Plângere contravenţională. Sentința nr. 512/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 512/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 512/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 512
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. D.
Grefier V. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent M. C. și pe intimat I. V., având ca obiect plângere contravențională PV . NR_/10 09 2014.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, răspunde pentru petent avocat O. G., lipsă fiind reprezentantul convențional al intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că:
- este al doilea termen de judecată, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe propunerea de probe.
Reprezentantul convențional al petentului, avocat O. solciită ca intimate să înainteze toate planșele foto, deoarece au fost depuse doar o parte și solicită ca intimatul să înainteze planșele foto realizate înainte de cele în care se regăsește trecerea de pietoni.
Instanța respinge solicitarea petentului, prin avocat, întrucât intimatul a înaintat la dosar planșele foto realizate cu privire la presupusa contravenție constatată prin procesul-verbal atacat.
Interpelat fiind de către instanță dacă mai insistă în administrarea probei cu interogatoriu solicitată prin cererea de chemare în judecată, avocat O. precizează că nu insistă.
Ia act că petentul prin avocat arată că renunță la administrarea probei cu interogatoriu solicitată prin cererea de chemare în judecată.
În baza disp. art.255-258 Noul Cod de procedură civilă încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile de la dosar ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Respinge proba cu planșe foto solicitată de petent, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Încuviințează pentru intimat proba cu planșe foto, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Pune în discuție durata estimată a cercetării procesului.
Avocat O. lasă la aprecierea instanței.
Intanța, în temeiul dispozițiilor art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă, stabilește o durată estimată a procesului, cu finalitate la termenul de astăzi.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.09.2014 sub nr. de dosar_, petentul M. C. a chemat în judecată pe intimata Inspectoratul de Poliție Județean V. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/10.09.2014, exonerarea de la plata amenzii și înlăturarea celorlalte sancțiuni complementare aplicate.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că, în data de 10.09.2014, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru că ar fi condus auto cu nr. de înmatriculare 2319DYF pe . manevră de depășire a unui autotren pe trecerea de pietoni marcată.
Petentul a motivat că a fost sancționat pentru o faptă pe care nu a comis-o, întrucât manevra de depășire a fost efectuată înainte de trecerea de pietoni, fără a pune în pericol circulația.
Deoarece nu s-a prezentat filmarea, este imposibilă stabilirea vinovăției sale.
De asemenea, petentul a învederat că nu a putut formula apărări cu privire la gradul de pericol social al faptei și nu a putut verifica criteriile avute în vedere la stabilirea sancțiunilor.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedire petentul a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Petentul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de contravenție . nr._/10.09.2014 (fila 4).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 5), conform dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimata, legal citată, a depus în termen întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal atacat.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că din fotografiile efectuate după înregistrarea video a aparatului radar a rezultat că la data de 10.09.2014, conducătorul autovehiculului marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare 2319DYF a efectuat depășirea unui tir pe trecerea de pietoni. Conducătorul vehiculului depășit circula regulamentar pe sensul de mers al petentului. Autovehiculul depășit de petent nu a schimbat direcția de mers.
În drept, intimata a invocat dipozițiile art. 205 C. proc. civ.
În dovedirea întâmpinării, intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: originalul procesului-verbal de contranvenție . nr._/10.09.2014 (fila 14); planșe foto (filele 15-17).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. În fapt, la data de 10.09.2014 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, așa cum reiese din originalul procesului-verbal anterior menționat (fila 14).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petentul ”a condus autoturismul 2319DYF efectuând depășirea unui autotren în mers pe trecerea de pietoni marcată cu indicator rutier și marcaj trecere pietoni. Filmat pe hard 3 de pe MAI_”.
Faptele reținute în sarcina petentului au fost încadrate în dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat ”Numărul înmatriculare partea față era deteriorat. Cond. auto nu are obiecții”, petentul semnând procesul-verbal și primind un duplicat al acestuia.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost înmânat la data de 10.09.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 23.09.2014.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Conform art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea”.
Prin depășire se înțelege ”manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial”, așa cum arată art. 45 alin. 1 din același act normativ.
De asemenea, potrivit art. 120 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, ”se interzice depășirea vehiculelor: e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare și marcaje”.
Instanța observă că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din planșele foto depuse la dosar (filele 15-17), efectuate după înregistrarea video a aparatului radar, rezultă că în data de 10.09.2014, ora 12:40, pe bld. E. din mun. Bârlad, autovehiculul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare 2319DYF a efectuat o depășire a unui autotren pe trecerea de pietoni marcată cu indicator rutier și marcaj.
Se observă, de asemenea, că autovehiculul depășit circula regulamentar pe sensul de mers al petentului, neschimbând direcția de mers.
Apărările petentului, conform cărora manevra de depășire a fost efectuată înainte de trecerea de pietoni și fără a pune în pericol circulația nu pot fi primite.
Aceasta deoarece, pe de o parte, dispozițiile art. 120 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 interzic depășirea pe trecerile pentru pietoni, indiferent dacă manevra de depășire a început înainte de marcajul pietonal sau chiar pe acesta.
Pe de altă parte, nu se poate reține că, prin manevra efectuată, petentul nu a pus în pericol circulația rutieră.
Aceasta deoarece, indiferent dacă, în concret, la momentul efectuării manevrei de depășire, pe trecerea de pietoni nu se afla nici o altă persoană, contravenția reținută în sarcina petentului este una de pericol, iar nu de rezultat.
Astfel, rațiunea instituirii interdicției de depășire pe trecerea pentru pietoni este aceea că zona cu marcaj pietonal este una în care conducătorii de autovehicule trebuie să manifeste un comportament prudent, prevăzător, indiferent de prezența sau absența altor participanți la trafic, întrucât pot apărea în orice moment situații periculoase generate de pietoni, care de cele mai multe ori nu posedă cunoștințe de circulație rutieră și se angajează în traversare fără a se asigura.
Or, conducătorul de autovehicul care depășește pe trecerea de pietoni poate fi deseori surprins de apariția neașteptată pe trecere a unui pieton sau alt obstacol, situație de natură să conducă la rezultate păgubitoare.
Petentul a semnat procesul verbal, admițând că el a fost cel care a condus autoturismul respectiv la data și ora menționate în procesul-verbal.
În concluzie, instanța reține că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
3. Analizând proporționalitatea măsurilor luate împotriva petentului, instanța reține că:
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentului sunt legale, deoarece amenda în cuantum de 360 lei și reținerea permisului de conducere sunt prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Totodată, aceste măsuri sunt și proporționale, întrucât gradul de pericol social al faptei săvârșite este unul ridicat, astfel că se impun luarea unor măsuri prompte împotriva contravenienților.
Astfel, fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social sporit, fiind o încălcare a reglementărilor în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, adoptate în scopul prevenirii accidentelor rutiere și a pierderii de vieți omenești.
Criticile petentului, în sensul că nu a putut formula apărări cu privire la gradul de pericol social al faptei și nu a putut verifica criteriile avute în vedere la stabilirea sancțiunilor nu pot fi primite, deoarece petentului i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, la rubrica specifică consemnându-se ”cond. auto nu are obiecții”.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, urmează ca instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și să mențină procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/04.09.2014 întocmit de I. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul M. C. (CNP –_), domiciliat în mun. Bârlad, bld. E. nr. 51, ., . jud. V., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean V., cu sediul în mun. V., .. 1, jud. V..
Menține procesul-verbal atacat . nr._/10.09.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.02.2015.
Președinte, Grefier,
R. D. V. A.
Red./R.D., 18.02.2015, 4ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 554/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 1186/2015. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
