Plângere contravenţională. Sentința nr. 7429/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7429/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 8499/180/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIIVLĂ NR. 7429/2013
Ședința publică de la 06 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M. P.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. R. și pe intimat POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BACĂU (P.V. ., NR._/23.05.2013), având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare lipsesc părțile și martorul L. F.-E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu prevederile art.104, pct.13 din HCSM NR. 387/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare lipsesc părțile și martorul L. F.-E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că prin C. registratură s-a depus dovada imposibilității executării mandatului de aducere a martorului L. F.-E..
Având în vedere lipsa martorului pentru acest termen de judecată, în temeiul art. 313 alin.3 NCPC, instanța purcede la judecarea cauzei.
În temeiul art.. 394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău în data de 07.06.2013, sub nr._, petentul D. R. a solicitat instanței anularea procesului-verbal . nr._ din 23.05.2013 întocmit de intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BACĂU.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că prin procesul-verbal atacat a fost sancționat contravențional cu amendă motivat de faptul că, s-a reținut de către agentul constatator că în fata de 14.05.2013, începând cu ora 21 și până în jurul orei 2, prin muzica dată la intensitate mare a tulburat liniștea altor locatari.
Petentul a criticat procesul-verbal sub aspectul temeiniciei acestuia, arătând că în data respectivă nu a ascultat muzică și nu a produs zgomot de natură a tulbura liniștea locatarilor, astfel că situația de fapt din actul sancționator este reținută eronat, agentul constatator neproducând nicio dovadă în susținerea celor consemnate în procesul-verbal.
A arătat petentul că îi sunt recunoscute, prin analogie, garanțiile specifice materiei penale privind prezumția de nevinovăție, conform art.6 din C.E.D.O., petentul nefiind obligat să-și dovedească vinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal atacat, petentul a arătat că acesta a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art.16 alin.7 și art. 19 alin.1 din O.G. nr.2/2001, prin întocmirea procesului-verbal la 10 zile de la momentul presupus al faptei, fără a exista o constatare directă a acestuia, nu i-a fost adusă la cunoștință posibilitatea formulării de obiecțiuni iar actul sancționator nu a fost semnat de un martor asistent.
În drept, petentul a invocat prevederile O.U.G. nr.2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar copie de pe procesul-verbal atacat (fila 5).
Plângerea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform dispozițiilor art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997.
Intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BACĂU a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicitat respingerea plângerii formulate, ca neîntemeiată și menținerea procesul-verbal atacat și a sancțiunilor aplicate, proces-verbal care a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale.
În motivare, intimata a arătat că în urma verificărilor efectuate s-a constat că în data de 14.05.2013 între orele 21,30 și 02, pe ..80, . din municipiul Bacău, petentul D. R. se afla în locuința sa, unde a dat muzica la intensitate mare, tulburând liniștea vecinei sale de la apartamentul 15 și a altor locatari. A arătat intimata că petentul nu este la prima abatere de acest gen, în cauză mai existând două reclamații împotriva sa.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal atacat, intimata a arătat că acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001, petentul nefăcând dovada producerii unei vătămări prin lipsa semnăturii martorului asistent și că acesta nu a fost de față la întocmirea actului sancționator, astfel că nu a avut posibilitatea formulării de obiecțiuni.
În ceea ce privește temeinicia actului sancționator, intimata a arătat că situația de fapt reținută de agentul constatator rezultă din coroborarea raportului de caz cu sesizările doamnelor R. M., R. V. dar și ale președintelui Asociației de proprietari ASPRO 29.
Referitor la sancțiunea aplicată, intimata a arătat că agentul constatator a făcut o corectă individualizare, luând în considerare aspectul că petentul nu se află la prima abatere de acest gen.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art.205-208 din Noul Cod de procedură civilă, O.G. nr.2/2001 și ale Legii nr.61/1991.
În combaterea plângerii formulate, intimatul a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator, declarații, sesizări (filele 25-41).
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de părți la dosar în susținerea și combaterea plângerii și proba testimonială, în cadrul căreia a audiat din oficiu martora R. M., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (fila 50). Instanța a încuviințat și pentru petent proba testimonială, cu martorul L. F. E., care a fost citat și s-a emis și mandat de aducere pe numele acestuia, instanța constatând imposibilitatea audierii acestuia, față de conținutul procesului-verbal de la dosar (fila 56).
Analizând procesul-verbal atacat, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
În data de 23.05.2013, ora 10.50, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei Poliția L. a Municipiului Bacău, procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._, prin care petentului D. R. i s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 400 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute art.3 pct.25 din Legea nr.61/1991, sancționată de art.4 alin.1 lit.b) din același act normativ (fila 5).
S-a reținut în cuprinsul procesului-verbal faptul că în noaptea de 14.05.2013, începând de la ora 21,30 și până în jurul orei 02, sus-numitul se afla în domiciliul său și prin muzica dată la intensitate mare a tulburat liniștea vecinei sale de la . altor locatari; acesta nu este la prima abatere de acest fel; în cauză sunt două reclamații împotriva sa.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal, acesta a fost încheiat în prezența petentului care a refuzat să îl semneze, declarând oral că nu recunoaște fapta. De asemenea, s-a menționat în actul sancționator faptul că locatarii s-au abținut să semneze în calitate de martor asistent.
