Contestaţie la executare. Sentința nr. 1218/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1218/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 19-08-2013 în dosarul nr. 1450/192/2013
Operator de date cu caracter personal nr.2902
Dosar nr._
R.
JUDECATORIA B. V.
SENTINTA CIVILA NR.1218
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE: 19.08.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: R.-C. L.
GREFIER: A. P.
Pe rol soluționarea contestației la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimații . și B. Maximum, având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea . prin avocat D. M., care depune la dosar împuternicire avocațială, intimata . prin avocat B. P., care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsă fiind intimatul B. E. judecătorești Maximum.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătoarea contestatoarei învederează că a fost suspendată provizoriu executarea silită până la soluționarea definitivă a acestei contestații. Mai arată că, având în vedere demersurile efectuate către creditoare și către executor, a încetat și executarea, revenind asupra sumei pentru care a solicitat înființarea popririi. Totodată, depune la dosar încheierea din data de 29.05.2013, pronunțată în dosarul nr. 200/RIC/2012.
Ca o chestiune prealabilă, apărătorul intimatei învederează instanței faptul că taxa judiciară de timbru achitată de către contestatoare este achitată în alt dosar, altul decât cel care face obiectul cauzei de astăzi.
Apărătoarea contestatoarei arată că taxa judiciară de timbru este achitată în conformitate cu dosarul de executare indicat de executorul judecătoresc prin adresa de înființare a popririi, transmis de către executor către Unicredit, întrucât acesta a fost primul act de executare de care contestatoarea a luat cunoștință.
Instanța apreciază că, și în situația în care este o eroare materială cu privire la acest număr de dosar, chitanța este depusă în original, a fost anulată de către instanță iar contestația a fost legal timbrată.
La interpelarea instanței cu privire la faptul dacă mai insistă pe capătul de cerere privind suspendarea executării silite, apărătoarea contestatoarei arată că nu mai insistă, întrucât a rămas fără obiect, executarea silită fiind suspendată la acest moment, însă principial, solicită ca instanța să se pronunțe pe contestația la executare, suspendarea la executare rămânând fără obiect.
Apărătoarea contestatoarei solicită instanței să dispună cu privire la cauțiunea care a fost achitată de către aceasta, în sensul restituirii cauțiunii, având în vedere că societatea a avut temei să formuleze această contestație la executare, contestație care a fost formulată în termen, deși este invocată excepția prematurității formulării contestației. Solicită să se observe, din documentele care au stat la baza începerii executării, că executorul judecătoresc a transmis către bancă adresa de înființare a popririi la data de 29.05.2013. Mai învederează că, așa cum rezultă și din încheierea de ședință depusă la acest termen, această sumă nu a fost cerută în conformitate cu documentele depuse de executorul judecătoresc la dosar, ca fiind presupus datorată de către societatea contestatoare. Mai arată că nu există titlu executoriu, sentința arbitrală care a fost pusă în executare era foarte clară, la fel și încheierea de executare silită pronunțată de Judecătoria B. V., menționându-se că se execută suma reținută în sentința arbitrală, însă intimata, de când a obținut această sentință arbitrală și până la data de 29.05.2013, aceeași dată la care s-a transmis înființarea popririi, pentru a pune o presiune în plus, față de negocierile care aveau loc între cele două părți, a hotărât pur și simplu majorarea debitului.
Apărătorul intimatei învederează că nu este de acord cu restituirea cauțiunii achitate de către contestatoare, având în vedere că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, întrucât acest capăt de cerere a rămas fără obiect, iar cauțiunea este depusă în copie xerox, este achitată pentru un alt dosar.
Apărătoarea contestatoarei apreciază că partea adversă urmărește să inducă în eroare instanța de judecată și arată că a pus concluzii pe suspendare, respectiv în temeiul art. 718 Cod procedură civilă, a solicitat suspendarea provizorie până când se va judeca această cauză. Mai învederează că în dosarul de suspendare provizorie se află în original dovada de plată, iar la acest moment suspendarea a rămas fără obiect prin decizia pe care instanța o va lua cu privire la contestație, inclusiv la suspendare. Arată că la data la care s-a pronunțat instanța, în temeiul art. 718 Cod procedură civilă, consemnarea cauțiunii a fost legal depusă și întemeiată. De asemenea, suspendarea a rămas fără obiect întrucât din dosarul transmis de către executorul judecătoresc rezultă că a încetat executarea, acesta limitându-se la suma prevăzută în sentința arbitrală.
