Evacuare. Sentința nr. 598/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 598/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 598/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 598/2015
Ședința din camera de consiliu de la 25 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta O. T. (D.), CNP_, domiciliată în mun. G., .. S7D, ., în contradictoriu cu pârâtul D. V., domiciliat în .. Grivița, jud. V., având ca obiect ,, evacuare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, au răspuns: reclamanta O. T. (D.) personal și asistată de av. Băducă M., pârâtul D. V. personal și martorul S. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele completului de judecată, după care;
La solicitarea instanței, martorul S. A. se legitimează cu CI . nr._, CNP_.
Sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorului S. A. răspunsurile acestuia fiind consemnate în procesul verbal care s-a atașat la dosar.
Interpelate fiin, părțile arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, în temeiul art. 392 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile deschise și acordă cuvântulasupra fondului cauzei.
Av. Băducă M., pentru reclamantă, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul ca instanța să dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei, situat în . vedere că acțiunea în evacuare în speța de față are drept cauză ocuparea fără titlu a locuinței reclamantei de către pârât.
Solicită a se avea în vedere declarația martorului audiat la termenul anterior de judecată, dar și declarația martorului audiat la acest termen, care a declarat clar că nu a consemnat achitarea vreunei sume de bani cu ocazia întocmirii actului și că, de obicei, nu participa la aceste operațiuni.
Fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul, având cuvântul, solicită respingerea cererii, întrucât a cumpărat imobilul de reclamantă, în prezent nu mai locuiește în imobil, însă a făcut investiții în acel imobil, și a construit acolo. Imobilul este ocupat cu mobila sa.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, ulterior deliberării dându-se sentința de față;
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 09.01.2015 sub nr. de dosar _ reclamanta O. T. (D.) a chemat în judecată pe pârâtul D. V. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietate sa, situat în .. Grivița, jud. V..
În motivarea cererii se arată că, începând cu data de 07.05.1993 este proprietara imobilului situat în .. Grivița, jud. V., tarlaua 28, parcelele 848, 849, 847 cu suprafața aferentă în suprafață de 900 m.p. Susține că, acest imobil a fost dobândit împreună cu fratele său, I. I. prin Certificatul de Moștenitor nr. 211/07.05.1993, emis de N. de Stat T. V., de pe urma defunctului sau tată I. I..
Mai arată că, la data de 13.10.1999 în calitatea lor de proprietari au intenționat sa vândă acest imobil împreună cu terenul aferent, întocmind în acest sens un contract de vânzare-cumpărare olograf, între I. I. și D. T. în calitatea de vânzători si D. V., în calitate de cumpărător. Înțelegerea pentru vânzare s-a efectuat pentru suma de 5 000 000 lei vechi, cumpărătorul achitând la momentul perfectării contractului suma de 1500 000 lei vechi, urmând ca la data de 15.01.2000 să fie achitată diferența de 3 500 000 lei vechi si să fie întocmite actele de vânzare-cumpărare în formă autentică. În toată această perioadă pârâtul a locuit efectiv în imobilul respectiv înțelegând să îi tot amâne cu perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.
Susține că, având în vedere că, pârâtul nu a înțeles să respecte clauzele contractuale prevăzute în contractul din 13.10.1999, acesta este reziliat de drept.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1033-1048 C. proc. civ. și art 35 C. proc. civ.
În susținere a atașat copie de pe contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor nr. 211/1993, notificare din 15.05.2014, acte de stare civilă, certificat nr. 390/15.02.1995, titlu de proprietate nr. 773/_/23.06.1994, chitanța de plata impozite ( f. 4-12).
Pârâtul, legal citat, nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare. Prezent în fața instanței la termenul din data de 28.01.2015 acesta a arătat că nu este de acord cu acțiunea reclamantei, întrucât a cumpărat imobilul în litigiu în anul 1999, imobil pentru care a plătit suma de 6.000.000 lei, o parte din această sumă fiind plătită la data încheierii contractului, iar diferența de bani a achitat-o ulterior fratelui reclamantei, I. I.. A precizat că, are act de vânzare-cumpărare pentru imobil, însă actul nu a fost încheiat în formă autentică la notar, întrucât la acea dată nu a avut posibilități financiare, iar reclamanta l-a asigurat că poate să stea fără nicio grijă.
Pârâtul a depus la dosar copie certificată de pe contractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 13.10.1999, precizând că actul a fost încheiat la primărie, iar ,,Nota” făcută pe marginea actului de vânzare cumpărare a fost făcută de cei de la primărie cu ocazia achitării diferenței de bani.
