Plângere contravenţională. Sentința nr. 383/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 383/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 5119/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 383/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: D. C. H.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul P. G. C. domiciliat în Iași . A, . jud. Iași în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V. cu sediul V. .. 1 jud. V., având ca obiect plângere contravenționala PV . NR_/16 10 2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc petentul P. G. C. și intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect plângere contravențională;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- a fost solicitată judecata cauzei în lipsă de către intimat prin întâmpinare;
Instanța, întrucât cauza se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în temeiul art. 131 alin. 1 cod procedură civilă și art. 32 din OG 2/2001, stabilește că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Deliberând, asupra probei cu înscrisuri solicitată de petent prin plângerea formulată și de intimat prin întâmpinare, o consideră admisibilă și concludentă soluționării cauzei, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 cod procedură încuviințează proba cu înscrisuri pentru petentul P. G. C. și pentru intimatul I. Județean V..
În temeiul dispozițiilor art. 238 alin. 1 C. proc. civ., instanța estimează durata cercetării procesului cu finalitate la termenul de astăzi.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța se socotește lămurită și față de poziția procesuală a intimatului care a solicitat judecata în lipsă reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ la data de 23.10.2013, petentul P. G. C., a cerut, în contradictoriu cu intimatul IPJ V., anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimată la data de 16.10.2013 solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună exonerarea sa de la plata amenzii și a celorlalte sancțiuni.
În motivare, petentul a arătat că la data de 16.10.2013 în jurul orei 14,00, se deplasa cu autoturismul înmatriculat_ pe DE 581. Pe această rută a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a adus la cunoștință că a depășit viteza regulamentară, circulând cu viteza de 122 km/h într-o zonă limitată la70 km/h. Petentul consideră că au fost încălcate disp. art. 16 din OG 2/2001, nefiind descrisă fapta contravențională corespunzător. Î procesul verbal nu sunt menționate datele de identificare ale aparatului radar folosit, buletinul de verificare metrologică, dacă cinemometrul este destinat utilizării în regim de staționare sau de mișcare, condițiile în care s-a făcut înregistrarea, identitatea operatorului. De asemenea, organul constatator nu i-a comunicat petentului înregistrările făcute. Consideră petentul că inexistența mențiunilor complete cu privire la aparatul radar reprezintă un motiv de nulitate absolută. De asemenea, petentul consideră că din textul art. 21 al OG 2/2001 reiese obligația pentru agentul constatator (operatorul radar) de a fi același cu cel care aplică sancțiunea. Substituirea agenților constituie de asemenea un caz de nulitate absolută a procesului verbal. Petentul susține că nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, prezumția de nevinovăție nefiind răsturnată.
În drept, petentul a invocat ca temei prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Norma de Metrologie Legală NML 021-05, O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu un martor. A depus la dosar: dovadă (f. 8), proces verbal de contravenție (f.6), copie CI (f. 9)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata a formulat întâmpinare (f.18) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În fapt, intimata a arătat că procesul verbal a fost întocmit după constatarea faptei, fiindu-i adus la cunoștință petentului contravenția reținută în sarcina sa. Din fotografiile efectuate după înregistrarea cu aparatul radar reiese situația de fapt reținută de agentul constatator. Viteza autovehiculului petentului a fost redată în dreptul literei F (fast speed). Aparatul cu care a fost constatată contravenția este verificat metrologic. Referitor la atestatul operatorului radar, o asemenea cerință nu mai este prevăzută de normele în vigoare, dispozițiile legale respective fiind abrogate. Dovada omologării aparatului radar reiese din buletinul de verificare depus la dosar. În cazul contravențiilor constatate cu autorul aparatului radar, constatarea contravențiilor nu este necesar a fi făcută direct de agentul constatator.
În drept, intimata a invocat prevederile OUG 195/2002, OG 2/2001.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei în copie: 5 fotografii efectuate după înregistrarea video a aparatului radar (f. 20-22), buletinul de verificare metrologică (f.19).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, a respins proba cu un martor solicitată de petent ca nefiind concludentă pentru soluționarea cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimată la data de 16.10.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 720 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că petentul, la data de 16.10.2013 ora 13,48 pe DE 581 km 89, a condus auto Toyota înmatriculat cu numărul_ cu viteza de 124 km/h pe un sector de drum cu limitare de viteză la 70 km/h, abatere filmată cu aparatul radar montat pe auto MAI_.