Instanța învederează că se va pronunța prin hotărâre asupra cauțiunii achitate de contestatoare.
Apărătorul intimatei apreciază că instanța nu a fost mandatată asupra acestui aspect, referitor la restituirea cauțiunii, iar contestatoarea ar trebui să formuleze, chiar și la acest termen o cerere scrisă sau orală.
Instanța apreciază că nu este necesar să se formuleze o cerere scrisă de către contestatoare pentru a i se restitui cauțiunea, iar prin hotărâre se va pronunța și cu privire la acest aspect.
Instanța acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului E. Judecătorești Maximum, invocată de către acesta prin întâmpinare.
Apărătoarea contestatoarei învederează că instanța a fost investită în mod temeinic să verifice la temeinicia și legalitatea actelor de executare întocmite de către executorul judecătoresc. Arată că rezultă chiar din documentele depuse de executor că a adus în plus o sumă semnificativă peste titlul executoriu cu care a fost mandatat să înceapă executarea silită, iar în momentul în care s-a cerut de către bănci și de către debitoare să clarifice de unde provine această sumă, aceasta nu numai că nu a dat nici un răspuns însă și-a diminuat suma fără nici o motivație, fără a menționa băncilor motivul diminuării sumei, iar mai mult decât atât spune că încetează executarea, fără a preciza dacă executarea s-a realizat în integralitate sau nu, dacă suma prevăzută în titlul executoriu a fost executată integral. Apărătoarea contestatoarei mai arată că cele nouă bănci, prin compartimentele juridice, au afirmat că, în condițiile în care executorul judecătoresc revine cu înființarea popririi pentru restul sumei, acestea vor înființa poprirea și vor bloca conturile societății. Pentru toate acestea, apreciază că B. E. Judecătorești Maximum are calitate procesuală pasivă, întrucât a desfășurat executarea silită fără titlu executoriu, fără o bază legală, fără încuviințarea instanței, iar pentru suma de 617.444,15 lei nu a existat titlu executoriu. Mai arată că instanța trebuie să observe că există o adresă prin care se solicită executorului judecătoresc să se înființeze poprirea pentru suma de 617.444,15 lei și o altă adresă prin care se afirmă că încetează executarea prin poprirea conturilor, fără să se menționeze suma care a fost poprită. De asemenea, învederează că executorul judecătoresc nu a avut titlu, dar există acea adresă de înființare a popririi, care, în situația în care nu este anulată de către instanță, executorul judecătoresc poate reveni într-un termen de 3 ani și să poprească restul sumei.
Apărătorul intimatei solicită instanței admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Biroului E. Judecătorești Maximum, apreciind că restul aspectelor țin de obiectul fondului. De asemenea, arată că există la dosar încheiere care specifică foarte clar că respectiva creanță a fost executată în integralitate, încheiere care nu a fost atacată în termenul de 5 zile de către nici una din părți. Despre motivul diminuării sumei poprite, învederează că nu este obligația executorului să specifice de ce își diminuează limitele mandatului, el limitându-se pur și simplu prin acel înscris. În ceea ce privește aspectele legate de faptul că executarea s-a făcut fără existența unui titlu și fără o bază legală, arată că aceasta a fost încuviințată de către instanță.
Instanța admite excepția lipsei calității procesual pasive a Biroului E. Judecătorești Maximum și constată că acesta nu are calitate în prezenta cauză.
Instanța acordă cuvântul pe excepția prematurității introducerii contestației la executare, invocată de B. E. Judecătorești Maximum, prin întâmpinarea formulată.
