Plângere contravenţională. Sentința nr. 2812/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2812/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 17-11-2014 în dosarul nr. 1206/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2812/2014
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta ., cu sediul în București, .. 75, forum 2000 Building, etaj 2, faza I, sector 5 și pe intimat A. -C. REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA NORD-EST IAȘI, cu sediul în Iași, .. 11, jud. Iași având ca obiect plângere contraventionala PV . NR._ DIN 13.03.2014
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța, pentru asigurarea contradictorialității, va relua dezbaterile cu privire la competența instanței, probele administrate și estimarea cercetării procesului.
Având în vedere că este primul termen la care părțile sunt legal citate, în temeiul art. 131 Cod proc. civ. instanța procedează la verificarea competenței Judecătoriei Bârlad în soluționarea cererii, constatând că, potrivit art. 94 alin. 1 Cod proc. civ. raportat la art.32 alin.2 din OG. 2/2001 este competentă general, material și teritorial să judece această cauză.
În temeiul dispozițiilor art. 238 alin. 1 C. proc. civ., instanța estimează că cercetarea procesului se va finaliza la acest termen.
Instanța apreciază concludentă pentru justa soluționare a cauzei proba cu înscrisuri propusă de petentă prin plângerea introductivă și de către organul constatator prin întâmpinare, potrivit art. 255 Cod proc. civ. și încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri în temeiul art. 258 Cod proc. civ.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța se consideră lămurită și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 31.03.2014 sub nr._, petenta S.C. RCD & R. S.A. a chemat în judecată pe intimatul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.03.2014.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, în fapt, la data de 13.03.2014 agenții constatatori au încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.03.2014 urmare a verificărilor efectuate în ceea ce privește reclamația depusă de către numitul P. G. prin care aceasta a fost sancționată cu avertisment și a fost aplicată măsura complementară constând în obligația de a elimina din contractele utilizate/actele adiționale, condițiile impuse consumatorilor privind garanția deoarece custodia nu se identifică cu activitatea de comercializare a produselor de folosință îndelungată, caz în care răspunderea privind conformitatea produsului utilizat ca echipament cade în sarcina prestatorului de servicii.
Acesta a mai arătat că se impune anularea măsurii complementare dispuse pentru următoarele considerente: în vederea furnizării serviciilor către clienți, petenta pune la dispoziția acestora, prin vânzare, predare în custodie (cu titlu gratuit) sau închiriere, o . echipamente de telecomunicații care reprezintă în accepțiunea art. 2 din O.G. nr. 21/1992 produse de folosință îndeplungată; petenta utilizează un singur model/draft de contract și o . clauze/condiții contractuale general valabile, precum și, în funcție de serviciile contractate, o . clauze specifice care cuprind clauze general valabile atât în situația în care se transmite proprietatea echipamentelor, cât și în situația în care acestea sunt închiriate ori predate în custodie, măsura dispusă de intimată neputând fi adusă la îndeplinire deoarece eliminarea eventualelor clauze ce fac trimitere la condițiile de garanție urmând a afecta și contractele în baza cărora se transmite proprietatea echipamentelor.
Ca temei legal al cererii, petenta a invocat dispozițiile din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, pe cele din O.G. nr. 21/1992, precum și dispozițiile Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 19.06.2014, intimatul a depus întâmpinare (filele 37-39) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție.
În motivarea în fapt întâmpinării intimatul a arătat că, numitul P. G. a depus petiția cu nr. 33/03.02.2014 prin care reclama faptul că petenta a perceput în mod incorect o sumă de bani reprezentând contravaloare garanției produsului predat în gestiune la încheierea contractului de internet, că din verificări a rezultat că între consumator și petentă a fost încheiat contractul de furnizare de televiziune prin cablu nr. 8760/12.12.2005, la acest contract fiind adăugate ulterior și servicii de telefonie și internet cu utilizarea unui modem de date, precum și faptul că la momentul solicitării de către consumator a încetării contractelor de televiziune, telefonie și internet, petenta a informat că este de acord doar cu încetarea contractelor de televiziune și telefon, motivul invocat pentru refuz fiind anularea garanției modemului întrucât acesta suferise un șoc mecanic.
Intimatul a mai arătat că organul constatator a reținut în mod corect că garanția modemului de date nu are nici o legătură efectivă cu consumatorul având în vedere că petenta nu a vândut consumatorului modemul, chiar petenta fiind cea care a achiziționat produsul și care, în consecință, ar putea fi beneficiarul garanției și că susținerile petentei în sensul că nu poate pune în aplicare măsura întrucât folosește un formular tip de contract nu constituie o apărare în sine având în vedere că nimeni nu poate invoca în apărare propria culpă.
În motivarea în drept a întâmpinării, intimatul a invocat dispozițiile din C. proc. civ., pe cele ale ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și dispozițiile din Legea nr. 449/2003.
Petenta nu a depus întâmpinare.
