Contestaţie la executare. Sentința nr. 3151/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3151/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 12646/193/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOSANI
Instanta constituita din:
P. N. M. A.
Grefier N. L.
Ședința publică din 20 martie 2013
Sentinta civila nr. 3151
La ordine fiind judecarea cauzei civile avand ca obiect contestatie la executare privind pe contestatorul O. A. M. și pe intimata Directia Generala a Finantelor Publice Botosani.
La apelul nominal facut in sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Dezbaterile in sedinta publica au vut loc in sedinta din 14.03.2013, fiind consemnate in incheierea din acea data care face corp comun cu prezenta hotarare, cand instanta, din lipsa de timp pentru dliberare, a dispus amanrea pentru astazi, cand
I N S T A N T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata :
Prin cererea înregistrată sub nr._ /2013, contestatorul O. A. M. a chemat in judecata pe intimata Directia Generala a Finantelor Publice Botosani, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta in cadrul procedurii contestatiei la executare, sa dispuna desfiintarea masurii asiguratorii instituite prin decizia nr._ din 24.07.2012 emisa de intimata, si a adresei de instituire a popririi si proces – verbal de instituire sechestru asigurator, restituirea sumelor retinute in urma popririi, radierea din evidentele OCPI, si suspendarea executarii silite, cu cheltuieli.
În motivarea cererii, contestatorul a aratat ca este administratorul societatii comerciale .. Arata ca intimata a stabilit in sarcina societatii sale o . obligatii fiscale reprezentand impozit, obligatii care au fost stabilite in mod aleatoriu, fara a fi indicata perioada in cauza, persoanele pentru care sunt calculate contributii de asigurari sociale, modul de calcul, obligatii in baza carora s-a procedat la masurii asiguratorii instituite prin decizia nr._ din 24.07.2012 emisa de intimata, si adresa de instituire a popririi asupra conturilor la BRD BCR si BT si proces – verbal de instituire sechestru asigurator asupra bunurilor imobile teren intravilan in suprafata de 58 mp si teren intravilan in suprafata de 269,51 mp. Arata contestatorul ca societatea pentru ale carei obligatii este chemat sa raspunda nu a fost declarata insolvabila, in conditiile Codului de procedura fiscala, procedura care ar fi trebuit sa presupuna identificarea activelor societatii, societatea avand astfel de bunuri, si compararea activului cu pasivul retinut, abia ulterior putandu-se concluziona asupra starii de insolvabilitatea a societatii si necesitatea raspunderii administratorului. Arata ca, nu s-a demonstrat pericolul de a-si sustrage bunurile de la urmarire, astfel ca nu masurile asiguratorii instituite nu sunt motivate corespunzator, iar bunurile imobile nu sunt numai in proprietatea sa exclusiva ci sunt detinute in coproprietate.
Intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata. Arata intimata ca masurile asiguratorii au fost instituite asupra administratorului societatii, contestatorul O. A. M., in mod legal, potrivit art. 129 C.pr.fisc. si Ordinul ANAF 2605/2010, dispozitii care permit luarea masurilor asiguratorii chiar daca creanta nu a fost individualizata si nu a devenit scadenta. Arata ca, contestatorului i-a fost comunicata 2.08.2012 notificarea privind deschiderea procedurii de atragere a raspunderii solidare la plata, apoi referatul justificativ al masurilor asiguratorii din 24.07.2012 si decizia nr._ din 24.07.2012 de instituire a masurilor asiguratorii si, in cele din urma, adresa nr. de infiintare a popririi asiguratorii asupra disponibilitatilor banesti ale contestatorului detinute la BRD, BCR, BT. Arata ca in cauza este vorba doar de luarea unei masuri asiguratorii, fara ca aceasta sa insemne trecerea la executare silita impotriva administratorului, aceasta faza avand loc numai dupa ce se va emite decizia de atragere a raspunderii administratorului care se va comunica celui in cauza, si care va deveni titlu executoriu la scadenta, si va permite, la acel moment declansarea procedurii de executare silita. Mai arata ca cererea de suspendare a executarii silite este inadmisbila, cat timp nu este vorba de o executare silita, ci doar de instituirea unei masuri asiguratorii.
În dovedire, s-a administrat proba cu inscrisuri, in cadrul careia s-a depus notificare 24.07.2012 privind deschiderea procedurii de atragere a raspunderii solidare la plata a administratorului O. A. M., referat justificativ al masurilor asiguratorii din 24.07.2012, decizia nr._ din 24.07.2012 de instituire a masurilor asiguratorii asupra lui O. A. M. si adresa de infiintare a popririi asiguratorii asupra disponibilitatilor banesti ale contestatorului si proces – verbal de instituire sechestru.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Directia Finantelor Publice Botosani a emis, in ce priveste pe debitoarea principala, ., mai multe titluri de creanta reprezentand impozite si accesorii, pentru suma de 50.459 lei.
In vederea punerii in executare a acestor obligatii fiscale, intimata, fara a procedat in mod concret la identificarea bunurilor societatii si fara emiterea unui proces – verbal de constatare a starii de insolvabilitate a societatii, a procedat la notificarea, la 24.07.2012, a administratorului societatii, contestatorul din prezenta cauza, O. A. M., privind declansarea procedurii de atragere a raspunderii sale solidare cu societatea, la plata, fiind emis ulterior referatul justificativ al masurilor asiguratorii din 24.07.2012 si decizia nr._ din 24.07.2012 de instituire a masurilor asiguratorii cu adresa de infiintare a popririi asiguratorii asupra disponibilitatilor banesti ale contestatorului – persoana fizica O. A. M., detinute la BRD, BCR, BT, si proces – verbal de instituire sechestru asupra bunurilor imobile teren intravilan in suprafata de 58 mp si teren intravilan in suprafata de 269,51 mp .
