Plângere contravenţională. Sentința nr. 1645/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1645/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 1412/192/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 2902 | ||
ROMÂNIA | ||
Judecătoria B. V. B. V., ., jud. G. Cauze Generale | Dosar nr._ | |
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1645 | ||
Ședința publică din data de: 13 noiembrie 2013 | ||
Instanța constituită din: Judecător: A. V. P. Grefier: R.-S. I. | ||
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. S. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, răspunde: petenta prin administrator S. I., legitimându-se în fața instanței cu C.I. ., nr._, CNP_ și martorul V. A., lipsind intimatul.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei în cadrul căruia învederează și că procedura de citare este legal îndeplinită; după care:
După îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 319 C.p.civ., conform art. 321 C.p.civ. a fost ascultat, sub prestare de jurământ, martorul V. A., declarația acestuia fiind consemnată în conformitate cu dispozițiile art. 323 C.p.civ. și atașată la dosarul cauzei, după semnare.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Petenta, prin administrator, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Dezbaterile fiind terminate, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 05.06.2013 sub nr._, petenta S.C. S. S.R.L., a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ emis de I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR la data de 24.04.2013, ca nelegal și netemeinic, exonerarea acesteia de la plata amenzii in valoare de 1.750 lei, iar în subsidiar, admiterea în parte a plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petenta arată că desfășoară transport de persoane prin servicii regulate, precizând că, deține rovinietă valabilă pentru data de 24.04.2013, atașată plângerii.
Consideră că procesul-verbal este lovit de nulitate, fiind nelegal si netemeinic, din următoarele considerente:
Au fost încălcate prevederile art.16 alin 6 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor conform cărora se prevede in mod expres faptul că "în situația în care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă (nerespectarea acestor condiții imperative conduce la nulitatea procesului-verbal), in acest sens solicită instanței să constate ca agentul nu a respectat cerințele impuse de legiuitor in ceea ce privește datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea.
Petentul a mai învederat că i-a fost încălcat dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
De asemenea, arată ca au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin.1 din OG 2/2001, deoarece procesul-verbal nu cuprinde descrierea faptei contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, ignorând dispozițiile art. 21 alin.3 din OG 2/2001.
Mai susține că, înscrierea greșită a actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, echivalează cu lipsa acestuia.
Mai arată că, aceasta beneficiază de prezumția de nevinovăție si astfel, nu e obligata sa își dovedească nevinovăția, ci, dimpotrivă, sarcina probei incumba intimatei.
În drept, plângerea este întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin. 1 - art. 36 O.G. 2/2001.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorul V. A., depunând la dosar: procesul-verbal de contravenție ., nr._ /24.04.2013 (f.7) și proces-verbal de afișare a procesului-verbal de contravenție (f.8).
La solicitarea instanței, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., a depus extras din baza de date cu privire la rovinietele achiziționate de autovehiculul în cauză (f.40).
Intimata a formulat la data de 19.07.2013 întâmpinare, solicitând respingerea plângerii, ca nefondată și menținerea procesului-verbal contestat.
Intimata, prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței teritoriale absolute a Judecătoriei B. V., motivând că, competența de soluționare aparține exclusiv instanței în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta.
Intimata a susținut că, în data de 24.04.2013 pe DN61 km 69, localitatea P., a fost oprit și verificat ansamblul de vehicule cu nr. de înmatriculare_, utilizat de petentă și s-a constatat în urma interogării bazei SIEGMCR că acest vehicul circula pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă la momentul controlului și s-a aplicat sancțiune pentru nerespectarea dispozițiilor legale ale OG nr. 15/2002, respectiv lipsa rovinietei.
A mai susținut intimata că, fapta prezintă elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002.
Intimata apreciază că susținerile petentei sunt neîntemeiate.
În drept au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, OUG 15/2002.
În dovedirea apărărilor, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar actele care au stat la baza emiterii procesului-verbal contestat.
În cauză, s-au încuviințat și s-au administrat proba cu înscrisuri (aflate la dosar) și proba testimonială cu depoziția martorului V. A. (f.46).
Asupra competenței teritoriale a Judecătoriei B. V. instanța s-a pronunțat la termenul din data de 11.09.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ., nr._ /24.04.2013 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea la data de 24.04.2013, orele 16.40, în localitatea P., a faptei prevăzute și sancționate de art. 8 alin 1 din O.G nr. 15/2002, constând în aceea că în urma interogării bazei de date SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România pentru vehiculul utilizat, s-a constatat că vehiculul_ circula fără a deține rovinietă valabilă la momentul controlului.
A fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1750 lei.
Analizând cauzele de nulitate care se iau în considerare din oficiu potrivit art. 16 alin. 7 și art. 17 alin. 1 teza finală din OG nr. 2/2001, instanța constată următoarele:
Procesul verbal conține toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de textul de lege citat, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.
Cu referire la motivul de nelegalitate invocat de petent, respectiv acela că agentul constatator nu a respectat prevederile art. 16 alin 1 din OG 2/2001 în sensul că în conținutul procesului verbal nu este consemnat datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea, instanța îl apreciază ca fiind neîntemeiat, întrucât, nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 atrage nulitatea numai în condițiile art. 175 alin. 1 C. proc. civ, adică numai dacă se face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului.