Conform art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Instanța constată faptul că, deși nu se prevede în mod expres în O.G. nr.2/2001, jurisprudența recunoaște procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, procesul-verbal având o forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
De asemenea, se reține că în jurisprudența Curții europene s-a stabilit că dreptul unei persoanei de a fi prezumată vinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei). Instanța are în vedere și faptul că instanța europeană a stabilit că forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă în parte, cu obligația instanței de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței).
Prin urmare, la soluționarea plângerii contravenționale, instanța va urmări asigurarea unui echilibru între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național, ambele prezumții având caracter relativ și putând fi răsturnate prin dovada contrară, urmând a ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru petent și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (cauza I. P. c. României - cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011, cauza A. c. României, cauza Salabiaku c. Franței).
Analizând conținutul procesului-verbal de sancționare contravențională ce face obiectul prezentei cauze sub aspectul legalității sale, instanța constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din O.G. nr.2/2001.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent, instanța reține că nu sunt întemeiate și le va înlătura.
Astfel, referitor la încălcarea prevederilor art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001, prin întocmirea actului sancționator la o dată ulterioară săvârșirii faptei, privând astfel petentul de dreptul de a formula obiecțiuni, instanța constată că nerespectarea dispozițiilor art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001 privitoarea la formularea de obiecțiuni sunt sancționate cu nulitatea relativă a procesului-verbal, ceea ce implică dovedirea de către petent a unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea acestuia, în condițiile art.175 alin.1 Cod procedură civilă și au ca scop respectarea dreptului la apărare al contravenientului.
Din analiza procesului-verbal atacat, instanța reține că agentul constatator a consemnat obiecțiunile petentului, și anume că nu recunoaște fapta reținută în sarcina sa, respectând în acest mod prevederile legale sus-menționate. Totodată, faptul că agentul constatator a întocmit procesul-verbal de sancționare contravențională după cercetarea sesizării primite nu reprezintă un motiv de nulitate, legea permițând întocmirea ulterioară a actului sancționator.
Astfel, instanța apreciază că dreptul la apărare al petentului nu a fost afectat în niciun fel, acesta având posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională, drept pe care și l-a exercitat în mod efectiv iar în procedura în fața instanței să invoce toate obiecțiunile pe care le are de formulat și să administreze toate probele pe care le consideră necesare pentru a-și dovedi nevinovăția.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor art.19 alin.1 din O.G. nr.2/2001, prin nesemnarea procesului-verbal de către un martor asistent, instanța reține că potrivit acestor prevederi legale, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Potrivit alin.3, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Analizând procesul-verbal atacat în raport de dispozițiile legale evocate, instanța reține că agentul constatator a consemnat faptul că procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a refuzat să semneze pentru primirea unui exemplar de pe procesul-verbal, precum și faptul că nu s-a reușit identificarea unui martor asistent, fiind astfel respectate prevederile art.19.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constată că petentul nu este de acord cu situația de fapt reținută în procesul-verbal, arătând că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa.
Din materialul probator administrat în cauză, instanța constată că fapta reținută în sarcina petentului în procesul-verbal atacat este pe deplin dovedită, acesta fiind în mod corect sancționat contravențional. În acest sens, din declarația dată în fața instanței de către martora R. M., instanța reține fără putere de tăgadă că în data de 14.05.2013, între orele 21,30 până în jurul orei 12, petentul a tulburat liniștea vecinei sale de la . în cauză și a altor locatari, prin muzica dată la intensitate tare.
Din înscrisurile atașate de către intimată la dosarul cauzei, respectiv declarații și sesizări, instanța reține și faptul că petentul nu se află la prima abatere de acest gen, împotriva sa fiind formulate mai multe plângeri, pentru același motiv.
Instanța nu va putea da eficiență afirmațiilor petentului că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, deoarece simplele susțineri nu au valoare probatorie și nu pot conduce la anularea procesului-verbal, atât timp cât petentul nu aduce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a-și dovedi nevinovăția sau cel puțin existența unui dubiu rezonabil cu privire la cele reținute în actul sancționator.
Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța reține că potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În speță, instanța reține că petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 400 lei, cuantumul acesteia respectând limitele prevăzute de art.4 alin.1 lit.b) din Legea nr.61/1991.
Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, precum și de contextul în care fapta a fost săvârșită, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corect individualizată și este proporțională cu gradul de pericol concret al faptei săvârșite.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, reținând că procesul-verbal a fost temeinic și legal întocmit și că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată și este proporțională în raport de pericolul social concret al faptei, în baza art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. R., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul D. R., domiciliat în Bacau, .. 80, ., . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/23.05.2013 întocmit de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BACĂU, cu sediul în Bacau, ., J. BACĂU.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cale de atac ce se depune la Judecătoria Bacău.
Pronunțată în ședința publică din 06.12.2013.
Președinte, pt. Grefier plecat la altă instanță
A. M. P. E. B.
semnează Grefier șef,
Red./Tehnored./A.M.P.
4 ex./ 14.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1787/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
