Plângere contravenţională. Sentința nr. 5792/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5792/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 5968/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5792/2013
Ședința publică de la 20 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. D.
Grefier M. Z.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent B. M. V. și pe intimat I. B. BDNE PV CP NR._/03.04.2013, având ca obiect plângere contravetionala .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
In tem.art.94 pct.4 NCPC raportat la art.32 alin.2 din OG 2/2001 instanta constata ca este competenta pentru solutioanrea cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat,instanta constata dosarul în stare de judecata si trece la deliberare.
INSTANȚA
-deliberand-
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ /15.04.2013, petentul B. M. V. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 03.04.2013 de către I.P.J. Bacău, solicitând instanței anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat că a fosta sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 300 de lei și 3 puncte penalizare pentru faptul că în data de 03.04.2013 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu o viteză de 80 km/h. Pentru a antrena răspunderea este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al contravenientului, care în speță nu există. În realitate erau mai multe mașini care circulau pe cele două benzi, astfel că ea imposibil de determinat viteza fiecărui autoturism, ia în conformitate cu normele metodologice privind metrologia și funcționalitatea aparatelor radar, atunci când traficul implică mai multe autovehicule în mers pe același sens este imposibil de determinat viteza individuală a fiecărui autoturism în trafic. Din procesul-verbal nu rezultă dacă pentru măsurarea vitezei s-a folosit un cinemometru care funcționează în regim staționar ori în regim de deplasare și de asemenea nu rezultă dacă autovehiculul circula în interiorul localității.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002 și NML 021-05 din 23.11.2005.
În dovedire, petentul a depus înscrisuri.
Intimatul I.P.J. Bacău a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, arătând că aplicarea sancțiunilor și întocmirea procesului-verbal de contravenție a fost făcută în mod nemijlocit cu ajutorul mijlocului tehnic certificat și verificat metrologic marca Autovision Compact – montat pe autospeciala din dotarea Poliției și înmatriculat sub nr. MAI_ (fost auto_ ) în conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din O.U.G. n. 195/2002. În ceea ce privește viteza consemnată, ea este cea reală, așa cum rezultă din aspectele fixate pe planșele foto fracționate secvențial cu datele de identificare ale autovehiculului, unde se observă că autovehiculul se deplasa pe raza localității Hemeiuș cu viteza de 80 km/h. În cauză au fost respectate condițiile de formă și de fond impuse de O.G. nr. 2/2001, nefiind semnalate incidente din cele prevăzute de art. 17 care privesc expres cazurile de nulitate a unui proces-verbal.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 C.proc.civ., H.G. nr. 1391/2006, O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001.
La întâmpinare, intimatul a atașat planșa fotografică și suportul digital CD.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 03.04.2013 de către I.P.J. Bacău s-a aplicat petentului o amendă contravențională în cuantum de 300 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. S-a reținut în sarcina petentului că în data de 03.04.2013, ora 1908 a condus auto cu nr. de înmatriculare_, cu viteza de 80 km/h, stabilită și înregistrată cu aparatura radar de pe auto MAI_.
Verificând din oficiu legalitatea procesului verbal în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând elementele esențiale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că organul constatator a arătat toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, indicând suficiente date de identificare a mijloacelor tehnice folosite ( nr. de înmatriculare al mașinii pe care era montat aparatul radar), ceea ce facilitează controlul judiciar și permite verificarea condițiilor de întocmire a procesului verbal. Astfel, din adeverința nr.033/14.04.2010 emisă de SPR Bacău reiese că agentul constatator –R. P. este atestat să desfășoare activități în calitatea de operator radar pentru aparatura montată pe autovehicule din dotarea unității, în buletinul de verificare metrologică nr._/04.04.2012 emis de Biroul Român de Metrologie Legală se precizează că cinemometrul de control rutier, tip Autovision, montat pe Dacia L. MCV cu nr. de înmatriculare_ ( din cartea de identitate a autovehiculului depusă în copie rezultă că autoturismul are în prezent nr. de înmatriculare MAI_) măsoară în regim staționar și în regim de deplasare și are valabilitate pe un an de zile.
Din înregistrarea video depusă la dosar reiese cu claritate că mașina petentului în momentul în care fusese înregistrat circula cu viteza de 80 km/h în interiorul localității, nr. de înmatriculare al vehiculului putând fi constatat fără urmă de îndoială. Totodată, instanța reține că mașina condusă de petent era singura la acel moment pe drum, astfel că nu poate lua în considerare apărările acestuia. Mai mult decât atât, NML 021-05, astfel cum a fost modificat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009 nu prevede imposibilitatea determinării vitezei pentru situația în care mai multe autovehicule se deplasează pe același sens.
Cât privește invocarea de către petent a jurisprudenței CEDO, instanța reține că procedura de judecată privind contravențiile se supune regulilor prev. de art. 6 din Convenție, inclusiv cele referitoare la sarcina probei, statul trebuind să asigure o protecție procedurală adecvată. Măsurile pozitive pe care statul este obligat a le lua în acest sens constau mai ales în a-l informa pe acuzat, în cel mai scurt termen posibil, despre natura și cauza acuzației ce i se aduce, de a-i acorda timpul și înlesnirile cerute pentru pregătirea apărării, de a-i asigura dreptul de a se apăra el însuși sau beneficiind de asistența unui apărător, de a i se permite audierea martorilor acuzării și de a se obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Totuși, Curtea în cauza Jussila împotriva Finlandei, după ce operează o distincție între „infracțiuni” ca nucleu dur al dreptului penal și restul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, stabilește că „garanțiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Convenție nu se vor aplica în cazul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu toată strictețea.
Fără îndoială că prezumția de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din Convenție privește și problema sarcinii probei, însă statele părți la Convenție pot stabili în dreptul lor intern diferite reguli procedurale privind sarcina probei, cu atât mai mult cu cât art.6 par. 2 permite existența unor prezumții de fapt sau de drept. În cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept sunt operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Și în cauza A. împotriva României, Curtea constată că finalitatea art.6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile ca cea de legalitate, din materie contravențională, ci de a determina statele „să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare.”
O, câtă vreme la dosar a fost depusă înregistrarea abaterii efectuată cu mijloace tehnice omologate, instanța apreciază că intimatul a făcut pe deplin dovada celor reținute în sarcina petentului, motiv pentru care, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 va respinge plângerea ca nefondată.
Având în vedere că la momentul introducerii plângerii era în vigoare art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, instanța va obliga petentul și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petent B. M. V. din Buhusi . jud.B. împotriva procesului verbal . nr._/03.04.2013 încheiat de I. B. BDNE ,ca nefondată.
Obligă petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel, în 30 de zile de la comunicare, ce va fi depus la Judecătoria Bacău.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Septembrie 2013
Președinte, M. C. D. | ||
Grefier, M. Z. |
Red DM30.09.2013
M.Z. 02.10.2013 ex. 4
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 116/2013. Judecătoria... | Cereri. Sentința nr. 716/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
