit în baza constatărilor personale ale agentului constatator de la data controlului, chiar dacă ulterior, la mai mult de 4 luni de la săvârșirea faptei, ipoteza în care ar opera nulitatea invocată de către petenă neexistând decât în condițiile în care procesul verbal i-ar fi fost comunicat cu depășirea termenului de 1 lună de la aplicarea sancțiunii, caz în care era incidentă sancțiunea prescrierii executării sancțiunii aplicate.

Cât privește neconsemnarea obiecțiunilor in actul sancționator față de lipsa reprezentantului legal al contravenientei, instanța constată că lipsa acestora urmează același regim al nulității relative, anularea actului intervenind numai în condițiile art.105 C.proc.civ. doar în măsura dovedirii unei vătămări care decurge din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturat decât prin anularea actului. Cum petenta nu a probat o astfel de vătămare, iar dreptul la apărare nu i-a fost îngrădit din moment ce a avut posibilitatea invocării tuturor obiecțiunilor cu privire la fapta contravențională atât în plângerea contravențională cât și în fața instanței, instanța constată legalitatea întocmirii procesului verbal sub acest aspect.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform art.20 din Constituția României, legislația națională trebuie interpretată în concordanță cu tratatele privind drepturile omului la care România este parte, iar în situația existenței unor neconcordanțe au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatoarei dreptul la un proces echitabil.

În cauza de față, însă, instanța constată că petenta a făcut dovada deplină a netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta fiind, așadar, răsturnată.

Conform dispozițiilor art. 4 pct. 10 din H.G. 69/2012, următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: 10. nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenței de traseu, ale graficului de circulație și/sau ale autorizației de transport internațional precum și la dispozițiile art. 7 alin. 1 și 2 lit. a din același act normativ care prevăd faptul că, contravențiile prevăzute la art. 4 se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei. (2) Sancțiunile contravenționale se aplică: a) operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz, pentru faptele prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77.

Instanța apreciază că în prezenta cauză, intimata avea posibilitatea reală și efectivă de a proba cele reținute în procesul verbal prin prezentarea în fața instanței a unui martor ocular (spre exemplu unul din călătorii îmbarcați de auto_ ) posibilitate care însă nu era la îndemâna petentei.

Mai mult, instanța reține faptul că, intimata deși legal citată cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei materialul probator care a stat la baza întocmirii procesului verbal, nu a depus la dosar fișa de control pentru a proba veridicitatea procesului verbal întocmit.

Astfel, instanța reține, din coroborarea declarației martorului S. C. care a susținut în fața instanței că a respectat întocmai graficul de circulație cu lipsa materialului probator care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, constată că fapta contravențională imputată petentei nu există în realitate.

Față de considerentele enunțate anterior, instanța constată că plângerea contravențională este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va anula procesul verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea, formulată de petenta S.C. G. A. S.R.L., cu sediul în Târgoviște, .. 86, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul I. DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I., la București, .. 38, sector 1.

Anulează procesul-verbal . nr._ din data de 02.07.2012 încheiat de către intimată și, în consecință, exonerează petenta de la plata amenzii aplicate.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

L. I. E. L. R. V.

Red./Tehnored.L./30.05.2013

4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2273/2013. Judecătoria BACĂU