Grăniţuire. Sentința nr. 2187/2013. Judecătoria BAIA MARE

Sentința nr. 2187/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 9730/182/2010

cod operator 4193

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

JUDECĂTORIA BAIA M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2187

Ședința publică din 26 Februarie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE V. U.

Grefier V. G.

cod operator 4193

Pe rol este judecarea cauzei civile privind pe reclamanții C. P., reclamant C. F. în contradictoriu cu pârâtul T. Z., având ca obiect grănițuire .

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă niciuna dintre părți.

Procedura este completă.

Se constată că dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.02.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 260 alin 1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de azi, 26.02.2013, când a pronunțat prezenta hotărâre judecătorească.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față :

Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată sub numărul de mai sus reclamanții C. P., reclamant C. F. au chemat în judecată pe pârâtul T. Z., solicitând instanței admiterea acțiunii și stabilirea liniei de hotar între terenul proprietatea reclamanților situat în U. . și înscris în Cf 649/a U. sub nr. top 239/2 în suprafață totală de 1.867 mp,pe de o parte ,în funcție de limita de hotar ce va fi stabilită prin expertiza topografică;

Obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și pașnică folosință a reclamanților, suprafața de teren pe care o ocupă prin amplasarea greșită a gardului și magaziei dintre proprietăți și care va rezulta în urma efectuării expertizei;

Obligarea pârâtului la desființarea construcțiilor ( gard și magazie),edificate fără autorizație de construcție pe terenul reclamanților și mutarea acestora dincolo de linia de hotar;

Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.

În motivare se arată că pârâtul a edificat în anul2009-2010 un gard cu panouri metalice și o magazie de lemne, ambele ridicate fără autorizație de construire până sub streșina casei reclamanților situate în U. .. Construcțiile ridicate nu respectă linia de hotar dintre proprietăți.

În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri:

CF nr. 649/a U.;

Schița de dezmembrare din anul1997;

Plan de situație;

În drept s-au invocat dispozițiile art. 480 și urm. ale art. 584 și urm CC precum și dispozițiile legii nr.7/1996.

Prin precizarea formulată la fila 18 din dosar, reclamanții au precizat capătul al doilea a cererii formulate astfel că obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și pașnică folosință a reclamanților suprafața aproximativă de 30 mp teren pe care o ocupă pe lungimea proprietății prin amplasarea greșită a gardului și magaziei dintre proprietăți și care va rezulta în urma efectuării expertizei topografice.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul T. Z., solicită respingerea ca nefondată a cererii formulată de reclamanți cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată,iar reconvențional solicită obligarea reclamanților pârâți reconvenționali la închiderea geamurilor de vedere deschise către terenul proprietatea pârâtului reclamant reconvențional,la construcția casă de locuit urmare a transformării cămării în bucătărie și a geamului de la beci, efectuate cu încălcarea prevederilor art.611 și urm C.civ.

În motivare arată că invocă excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul privind stabilirea liniei de hotar și reconvențional solicită obligarea reclamanților pârâți reconvențional la închiderea geamurilor de vedere deschise către terenul proprietatea pârâtului. Cu obligarea și la plata unor amenzi civile în favoarea statului în cuantum de 50 lei pe zi de întârziere de la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești și până la executarea obligației de a face.

Trecând la soluționarea prezentei cauze instanța reține următoarele:

Reclamanții C. P., reclamant C. F., sunt proprietari tabulari asupra imobilului casă de locuit situat în U. . și asupra terenului aferent în suprafață de 1867 mp înscris în CF 649/a U. sub nr. top 239/2, acest imobil a fost dobândit în baza contractului de vânzare și cumpărare autentificat sub nr. 1383/1997 de BNP M. M..

Casa de locuit a fost construită în anii ”70 iar limitele de hotar ale terenului nu a au fost modificate deși între casa reclamanților și a pârâtului nu a existat gard. Pârâtul T. Z., a devenit proprietar asupra imobilelor pe care le deține în baza Certificatului de moștenitor nr. 197/2006 și a Certificatului de moștenitor suplimentar nr.115 din data de 19.07.2010 după autoarea bunurilor respectiv T. V..

Se reține că între aceasta și numitul D. V., autorul imobilelor cumpărate de reclamanți s-a purtat un proces sub nr. de dosar 4258/1986 având ca obiect stabilire de hotar.

Astfel că prin sentința civilănr.204/1988 pronunțată la data de 22.01.1988 s-a stabilit linia de hotar între părți,respectiv între terenul proprietatea reclamantului D. V. teren cu nr. top 239 și terenurile cu nr. top 235,237,238 pe aliniamentul A-0-B conform raportului de schițe aferente raportului de expertiză întocmit în acel dosar de ing. C. T..

La momentul promovării prezentei acțiuni reclamanții aveau cunoștință despre această sentință la fel cum a u avut cunoștință despre acest lucru când au cumpărat imobilele.

Susținerea reclamanților potrivit căreia, pârâtul a modificat astfel linia dreaptă a mejdei printr-o linie frântă prin construirea unei magazii nu poate fi reținută de instanță având în vedere faptul că prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a dovedit că reclamanții folosesc o suprafață de 2161mp teren, respectiv cu 244 mp mai mult decât suprafața întabulată iar pârâtul folosește 2486 mp cu 14 mp mai puțin decât are întabulat. Față de faptul că linia despărțitoare dintre cele două fonduri vecine a fost stabilită printr-o sentință civilă, instanța admite excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârât,motiv pentru care urmează să fie respinsă acțiunea reclamanților ca nefondată.

În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de către pârât se reține că din dispozițiile art. 611 și urm. C.Civ. faptul că servitutea negativă de vedere constă în obligația proprietarilor a două imobile vecine de a nu deschide ferestre de vedere, balcoane etc.,la o distanță mai mică de 1,90 m și 0,60 cm după cum vederea este directă,perpendiculară sau piezișă.

Expertiza de specialitate construcții efectuată confirmă existența geamurilor de vedere,dimensiunile acestora precum și faptul că există vizibilitate perfectă spre curtea pârâtului.

S-a constatat că, în clădirea reclamanților există două geamuri cu vedere spre terenul pârâtului care încalcă servitutea de vedere prevăzută de lege care nu permite realizarea de geamuri la o înălțime mai mică de 1,9 m pentru a împiedica vederea spre vecin.

Văzând și dispozițiile art. 274 C.pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții C. P., reclamant C. F., ambii domiciliați în U. .,jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâtul T. Z., domiciliat în ., jud. Maramureș;

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul T. Z. în contradictoriu cu reclamanții C. P., reclamant C. F.,și în consecință:

Obligă reclamanții –pârâți reconvenționali să închidă geamurile de vedere deschise către terenul proprietatea pârâtului reclamant reconvențional T. Z., la construcția casei de locuit urmare a transformării cămării în bucătărie imobil situat în U. ..

Obligă reclamanți reconvenționali la plata unor amenzi civile pe zi întârziere de la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești și până la executarea obligației de a face.

Obligă reclamanții C. P., reclamant C. F., să plătească pârâtului T. Z., 1500lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi 26 Februarie 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

U. V. G. V.

Red. / V.U.

dact. / V.G.

5 ex / 13.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 2187/2013. Judecătoria BAIA MARE