Apărătoarea contestatoarei învederează că societatea a primit de la bancă adresa de înființare a popririi, transmisă de către B., la data de 11.06.2013 și a formulat contestație, întrucât a fost încuviințată executarea silită pentru o sumă care excede titlului executoriu, crezând că s-a încuviințat executarea silită pentru suma de 617.000 lei și nefiind în posesia încheierii de încuviințare a executării silite, pronunțată de către Judecătoria B. V.. Astfel, arată că a formulat contestație, în termenul legal, față de documentul care l-a primit, în momentul în care societății i-au fost blocate toate conturile bancare, iar societatea a fost în imposibilitatea de a mai efectua orice fel de plăți, inclusiv cele salariale. De asemenea, învederează că a depus dovada primirii acelui document de la Banca Transilvania, iar în acea adresă se menționează toate detaliile de înființare a popririi.
Apărătorul intimatei solicită instanței admiterea excepției prematurității introducerii contestației, având în vedere că aceasta se formulează la momentul comunicării actelor, iar societatea contestatoare a primit comunicarea la data de 13.06.2013, însă, deși contestatoarea avea tot interesul să formuleze contestația, apreciază că din punct de vedere procedural aceasta a formulat-o prematur.
Instanța respinge excepția prematurității formulării contestației, având în vedere că la data de 11.06.2013 contestatoarea a fost înștiințată de către Banca Transilvania că a fost înființată poprirea asupra conturilor societății, astfel că la data de 12.06.2013 aceasta a formulat în termen legal prezenta contestație la executare.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității contestației, invocată de intimata . prin întâmpinarea depusă.
Apărătorul intimatei solicită admiterea excepției, despre care consideră că poate fi calificată la acest moment și ca o lipsă de interes. Astfel, învederează că a făcut trimitere la dispozițiile prevăzute de art. 711 Cod procedură civilă, care condiționează formularea unei astfel de acțiuni de îndeplinirea a două condiții esențiale: existența unui interes și o vătămare prilejuită de executare.
Apărătorul intimatei arată că inițial, executorul a emis adresa de înființare a popririi la data de 29.05.2013, pentru suma de 617.000 lei, dovada de înființare a popririi a fost trimisă către contestatoare la data de 13.06.2013, adresa de precizare privind cuantumul real al creanței este din data de 12.06.2013 și a fost primită de către bănci la data de 13.06.2013, aceeași zi când a primit-o și contestatoarea, astfel că societatea contestatoare nu a suferit nici un prejudiciu. Apreciază că executorul este cel care a făcut o eroare, el este cel care a adus în plus o sumă semnificativă față de cea cu care a fost mandatat de creditoare, însă eroarea a fost îndreptată înainte să se poprească o sumă de bani în plus din conturile debitoarei, băncile înștiințate luând la cunoștință de debitul real. Din acest motiv, apreciază că . fost vătămată în nici un fel, iar la acest moment nu ar mai exista nici un interes să continue dosarul. De asemenea, învederează că a existat titlul executoriu, respectiv sentința arbitrală este cea care a fost executată, iar eroarea a fost reparată înainte de a se produce vreo vătămare. Mai arată că procedura de executare nu este criticată sub nici un alt temei de către contestatoare, nu se invocă nici un motiv de nulitate. Pentru toate acestea, apărătorul intimatei solicită instanței să constate că prezenta acțiune nu are nici un temei legal.
Apărătoarea contestatoarei apreciază că se încearcă de către partea adversă inducerea în eroare a instanței. Astfel, arată că susținerea conform căreia . a aflat că a fost comunicată către bănci adresa de diminuare a sumei ce urma să fie executată, este total falsă. Învederează că din dosarul de executare înaintat instanței de către executorul judecătoresc, rezultă că au fost poprite sumele până la 617.000 lei, cel puțin de către Banca Sao Paulo. De asemenea, toate dovezile de comunicare către bănci a adresei de diminuare a creditului nu au dovada de primire din partea băncilor, de unde rezultă că B. nu a comunicat această adresă de micșorare a creditului. Mai arată că după data de 13.06.2013 executorul nu a diminuat suma, primind de la Banca Sao Paulo, la data de 18.06.2013 confirmare de blocare a întregii sume de 617.000 lei. Apărătoarea contestatoarei apreciază că este întemeiată contestația formulată și are tot interesul, la data promovării acțiunii acest temei exista, iar ulterior, s-a remediat eroarea.