La rubrica ”Alte mențiuni” nu s-a consemnat nimic, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Față de data înregistrării plângerii contravenționale și anume 23.10.2013 și data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției (16.10.2013), instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, observă că acesta este regulat întocmit.
Motivul de nelegalitate invocat de către petent conform agentul constatator nu a indicat toate împrejurările în care a fost comisă fapta este neîntemeiat. Analizând procesului-verbal de contravenție contestat reiese că fapta este descrisă corespunzător, față de natura contravenției reținute în sarcina petentului, fiind indicate toate împrejurările esențiale ale acesteia. Instanța, față de conținutul clar și complet al procesului verbal, poate realiza fără nicio dificultate controlul de legalitate și temeinicie cu care a fost învestită, fapta fiind descrise suficient de amănunțit.
Tot neîntemeiat este și motivul de nelegalitate privitor la lipsa din procesul verbal a datelor de identificare ale aparatului radar folosit, buletinul de verificare metrologică, modul de utilizare a cinemometrului și identitatea operatorului. Motivele de nulitate absolută a procesului verbal sunt prevăzute în mod expres și limitativ în conținutul art. 17 din OG 2/2001, iar lipsurile invocate de petent nu se regăsesc printre acestea. În procesul verbal se face referire la autospeciala pe care este montat aparatul radar, neexistând insă nici un text de lege care să impună ca elementele de identificare ale acestuia să figureze în procesul verbal. Acesta face corp comun cu înregistrările efectuate de cinemometru, care trebuie să îndeplinească anumite condiții.
Referitor la „substituirea agenților constatatori” instanța reține că atât timp cât constatarea contravențiilor s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic nu mai prezintă relevanță dacă operatorul radar sau un alt agent constatator întocmește procesul verbal și aplică sancțiunea. Depășirea limitei de viteză este una dintre contravențiile pentru care legea impune constatarea prin mijloace tehnice. Nu reprezintă un motiv de nelegalitate faptul că un agent a mânuit aparatul radar și un altul a întocmit procesul verbal și a aplicat sancțiunea atât timp cât înregistrarea radar, cât și îndeplinirea de către cinemometru a condițiilor legale poate fi cenzurată de instanță. De asemenea, deși petentul invocă că acesta este un motiv de nulitate absolută a procesului verbal, nu se încadrează în prevederile art. 17 din OG 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, se apreciază că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Motivul de netemeinicie invocat în plângere, și anume că nu circula cu viteza reținută este neîntemeiat.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Din planșele foto depuse de către intimat la dosarul cauzei (filele 20-22) reiese că petentul a circulat pe DE 581 km. 89, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 124 km/h. Cinemometrul cu care s-a făcut înregistrarea este omologat (f. 19) și verificat metrologic.
Planșele foto fac îndeplinesc condițiile art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05/23.11.2005 putând fi folosite ca dovezi pentru susținerea celor reținute în cuprinsul procesului verbal. Înregistrările efectuate cuprind: data, respectiv 16.10.2013, ora la care a fost efectuată măsurarea, respectiv 13.48, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului.
Petentul a semnat procesul verbal fără obiecțiuni, admițând că el a fost cel care a condus autoturismul respectiv la data și ora menționate în procesul verbal. De asemenea, aceste aspecte au fost recunoscute și prin plângerea contravențională.
În concluzie, instanța reține că prezumție relativă de veridicitatea de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate ori netemeinicie a procesului verbal contestat. De asemenea nu exista niciun motiv de nulitate expresă, prevăzut de art. 17 din OUG 2/2001, care să poate fi constatată din oficiu de către instanță.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța constată că procesul verbal . nr._ întocmit de intimată la data de 16.10.2013 este întocmit în mod legal, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care urmează să respingă plângerea petentului și să mențină procesul verbal atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiata plângerea contravențională formulată de către petentul P. G. C. CNP_, domiciliat în mun. Iași, ., ., jud. Iași în contradictoriu cu intimatul IPJ V., cu sediul în V., .. 1 jud. V., prin reprezentant legal.
Menține procesul verbal atacat . . nr._/16.10.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. H. D.
Red. C.D
Tehnoredactat D.H. 4 ex/ 14 Februarie 2014
| ← Acţiune pauliană. Sentința nr. 872/2014. Judecătoria BÂRLAD | Plângere contravenţională. Sentința nr. 384/2014.... → |
|---|