În susținerea acțiunii, petenta a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.03.2014 (filele 5-7), condiții generale pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice integrate RCD & R. (filele 12-15), clauze specifice pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice (filele 16-19), clauze specifice pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice (filele 20-23), iar intimatul a depus, de asemenea, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.03.2014 (filele390-40), reclamație P. G. (fila 41), proces-verbal de constatare de anulare garanție (fila 43), contract încheiat pe numele consumatorului P. G. (filele 44-46).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că la data de 13.03.2014, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petenta a fost sancționat cu avertisment și s-a dispus măsura complementară constând în obligația de a elimina din contractele utilizate/actele adiționale, condițiile impuse consumatorilor privind garanția deoarece custodia nu se identifică cu activitatea de comercializare a produselor de folosință îndelungată, caz în care răspunderea privind conformitatea produlului utilizat ca echipament cade în sarcina prestatorului de servicii în temeiul dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată. În sarcina petentei s-a reținut că aceasta prestează servicii fără să respecte condițiile prescrise ori declarate și nu se comportă corect în relațiile cu consumatorii, constatându-se că potrivit procesului-verbal de constatare de anulare garanție din data de 11.10.2013, unitatea service abilitată a emis rezoluția conform căreia modemul de date a suferit un șoc mecanic; urmare acestui fapt contractul privind internetul mobil nu a fost reziliat, consumatorul refuzând să achite suma solicitată cu titlu de despăgubiri, celelalte contracte fiind reziliate.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentei la data de 13.03.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 28.03.2014.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este temeinic, fapta existând și fiind în mod corect încadrată în dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 50 alin. 1 lit. c din O.G. nr. 21/1992 republicată și a celor ale art. 9 din același act normativ, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei, fapta operatorilor economici de a nu pune pe piață numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate și de a nu se comporta în mod corect în relațiile cu consumatorii și de a folosi practici comerciale abuzive.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel, din procesul-verbal de constatare de anulare garanție din data de 11.10.2013 (fila 43), rezultă că unitatea service abilitată a emis rezoluția conform căreia modemul de date a suferit un șoc mecanic; urmare acestui fapt contractul privind internetul mobil nu a fost reziliat, consumatorul refuzând să achite suma solicitată cu titlu de despăgubiri, celelalte contracte fiind reziliate, aspecte ce au fost recunoscute de către petentă.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 2 lit. e din Legea nr. 449/2003, garanția reprezintă orice angajament asumat de vânzător sau producător față de consumator, fără solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a prețului plătit de consumator, de reparare sau de înlocuire a produsului cumpărat, dacă acesta nu corespunde condițiilor enunțate în declarațiile referitoare la garanție sau în publicitatea aferentă. Aplicând dispoziția legală anterior menționată la situația de fapt reținută reiese că garanția modemului de date nu are nici o legătură efectivă cu consumatorul având în vedere că petenta nu a vândut consumatorului modemul, chiar petenta fiind cea care a achiziționat produsul și care, în consecință, ar putea fi beneficiarul garanției.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța reține că fapta petentei S.C. R. & R. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. 50 alin. 1 lit. c din O.G. nr. 21/1992 republicată și art. 9 din același act normativ,.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată sancțiunea avertismentului și sancțiunea complementară constând în obligația de a elimina din contractele utilizate/actele adiționale, condițiile impuse consumatorilor privind garanția deoarece custodia nu se identifică cu activitatea de comercializare a produselor de folosință îndelungată, caz în care răspunderea privind conformitatea produlului utilizat ca echipament cade în sarcina prestatorului de servicii. Instanța constată că acestea au fost stabilite în limitele legii, conform prevederilor art. 50 alin. 1 lit. c din O.G. nr. 21/1992 republicată.
În ceea ce privește sancțiunea complementară aplicată, instanța o va menține având în vedere că a constatat existența faptei reținute în sarcina sa. Susținerile petentei în sensul că nu poate pune în aplicare măsura complementară întrucât utilizează un singur model/draft de contract și o . clauze/condiții contractuale general valabile, precum și, în funcție de serviciile contractate, o . clauze specifice care cuprind clauze general valabile atât în situația în care se transmite proprietatea echipamentelor, cât și în situația în care acestea sunt închiriate ori predate în custodie, măsura dispusă de intimată neputând fi adusă la îndeplinire deoarece eliminarea eventualelor clauze ce fac trimitere la condițiile de garanție urmând a afecta și contractele în baza cărora se transmite proprietatea echipamentelor, nu poate fi reținută de instanță, petenta neputând invoca propria culpă în nerespectarea obligațiilor prevăzute de lege.
De asemenea, folosirea unui formular tip de contract nu constituie o imposibilitate de a respecta măsura complementară aplicată, petenta având posibilitatea de a întocmi și utiliza modele de contracte, în funcțiile de serviciile prestate, care să respecte cerințele impuse de lege.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. R. & R. împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 13.03.2014, în contradictoriu cu intimatul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta S.C. R. & R. cu sediul în București, .. 75, Forum 2000 Building, ., Sector 5 împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.03.2014 în contradictoriu cu intimatul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est Iași cu sediul în Iași, .. 11, Jud. Iași.
Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.03.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
Red. C.D. 04.12.2014
Tehnored. A..V.04.12.2014
EX.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 384/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 450/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