Instanța apreciază excepția inadmisibilității contestației la executare ca nefiind o veritabilă excepție ci o simplă apărare de fond, astfel că o va lua în considerare ca atare.
Apărătorul intimatei apreciază că este necesar ca contestatoarea să precizeze dacă interesul pentru soluționarea cauzei mai există la acest moment. Apărătorul intimatei înțelege ca la acest moment să invoce excepția lipsei de interes, apreciind că cel care contestă executarea trebuie să aibă un interes, care nu subzistă la acest moment, având în vedere că eroarea de la momentul inițierii procedurii de executare a fost îndreptată în termen, executorul îndreptând-o prin acele adrese emise către bănci, iar ulterior a trimis încheierea prin care atestă faptul că a fost recuperată întreaga sumă poprită. Învederează că în acest mod s-a făcut poprirea, iar la acest moment nu este adusă nici o altă critică, nu se invocă nici o problemă procedurală, astfel că instanța trebuie să se pronunțe cu prioritate cu privire la existența unui interes la acest moment, în această fază procedurală, care, din punctul său de vedere, nu mai subzistă. Solicită admiterea excepției și constatarea faptului că în acest moment nu mai există nici un interes al contestatoarei în continuarea acțiunii.
Apărătoarea contestatoarei consideră că apărătorul intimatei încearcă prin orice modalitate să inducă în eroare instanța și solicită respingerea acestei excepții, întrucât rezultă fără tăgadă, din dosarul de executare, că s-a înființat poprirea pentru suma de 617.000 lei și nu pentru 430.000 lei, nu există nici o dovadă că executorul a comunicat către bănci diminuarea sumei care a fost executată, iar la acest moment este în vigoare un act de înființare a popririi, comunicat către nouă bănci, pentru executarea sumei de 617.000 lei.
Apărătoarea contestatoarei solicită instanței să constate că adresa de înființare a popririi este nulă, întrucât nu este în conformitate cu dispozițiile legale, fiind dată în excesul unei sentințe definitive și executorii și pentru care s-a încuviințat executarea silită. Învederează că la acest moment există interesul ca instanța să constate că adresa de înființare a popririi este nulă, netemeinică și nelegală.
Instanța unește excepția lipsei de interes invocată de apărătorul intimatei cu fondul.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătoarea contestatoarei solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
Apărătorul intimatei solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le consideră utile, pertinente, concludente și suficiente soluționării cauzei. De asemenea, solicită instanței să nu țină cont de înscrisurile în limba engleză, depuse la dosar, care vizează o încercare de tranzacționare a părților și care exced soluționării prezentei contestații.
Apărătoarea contestatoarei învederează că, la data promovării contestației, înainte de a se încheia orice tranzacție, au existat discuții între conducerile celor două societăți și intenția acestora de a încheia o tranzacție, și, având în vedere că niciodată nu s-a solicitat executarea silită a sentinței arbitrale, solicită să fie luate în considerare ca început de dovadă scrisă. Arată că înainte de a se proceda la semnarea oricărei tranzacții, se încerca o presiune asupra societății debitoare, astfel că este evidentă reaua credință și agresivitatea cu care a procedat creditoarea.
Instanța, în baza dispozițiilor art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează pentru contestatoare și pentru intimată proba cu înscrisuri, pe care o consideră utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, însă nu va lua în considerare înscrisurile în limba engleză, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 150 alin. 4 Cod procedură civilă contestatoarea avea obligația să depună la dosar traducerea legalizată a acestora efectuată de un traducător autorizat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă.
Apărătoarea contestatoarei solicită instanței să admită contestația la executare, să constate că este întemeiată, având în vedere faptul că s-a procedat la executarea unei sentințe arbitrale pentru o sumă care excede titlului executoriu care a fost prezentat instanței de executare, iar mai mult decât atât, prin încheierea de încuviințare a executării silite se menționează că se execută numai sumele înscrise în sentința arbitrală și nu alte sume, motiv pentru care solicită să constate nulitatea adreselor de înființare a popririi, întrucât suma menționată în aceste adrese excede titlului executoriu, să constate că executorul judecătoresc a transmis executarea unei sume de bani care nu este cuprinsă în nici un titlu executoriu și pentru care nu primise nici un fel de încuviințare de executare silită, să observe că această sumă de bani, la data la care s-a început executarea silită și s-a emis adresa de înființare a popririi, a fost respinsă de către Curtea de Arbitraj, prin încheierea din data de 29.05.2013.
