Pretenţii. Sentința nr. 3041/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3041/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 13455/182/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA B. M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator - 4193
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3041
Ședința publică din 20 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. M. S.
Grefier: A. T. M.
Pe rol este soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul M. B. M., PRIN PRIMAR C. C., cu sediul în B. M., .. 37, județul Maramureș, în contradictoriu cu pârâta S.C. P. P. .., cu sediul în B. M., ., ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, la prima strigare a pricinii, se constată lipsa părților.
Având în vedere lipsa părților, instanța, potrivit art. 104 pct. 13 din ROIIJ nr. 387/2005, dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la judecată.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, la a doua strigare a pricinii, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că este al doilea termen de judecată acordat în pricina de față și s-au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, note de ședință formulate de reclamant, prin reprezentantul său, prin care a explicitat creanța pretinsă.
Față de împrejurările constatate, în lipsa oricărei cereri din partea pârâtei, întrucât reclamanta a solicitat judecata în lipsă, instanța, constatând îndeplinite cerințele prevederilor art. 134 Cod procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și, apreciind cauza în stare de judecată, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2012 și înregistrată sub nr._, reclamantul M. B. M., prin Primar C. C., în contradictoriu cu pârâta S.C. P. P. .., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 15.381,47 lei, reprezentând redevență restantă (3.729,51 lei) și penalități de întârziere (11.651,96 lei).
S-a solicitat obligarea pârâtei și la penalitățile de întârziere ce vor curge ulterior datei de 17.10.2012, cea până la care au fost calculate cele pretinse prin cerere.
În motivarea cererii, a invocat reclamantul Contractul de închiriere nr. 146 din 01.04.2008 încheiat cu pârâta de fostul Serviciu pentru Administrarea Patrimoniului Local și Utilități B. M., cu privire la terenul situat în B. M., . cu . suprafață de 16 mp, identificat în CF nr. 3535 sub nr. topo. 2525/9/1, aferent unui chioșc de pâine.
S-a arătat că durata contractului a fost convenită la 5 ani, iar chiria a fost stipulată în cuantum de 2.000,00 lei/an, cu plata trimestrială, la data de 30 a ultimei luni din fiecare trimestru, pentru întârzierea plății fiind prevăzute penalități de 0,3% pe zi de întârziere.
S-a învederat că s-a încercat soluționarea litigiului în procedura concilierii directe, în acest sens fiind încheiat Procesul-verbal de conciliere înregistrat sub numărul 1326 din 22.03.2011, în cuprinsul căruia s-a reținut recunoașterea pârâtei cu privire la creanța ce pretinde reclamantul că o are asupra sa, aceasta angajându-se să o achite eșalonat, până la data de 30.10.2011, fără să efectueze însă plata.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 969 C.civ., art. 112 și art. 720 C.pr.civ.
S-a propus proba cu înscrisurile atașate cererii (f. 6-9).
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru, în baza art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Pârâta nu a depus întâmpinare și nu a formulat pe altă cale apărări în cauză, deși a fost citată legal, cu mențiunile corespunzătoare (f. 11, f. 16).
La solicitarea instanței s-au explicitat sumele pretinse și s-a arătat că data rezilierii contractului pe care se întemeiază cererea este 19.09.2010 (f. 13-14).
În cauză s-a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Examinând cererea, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța reține următoarele:
Preliminar, având în vedere succesiunea în timp a legilor ce reglementează raportul juridic izvorât din actul dedus judecății, instanța stabilește ca lege aplicabilă Codul Civil de la 1864, sub imperiul căruia s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 146 din 01.04.2008.
Potrivit acestui Contract (f. 6), pârâtei i-a fost dat în folosință terenul având datele de identificare indicate în cererea reclamantului, în schimbul acestei folosințe pârâta obligându-se să plătească o chirie de 2.000,00 lei/an, care se va actualiza anual cu indicele inflației.
Conform acordului părților, plata chiriei se face trimestrial, până la data de 30 a ultimei luni din trimestru, în numerar, la casieria locatorului, iar neplata chiriei la termen „duce la penalități zilnice de 0,3% din suma datorată” (art. 4 din Contract).
Pârâta nu a făcut dovada plății chiriei la care s-a obligat prin Contractul analizat, deși, în materie contractuală, sarcina probei plății îi revine, creditorul fiind obligat numai să dovedească existența și întinderea creanței sale.
Creditorul M. B. M. a dovedit cu Contractul depus la dosarul cauzei, existența creanței sale, și anume dreptul de a i se plăti chiria și, după caz, penalitățile stipulate de părți.
Cu privire la întinderea acestui drept, instanța reține că s-a făcut dovada numai cu privire la suma de 9.591,69 lei, ce a fost recunoscută pur și simplu, iar nu calificat, cum eronat susține reclamantul, de către pârâta S.C. P. P. .., conform Procesului-verbal de conciliere înregistrat sub nr. 1326 din 22.03.2011 (f. 9).
Pentru a se reține astfel, instanța a avut în vedere că recunoașterea de către pârâtă a acestei creanțe a reclamantului, a intervenit la data de 22.03.2011, iar împrejurarea valorează nu numai mijloc de probă, dar și cauză de întrerupere a prescripției extinctive a dreptului la acțiunea în realizarea dreptului afirmat, precum s-a avut în vedere și că, la data de 19.09.2011, Contractul de închiriere nr. 146 din 01.04.2008, avea efectele încetate, prin rezilierea unilaterală declarată de reclamant la data de 19.09.2010, conform afirmației acestuia (f. 14), astfel că a încetat și temeiul oricărei sume pretinse cu titlu de penalități, peste cea recunoscută de către pârâtă, la un interval de timp de aproape 6 luni de la data încetării efectelor Contractului.
Raportat la considerentele expuse, în baza art. 969 și urm. C.civ., va fi admisă în parte cererea reclamantului, în măsura în care s-a reținut a fi întemeiată.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea în răspundere contractuală, introdusă de reclamantul M. B. M., prin Primar C. C., cu sediul în B. M., .. 37, județul Maramureș, în contradictoriu cu pârâta S.C. P. P. .., cu sediul în B. M., ., ., județul Maramureș.
Obligă pe pârâta S.C. P. P. .. la plata sumei de 9.364,27 lei, compusă din suma de 3.729,51 lei, datorată cu titlu de chirie, și din suma de 5.634,76 lei, datorată cu titlu de penalități de întârziere.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2013.
Președinte Grefier
E. M. S. A. T. M.
red.E.M.S./dact.M.A.T.
4 ex./08.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 05/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 1880/2013. Judecătoria BAIA MARE → |
|---|