Prin urmare, doar lipsa unor date absolut esențiale precum numele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data săvârșirii și semnătura agentului constatator, atrag nulitatea absolută, fără a fi necesară dovada existenței unei vătămări.
Or, în prezenta cauză, câtă vreme petentul nu a făcut dovada producerii vreunei vătămări, prin faptul că procesul nu cuprinde datele de identificare ale persoanei care reprezintă societatea, anularea procesului verbal nu ar fi justificată.
În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că procesul verbal este nelegal întrucât la rubrica mențiuni nu sunt consemnate nici un fel de obiecțiuni, reținându-se doar că reprezentantul legal al societății nu a fost de față, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel pe de-o parte se reține că din cuprinsul procesului verbal reiese faptul că petentul a fost de față la momentul întocmirii procesului verbal, refuzând să-l primească, acest fapt fiind constatat personal de agentul constatator, astfel că îi revenea petentului sarcina de a face dovada faptului că nu a fost prezent în momentul întocmirii.
Pe de altă parte instanța reține că lipsa obiecțiunilor atrage, conform Deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, nulitatea relativă a actului sancționator, astfel încât sunt aplicabile prevederile art. 175 alin. 1 Cod procedură civilă, petentul trebuind să facă dovada că i s-a cauzat în acest mod o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea procesului verbal.
În speță se reține că petentul nu a făcut dovada acestei vătămări.
De asemenea, prin formularea prezentei plângeri contravenționale, petentul a avut posibilitatea să învedereze instanței care erau acele obiecțiuni pe care le-ar fi formulat la întocmirea procesului verbal și care ar justifica în opinia sa anularea procesului verbal contestat.
Instanța apreciază ca neîntemeiate și criticile petentului legate de înscrierea greșită a actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, fapt ce echivalează cu lipsa acestuia.
Astfel, se reține că în mod corect agentul constatator a consemnat temeiul de drept al faptei contravenționale ca fiind art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002.
În ceea ce privește fondul cauzei (temeinicia procesului verbal), instanța reține că potrivit art. 8 alin 1 din O.G nr. 15/2002 constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă.
Asupra situației de fapt, instanța reține că aceasta este contestată de petent, acesta susținând că deține rovinietă valabilă pentru data de 24.04.2013.
Instanța mai reține că procesul verbal a fost întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări, astfel că acesta beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, ce nu este contrară jurisprudenței CEDO. În acest caz, prezumția poate fi răsturnată prin proba contrară, astfel că nu este încălcat în niciun fel dreptul contestatorului la apărare și la un proces echitabil.
De asemenea, instanța reține că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, de vreme ce în fiecare sistem de drept operează prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim folosit. (Salabiaku c. Franței, Janosevic c Suediei).
Mai mult, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea funcționării și altor prezumții de drept, chiar și în favoarea organului constatator, evident cu respectarea cerinței proporționalității mijloacelor folosite cu scopul legitim urmărit.
Astfel, în măsura în care procesul verbal nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea sa probatorie nu trebuie exclusă, revenind contestatorului sarcina de a răsturna prezumția instituită în favoarea procesului verbal.
Prin urmare, nu este necesară administrarea unor probe suplimentare în dovedirea vinovăției petentului de către organul constatator, procesul verbal fiind întocmit pe baza propriilor sale constatări, ci revine contestatorului obligația de a proba o altă situație de fapt decât cea constatată personal de agentul statului.
În cauză însă, instanța reține că petentul nu a reușit facă dovada unei situații contrare celei constatate prin procesul verbal.
Astfel, pe de-o parte se reține că petentul nu a depus la dosarul cauzei dovada că deținea rovinietă valabilă pentru data de 24.04.2013.
De altfel martorul V. A., șoferul vehiculului cu număr de înmatriculare_ a declarat faptul că la momentul controlului nu avea achiziționată rovinieta ( f 46).
Mai mult, potrivit rezultatului interogării bazei de date roviniete SIEGMCR pentru autovehiculul cu număr de înmatriculare_ a fost achiziționată rovinieta la data de 24.04.2013, ora 18:53 (așadar ulterior încheierii procesului verbal contestat) cu valabilitate până la data de 24.04.2013 ora 23:59.
Astfel, instanța reține că simplele afirmații în sens contrar ale petentului nu sunt de natură a răsturna o prezumție chiar și relativă de legalitate și temeinicie de care se bucură un act administrativ, în speță procesul verbal de contravenție.
Având în vedere faptul că, actul normativ în temeiul căruia a fost sancționată petenta protejează condițiile care pot influența buna desfășurare a transportului rutier, instanța consideră că scopul punitiv și preventiv al încheierii procesului verbal de contravenție și al aplicării unei sancțiuni contravenționale nu poate fi realizat prin aplicarea unui simplu avertisment.
Date fiind considerentele expuse mai sus, văzând și prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează respinge plângerea ca neîntemeiată și a menține procesul verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta . sediul în B. V., ., jud. G., împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._/24.04.2013, încheiat de către intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sectorul 1, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/24.04.2013, ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A. V. PulbereReymond-S. I.
.
Red.: A.V.P.
Comunicată părților la .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 479/2013. Judecătoria... | Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... → |
|---|