Apărătoarea contestatoarei învederează că executarea silită efectuată de către executorul judecătoresc nu a fost făcută cu bună credință și nu se menționează dacă a fost executată suma de 617.000 lei sau 430.000 lei. Solicită instanței să constate acest aspect ca fiind ilegal, în condițiile în care executorul judecătoresc sau creditoarea vor intenția ulterior să interpreteze sentința pe care instanța o va pronunța, în condițiile în care va admite că este lipsită de interes contestația formulată.
Apărătoarea contestatoarei învederează că interesul care a existat la data promovării acțiunii subzistă până la acest moment, întrucât din încheierea de încetare a executării silite nu rezultă suma care a fost executată.
Apărătoarea contestatoarei apreciază că adresele emise către bănci sunt făcute pro-cauza, adrese prin care se diminuează suma care urmează a fi executată de către executorul judecătoresc, întrucât la ei această adresă nu a ajuns niciodată, nu le-a fost niciodată comunicată, neexistând vreo dovadă în acest sens.
Având în vedere faptul că a solicitat suspendarea executării silite și a achitat cauțiune în acest sens, apărătoarea contestatoarei solicită instanței să dispună eliberarea cauțiunii, întrucât deja această suspendare a executării silite a fost admisă provizoriu până la judecarea cererii de suspendare în prezenta cauză. De asemenea, solicită să se constate că cererea de suspendare a rămas fără obiect, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul intimatei solicită instanței respingerea acțiunii în raport de următoarele argumente: din perspectiva temeiului de drept prevăzut de art. 711 Cod procedură civilă, nu consideră că există vreun interes sau vătămare în raport de care să se susțină această cauză, respectiv necesitatea invocării unei nelegalități a procedurii de executare. Faptul că s-a invocat generic diferența de sumă de 200.000 lei și tot generic s-a invocat și faptul că creditoarea ar putea face ceva, mai departe, nu sunt suficiente. Arată că nu contestă faptul că executorul a greșit, însă procedura de executare s-a desfășurat în condiții legale, a fost executată suma prevăzută în sentința arbitrală, sentința emisă de Curtea de Arbitraj Internațional este titlul executoriu care a fost pus în executare, iar prin executare s-a recuperat integral suma de bani datorată. Apreciază că la acest moment creditoarea nu ar mai putea mandata executorul să execute ceva ce s-a executat deja, procedura fiind finalizată la acest moment, iar încheierea de încetare a executării silite nu a fost atacată de către nici o parte. Apărătorul intimatei consideră că se dorește de către contestatoare anularea acelei proceduri fără a avea un temei legal, bazat doar pe niște presupuneri și pe o eroare a executorului, care a fost remediată înainte ca debitoarea să sufere vreo vătămare, iar suma care a făcut obiectul executării silite este cea încuviințată de instanță.
Pentru toate aceste motive, apărătorul intimatei solicită instanței respingerea contestației formulate, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației la executare formulate, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.06.2013, pe rolul Judecătoriei B. V., sub nr._, contestatoarea . a solicitat, în contradictoriu cu intimații . și B. Maximum, anularea încheierii de încuviințare a executării silite ca fiind dată fără respectarea drepturilor procedurale ale subscrisei și execedând cuantumul sumelor acordate, prin sentința arbitrală nr.59/01.04.2013, anularea executării însăși și suspendarea executării silite până la data judecării definitive și irevocabile a contestației .
În motivarea contestației, s-a arătat că la data de 11.06.2013 contestatoarea a fost informată de către Banca Transilvania că s-a înființat poprirea asupra conturilor societății de către B. Maximum, deși contestatoarea nu a fost citată procedural și nici nu i-a fost comunicată vreo somație de plată și nici vreo sentință de încuviințare a executării silite.