La data de 03.02.2015 la dosarul cauzei a fost înregistrat înscrisul intitulat „întâmpinare” prin care pârâtul a precizat ca este adevărat ca la data de 13.10.1999 printr-un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privata, reclamanta împreună cu fratele ei, I. I., în calitate de promitenți vânzători, i-au vândut un imobil casa de locuit situat în .. Grivița, construit pe o suprafața de 900 m.p. la prețul de 500 lei vechi. Promisiunea de vânzare cumpărare a fost încheiata la sediul primăriei Grivița de către secretarul acesteia, S. A., în care s-a prevăzut și o clauză de dezicere, în favoarea părților contractante în sensul că cel care se va răzgândi, va plăti de 3 ori suma. De asemenea, au stabilit ca plata prețului să se facă în două tranșe, suma de 150 lei vechi, la momentul semnării promisiunii de vânzare-cumpărare, iar diferența de 350 lei vechi să fie achitată la data de 15.01.2000.
Precizează că, nu s-a stabilit un termen la care antecontractul să fie autentificat la notar, însă prețul stabilit a fost achitat integral la data de 21.03.2000 la sediul Primăriei Grivița, în prezența secretarului S. A., care a consemnat achitarea prețului pe antecontractul de vânzare-cumpărare. A mai arătat că, din anul 1999 și până în prezent el a locuit în acest imobil, iar dreptul său de proprietate rezultă din actul sub semnătura privata.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Certificatul de moștenitor nr. 211/1993 întocmit de notariatul Local Bârlad în dosar nr. 364/1993 s-a stabilit ca de pe urma defunctului I. I. decedat la data de 01.05.1992, cu ultim domiciliu în .. Grivița masa succesorala se compune din cota indiviză de ½ dintr-un imobil situat în .. Grivița, jud. V., format în totalitatea sa dintr-o casa compusă din 2 camere, sala chiler si construcții gospodărești anexe, construita din paianță și acoperită cu tablă precum si din suprafața de 363 m.p. teren aferent construcției. Se menționează că defunctul a dobândit cota indiviză din imobil astfel: terenul prin cumpărare din anul 1936, iar locuința prin construire din anul 1938 în timpul căsătoriei cu soția defunctă I. E. decedată la data de 05.06.1987. S-a reținut că moștenitori sunt I. I., în calitate de fiu cu o cotă de ½ din masa succesorală și D. T., în calitate de fiică, cu o cotă de ½ din masa succesorală, renunțători fiind F. C., în calitate de fiică.
La data de 23.06.1994 Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V. a emis pe numele lui I. N. I. Titlul de proprietate nr. 773/_ privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 4 ha 1500 m.p. situată în .. Grivița, jud.V., din care suprafața de 4 ha 500 m.p. extravilan și 900 m.p. intravilan, între vecinii N- I. G., N Pdt 843, S M. C., V- DS 446.
Prin actul sub semnătură privată încheiat la data de 13.10.1999 I. I. și D. T. au vândut lui D. V. imobilul situat în localitatea Odaia Bursucani, tarlaua nr. 28, . și 849 și suprafața aferentă de 900 m.p. între vecinii N- I. G., S- M. C., E Pdt 843 și V- DS 446. Parțile au stabilit prețul vanzării la suma totala de 5000 000 lei vechi, specificând ca suma de 1500 000 lei vechi a fost achitată la data întocmirii înscrisului, iar diferența de 3 500 000 lei vechi urma sa fie achitată la data de 15 ianuarie 2000. În cuprinsul contractului s-a mai stipulat ca, în situația în care una dintre părți se va întoarce, va trebui sa plătească de trei ori suma. Contractul a fost semnat de părțile contractante și de doi martori.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei ( f. 6) o notificare adresată pârâtului prin care i se aducea la cunoștință ca în condițiile în care nu a respectat dispozițiile contractuale, contractul de vânzare-cumpărare din 13.10.1999 este reziliat de drept, solicitându-i-se totodată ca până la data de 23.05.2014, ora 12 să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără drept.
Reclamanta nu a făcut însă dovada comunicării acestei notificări către pârât.
Prin declarația dată în fața instanței martorul F. C., audiată la propunerea reclamantei a arătat că imobilul în litigiu a fost proprietatea tatălui său, iar ulterior a revenit reclamantei. Știe că între reclamantă și pârât a fost întocmit un înscris, semnat la primărie, prin care reclamanta i-a permis pârâtului să locuiască în imobil, deoarece nu avea unde să stea în acel moment, cu condiția de a întreține imobilul. Imobilul fost lăsat pârâtului într-o stare bună și cu toate bunurile în interior, însă reclamanta a găsit în prezent imobilul aproape distrus, o parte s-a dărâmat, mai este un pic și cade și casa. Nu a existat vreo înțelegere între părți de a se prezenta la notariat în vederea autentificării înscrisului, știe doar că pârâtul a dat lui I. I., când au mers prima dată la primărie, suma de un milion cinci sute de lei, suma totala fiind de cinci milioane lei, dar martora a arătat ca nu știe ca pârâtul să-i fi achitat diferența și nici dacă s-a stabilit vreun termen de plată. Reclamanta nu a vrut niciun ban. Martora a mai declarat și faptul că în prezent nu mai locuiește nimeni în imobil, pârâtul de 2 ani de zile locuiește la Suceava.