De asemenea, contestatoarea a învederat că excutorul judecătoresc a solicitat executarea silită a unor sume care exced sumelor admise prin sentința arbitrală nr.59/01.04.2013, astfel cum a fost completată prin încheierea pronunțată la data de 29.05.2013 de către Curtea de arbitraj în dosarul nr.200/RIC/2012 conexat cu 243/RIC/2013.
Astfel, contestatoarea a arătat că prin sentința arbitrală nr.59/01.04.2013 s-a admis suma totală de 436.678,26 lei, fiind respinsă irevocabil cererea prin care s-a solicitat suplimentarea sumei de 436.678,26 lei.
Contestatoarea a susținut că nu a fost somată să execute sentința arbitrală de bună voie, nu a fost citată și nu a primit încheierea prin care a fost încuviințată executarea silită, cu rea intenție se solicită executarea unei sume mai mari decât ce admisă, adică suma de 617.444,15 lei, execută mai mult decât este menționat în sentința arbitrală iar creditoarea nu era în drept să primească aceste sume întrucât locația închiriată contestatoarei în conformitate cu contactul de închiriere nr.94/14.10.2008 și actele adiționale nu mai există.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod proc. civ.
Anexat contestației s-a depus un set de înscrisuri (filele 6-50).
La data de 03.07.2013 intimata . a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
In motivare, intimata a arătat că între părți a intervenit contractul de închiriere nr.94/14.10.2008, contestatoarea neîndeplinindu-și obligațiile contractuale asumate privind plata chiriei, a utilităților și părăsind în mod intempestiv spațiul închiriat, la data de 26.07.2012, fără a proceda la predarea printr-un proces-verbal de predare-primire a spațiului.
In aceste condiții, intimata a formulat acțiune arbitrală, ce a fost soluționată prin sentința arbitrală nr.59/01.04.2013 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, această sentință rămânând definitivă și fiind pusă în executare.
La data de 21.05.2013 judecătoria B. V. a admis încuviințarea executării silite iar executorul a transmis către mai multe unități bancare adrese de înființare a popririi asupra sumelor cumulate indicate în sentința arbitrală și a cheltuielilor de executare.
Intimata a invocat excepția inadmisibilității, art.711 Cod procedură civilă condiționând exercitarea acestei acțiuni de existența unui interes sau de o vătămare pricinuită de executare.
Asupra fondului cauzei, intimata . a arătat că eroarea inițială a executorului în ceea ce privește cuantumul sumei asupra căreia s-a instituit poprirea a fost remediată în termen scurt, înainte de producerea de efecte juridice, suma poprită a fost cea dispusă de instanța judecătorească la care s-a adăugat actualizarea și cheltuielile de executare, nu s-au formulat amendamente privind suma ce a fost în mod real reținută din conturile debitorului, cuantumul acesteia nederogând de la dispozițiile titlului executoriu și nici de la prevederile legislative incidente, debitorul nu a suferit niciun prejudiciu ca urmare a executării prin poprire, altul decât diminuarea sumelor existente în conturile bancare cu valoarea sumei stabilită în titlul executoriu și a cheltuielilor de executare, ori acest efect nu este în măsură să fundamenteze o acțiune precum cea cu care a fost mandatată instanța în cauză.
La data de 11.07.2013 s-a depus la dosar de către B. Maximum întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a B. Maximum și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
In motivare, intimatul a învederat că executorii judecătorești sunt investiți să îndeplinească un serviciu de interes public și, ca atare, aceștia nu pot avea calitatea de parte într-o contestație la executare, executorul judecătoresc nu realizează actele de executare silită în considerarea vreunui drept personal, ci este organ abilitat de lege iar în contestația la executare raporturile juridice sunt stabilite între creditor și debitor.
De asemenea, intimatul B. Maximum a invocat excepția prematurității introducerii contestației la executare întrucât contestatoarea a formulat contestația la executare la data de 12.06.2013, iar actele de executare pe care le contestă le-a primit în data de 13.06.2013, adică mai înainte de a formula contestație la executare, iar aceasta este prematur formulată.
Totodată, intimatul a învederat faptul că, contestatoarea invocă că a fost executată pentru un debit mai mare decât debitul datorat prin titlul executoriu, incercând să inducă in eroare instanța de executare, în sensul că ar fi fost executată pentru un debit nedatorat. Toate dovezile din dosarul de executare combat această susținere a contestatoarei, toate ordinele de plată sau viramentele bancare distribuite către intimata . dovedesc că debitoarea a fost executată doar pentru suma datorată în titlul executoriu și în cuantum de 483.224,89 lei și nu de 630.089,89 lei.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.200-art.203 Cod procedură civilă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței a fost atașat dosarul de executare nr.181/2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința arbitrală nr.59 din 01.04.2013 pronunțată de Curtea de Arbitraj
Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a fost constatată rezilierea de drept a contractului de închiriere nr.94/14.10.2008 și a fost obligată contestatoarea să plătească intimatei . suma de 436.678,26 lei reprezentând 247.684,34 lei debit restant și 42.128,92 lei penalități de întârziere precum și suma de 146.865 lei, echivalentul a 32.508 euro pentru încălcarea obligației de a ține spațiul deschis, sentință definitivă și obligatorie Urmare a acestui titlu executoriu, creditoarea . s-a adresat executorului judecătoresc in vederea punerii in executare, iar prin incheierea din data de 21.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. V. a fost admisă cererea înaintată de B. Maximum și încuviințată executarea silită a sentinței arbitrale nr.59/01.04.2013 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a B. Maximum, instanța apreciază că aceasta este întemeiată, urmând ca aceasta să fie admisă și respinsă contestația la executare în contradictoriu cu acesta, pentru următoarele considerente:
Potrivit art 248 alin 1 C.pr.civ. „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei” . In cadrul contestatiilor la executare litigiul se poarta doar intre partile din cadrul executarii silite, in speta de fata intre creditor și debitor, biroul executorului judecatoresc neavând calitate procesuala pasiva in astfel de cauze, in cadrul cărora se contesta actele de executare intocmite.
Referitor la excepția prematurității introducerii contestației la executare, invocată de B. Maximum prin întâmpinare, pentru următoarele considerente:
La data de 10.06.2013 Banca Transilvania SA a primit adresa de înființare a popririi emisă de B. Maximum în dosarul de executare nr.181/2013 iar la data de 11.06.2013 contestatoarea a fost informată de către Banca Transilvania că a fost înființată poprirea asupra conturilor societății, astfel că la data de 12.06.2013 contestatoarea a formulat în termen legal prezenta contestație la executare, nefiind prematură această contestație.
Referitor la excepția lipsei de interes invocată de către intimată, conform dispozițiilor art.33 Cod procedură civilă, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Condiția interesului născut și actual vizează faptul că interesul trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, independent de forma sa concretă de manifestare, în sensul că partea nu ar mai obține folosul practic urmărit dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, fiind prejudiciată. Instanța apreciază că a fost îndeplinită această cerință și a existat interesul contestatoarei la momentul formulării contestației la executare, pretinsa vătămare semnalată de aceasta decurgând din actul de executare îndeplinit, respectiv din faptul că executarea silită a început pentru o sumă mult mai mare decât cea prevăzută în titlul executoriu, ca urmare a unei erori a executorului judecătoresc, motiv pentru care instanța respinge această excepție formulată, ca neîntemeiată.
In ceea ce priveste fondul contestației la executare, instanta apreciază contestatia la executare neintemeiata, urmând sa fie respinsa, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.711 alin.1 Cod procedură civila “Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămati prin executare.
Referitor la motivele invocate de contestatoare, respectiv faptul că aceasta nu a fost citată procedural și nici nu i-a fost comunicată încheierea de încuviințare a executării silite, instanța apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât cererea de încuviințare a executării silite se soluționează fără citarea părților, conform art.665 alin.2 Cod procedură civilă, iar încheierea de încuviințare a executării silite nu se comunică debitoarei.