Prin declarația dată în fața instanței, martorul I. I., audiat la propunerea reclamantei a arătat ca a fost o înțelegere în anul 2003 între reclamantă și pârât, stabilindu-se ca acesta din urmă să locuiască în imobil și să aibă grija lui, însă pârâtul mai mult l-a distrus. A arătat ca a mers împreună cu părțile la primărie unde era și dl. S., secretarul de atunci al primăriei, însă nu știe să fi fost vreun înscris între părți, el a plecat înaintea părților. Știe martorul că între părți a existat și înțelegerea ca la un moment dat să vândă acel imobil, nu știe însă dacă trebuiau să meargă la notar sau să facă acte doar prin consiliu. A mai arătat ca și el avea dreptul la acea casă, iar pârâtul trebuia să-i achite aproximativ patru milioane cinci sute de lei, din care însă i-a dat doar un million jumătate după câteva zile, acasă la mama pârâtului. Nu au stabilit o dată de achitare a diferenței, rămăsese să îi dea atunci când îi va avea. Martorul a mai declarat si ca în imobil nu mai locuiește nimeni în prezent, pârâtul s-a mutat cu serviciul în Suceava.
Prin declarația dată în fața instanței martorul S. A., audiat la propunerea pârâtului, a arătat că a fost secretar al primăriei .-2004, primar între 2004-2008 și din 2008 până în aprilie 2009 a fost din nou secretar al acestei primării. Știe că părțile au venit la sediul primăriei atunci când era secretar și le-a întocmit un act de mână cu privire la un imobil situat în Odaia Bursucani, prin care reclamanta și frații săi I., vindeau pârâtului un imobil. Actul a fost scris de către martor, menționând că deși a întocmit mai multe acte în acea perioadă, nu cerea părților să achite banii în fața sa. Nu-și amintește dacă părțile au venit ulterior solicitându-i să le consemneze achitarea vreunei sume de bani, însă văzând copia xerox depusă la fila 23 dosar, dar și originalul înscrisului aflat în posesia pârâtului și prezentat, martorul a declarat că este scrisul său atât în conținutul contractului, cât și mențiunea făcută pe lateralul înscrisului.
Instanța reține că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1033 C. civ. și următoarele cod civil, pârâtul fiind ocupantul imobilului situat în .. Grivița, jud. V., având în vedere definiția dată de art. 1033 alin 2 c. civ. respectiv fiind o persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului.
Pârâtul nu poate fi considerat proprietarul acestui imobil, atât timp cât nu s-a respectat forma autentică, cerută de lege pentru vinderea unor imobile, prin excepție de la principiul consensualismului reglementat de art. 1295 C. civ. de la 1864.
Instanța reține că, între părțile din prezentul contract a intervenit o promisiune bilaterală de vanzare-cumpărare în temeiul căreia pârâtul, cu îngăduința proprietarilor, a început să posede și să folosească imobilul situat în .. Grivița, jud. V.. În cuprinsul promisiunii de vânzare-cumpărare, reprezentată de contractul sub semntătură privata întocmit la data de 13.10.1999 nu s-a stipulat obligația părților de a se prezenta în fața unui notar public pentru autentificare, ci doar data la care trebuia achitată diferența prețului și o clauza de dezicere.
Susținerile reclamantei potrivit cu care contractul încheiat la data de 13.10.1999 este reziliat de drept întrucât acesta nu a achitat diferența de preț nu este întemeiată, având în vedere dispozițiile art. 1020-1021 C. civ. 1864 potrivit cărora:
„ Art. 1020 Condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său.
Art. 1021 Într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune-interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.”
De asemenea, părțile nu au prevăzut în cuprinsul contractului vreun pact comisoriu, derogatoriu de la dispozițiile art. 1021 citate mai sus.
Potrivit dispozițiilor art. 1038 C. proc. civ. „ atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării”.
Având în vedere, pe de o parte faptul că reclamanta nu a făcut dovada ca dreptul pârâtului de a ocupa acest imobil a încetat, dar și faptul că reclamanta nu a făcut dovada notificării pârâtului în condițiile de mai sus, urmează a respinge cererea de evacuare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de evacuare formulata de reclamanta O. T. (D.), CNP_, domiciliată în mun. G., .. S7D, ., în contradictoriu cu pârâtul D. V., domiciliat în .. Grivița, jud. V..
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cerere ce se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțata în ședință publică, astăzi, 25 Februarie 2015.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, E. D. |
Red./tehnored./G.E./26.02.2015
E.D. / 4 ex./27 Februarie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 682/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 591/2015.... → |
|---|