De asemenea, instanta retine ca potrivit Codului de procedura civila exista mai multe forme de executare silita, respectiv: urmarirea mobiliara, poprirea, urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse în radacini, urmarirea silita asupra bunurilor mobile (forme de executare silita indirecta) si predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de face sau a nu face (forme de executare silita directa). Se observa ca executarea silita conform Codului de procedura civila nu poate începe în lipsa unei somatii de executare, prevazută de art.667 Cod procedură civilă – actul de înstiintare prealabila a debitorului – cu exceptia executarii prin poprire, care se înfiinteaza fara somatie de catre executorul judecatoresc, conform art.782 alin.1 Cod procedură civilă, pentru a se asigura indisponibilizarea certă a sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale, existând adesea riscul ca un debitor de rea-credință să își desființeze sau lichideze conturile, astfel încât să devină insolvabil sau cel puțin să creeze creditorului o imposibilitate de executare din lipsă de disponibil. O astfel de procedură este legală și respectă întru totul drepturile și interesele părților iar dacă legiuitorul a dorit să facă o derogare expresă în materia popririi, rațiunea fiind aceea a asigurării drepturilor creditorului față de un eventual debitor de rea-credință, nu înseamnă că drepturile acestuia din urmă nu ar fi respectate, dimpotrivă debitoarea avea în permanență posibilitatea de a executa benevol obligațiile cuprinse în titlul executoriu.
Referitor la motivul invocat de contestatoare și anume că executorul judecătoresc a solicitat executarea silită a unor sume care exced sumelor admise prin sentința arbitrală ce constituie titlu executoriu, instanța reține următoarele:
La data de 29.05.2013 s-au emis adrese de înființare a popririi către mai multe societăți bancare, prin care s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitoarei până la încasarea sumei totale de 630.089,89 lei, fiind înștiințată debitoarea cu privire la măsura înființării popririi. La data de 12.06.2013 B. Maximum a comunicat către societățile bancare la care contestatoarea are conturi deschise o adresă de precizare a debitului urmărit prin care s-a arătat faptul că, în realitate, cuantumul creanței urmărite este de 483.224,89 lei și nu de 630.089,89 lei, astfel cum în mod eronat s-a indicat în adresa de înființare poprire, solicitându-se înființarea popririi doar pentru debitul în sumă de 483.224,89 lei.
De asemenea, la data de 19.06.2013 executorul judecătoresc a comunicat către societățile bancare adrese de ridicare a popririi înființate, întrucât contestatoarea a achitat debitul, iar la data de 09.07.2013 s-a constatat că executarea silită a încetat, întrucât contestatoarea debitoare a fost executată pentru întreaga creanță datorată, respectiv pentru suma de 483.224,89 lei, pronunțându-se o încheiere de încetare executare silită .
Față de cele expuse mai sus, instanța constată că debitoarea nu a fost executată decât pentru suma de 436.678,26 lei, la care a fost obligată prin sentința arbitrală nr.59/01.04.2013 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, motiv pentru care urmează să respingă contestația la executare, ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, având in vedere că, potrivit dispozițiilor art. 718 alin.1 din Codul de procedură civilă, aceasta se poate dispune numai până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare dedusă prezentei judecăți sau a altei cereri privind executarea și nu până la soluționarea definitivă a contestației și, având în vedere soluția pronunțată asupra contestației la executare, instanța va respinge cererea ca fiind rămasă fără obiect.
Cu privire la cauțiunea depusă, instanța constată că executarea silită a încetat, întrucât debitoarea a fost executată pentru întreaga creanță datorată și, întrucât cauțiunea nu a fost utilizată până la finalul executării, aceasta va fi restituită plătitorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. Maximum, invocată de intimat prin întâmpinare.
Respinge excepția prematurității formulării contestației la executare invocată de intimatul B. Maximum prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei de interes invocată de intimata . prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea ., cu sediul în București, ., corp C115, sector 3, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, . Holding nr.1, ., ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea ., in contradictoriu cu intimatul B. E. Judecătorești Maximum, cu sediul în B. V., ., ., jud.G., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare, ca rămasă fără obiect.
In baza art.1063 alin.4 Cod procedură civilă dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 10.674,45 lei către contestatoare.
Ia act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.08.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
Red.Tehnored.RCL/5 ex.
22.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 306/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