In prezenta cauza, contestatorul O. A. M. a formulat, la data de 13.08.2012, in termenul legal de 15 zile de la comunicarea masurilor din 2.08.2012, contestatie impotriva luarii masurii asiguratorii prin proprire asupra disponibilitatilor banesti ale sale, ca persoana fizica, la BRD, BCR, BT si prin instituire sechestru asupra bunurilor sale imobile, in urma deciziei nr._ din 24.07.2012, criticand totodata si stabilirea gresita a obligatiilor fiscale in ce priveste societatea ..
Instanta retine in primul rand, faptul ca decizia de instituire a masurii asiguratorii criticata in prezenta cauza, privind poprirea disponibilitatilor banesti apartinand administratorului O. A. M., ca persoana fizica, si cea de instituire sechestru asigurator, a avut loc numai pe baza constatarii insolvabilitatii societatii si cu notificarea prealabila a administratorului privind inceperea procedurii de atragere a raspunderii solidare, dar fara emiterea subsecventa si prealabila a unei decizii propriu – zise de atragere a raspunderii solidare a administratorului alaturi de societate, pentru plata obligatiilor fiscale ale acesteia; o atare decizie ar fi constituit, potrivit art. 28 alin. 3 C.pr.fisc., titlul de creanta privind persoana fizica, in baza caruia s-ar fi putut trece apoi la executare silita impotriva persoanei fizice.
Pentru a proceda in acest mod, intimata a facut aplicarea dispozitiilor art. 129 alin. 3 C.pr.fisc., care permit o atare luare anticipata a masurii asiguratorii ( anticipat fata de stabilirea propriu zisa a raspunderii solidare a persoanei fizice), dispozitii potrivit carora luarea masurii asiguratorii poate avea loc si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cadrul antrenarii raspunderii solidare.
Nu mai putin insa, chiar daca masura asiguratorie impotriva administratorului, ca persoana fizica, este permis a fi luata inainte de stabilirea efectiva – prin decizia corespunzatoare, a raspunderii solidare a acestuia alaturi de societate, aceasta nu inseamna insa, ca ea poate fi luata pur si simplu, in orice situatie, ori de cate ori se pune problema platii unor obligatii fiscale apartinand unei societati comerciale care nu le plateste, ci o atare masura trebuie sa fie justificata de imprejurari concrete, efective. In acest sens, dispozitiile art. 129 alin. 5 C.pr.fisc., prevad ca decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata. Nu satisface astfel, si nu este suficienta, pentru a fi in prezenta unei decizii motivate corespunzator, simpla inserare, precum in cauza, in mod formal, a textului de lege si a conditiilor legale, si emiterea formala a unui referat justificat si a unei decizii de instituire a masurii asiguratorii, cu continut standard si neaplicat situatiei efective a administratorului in cauza.
Mai mult decat atat, in cauza, intimata nu a procedat la analizarea si identificarea situatiei societatii debitoare, neexistand un proces – verbal de constatare a starii de insolvabilitate a societatii debitoare. De retinut ca intimata insasi, in intampinarea depusa, nu a sustinut ca s-a efectuat o astfel de procedura, ci doar a aratat ca este indreptatita la a proceda la masuri asiguratorii direct impotriva administratorului, intemeiat pe simpla imprejurare a existentei unor datorii scadente si neachitate ale societatii, care demonstreza o conduita fiscala necorespunzatoare.
De asemenea, luarea unei masuri asiguratorii, in mod anticipat fata de stabilirea prin decizie aferenta, a raspunderii administratorului, nu poate fi privita in abstract, distinct de conditiile de exceptie pe care legea insasi le solicita pentru instituirea raspunderii solidare, ci trebuie interpretata in acord cu acestea. Astfel, potrivit art. 27 din OG 92/2003, pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, raspund solidar cu acest: ..b) administratorii, asociatii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea - credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia; c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate; d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale; e) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.
Se reclama, asadar, pentru atragerea raspunderii administratorului, o conduita certa a acestuia, ce se circumscrie unor situatii de exceptie si limitat prevazute de lege. Sigur, cat timp o decizie de atragere a raspunderii nu a fost emisa, si, cat timp o masura asiguratorie poate fi, potrivit legii, luata chiar in absenta atragerii efective ( prin decizie ) a raspunderii, rezulta ca pentru luarea anticipata a acesteia din urma – masura asiguratorie, nu este necesara dovada absoluta a acestor imprejurari de exceptie ( altfel ar insemna ca luarea in mod anticipat, inainte de atragerea raspunderii solidare, a masurii asiguratorii, sa nu fie incidenta niciodata, de vreme ce organul fiscal, avand toate probele certe, ar putea lua direct decizia de atragere a raspunderii administratorului ), dar existenta cel putin a unor indicii ale imprejurarilor de exceptie prevazute de lege pentru raspunderea solidara, trebuie sa fie necesara.
Aceasta pentru ca daca s-ar considera altfel – daca s-ar considera ca nu sunt necesare nici macar identificarea si prezentarea unor astfel de indicii, ci masura asiguratorie s-ar putea lua pur si simplu ori de cate ori exista o societate care are obligatii fiscale neonorate – s-ar ajunge la situatia cand conturile sau bunurile tuturor administratorilor societatilor restante ar fi indisponibilizate, ca si regula, la simpla initiativa a organului fiscal, aceasta desi nu ar exista de plano perspectivele unei atari raspunderi ( reglementata restrictiv ) si numai in cazuri restranse s-ar putea si emite ulterior titlu executoriu conform art. 28 alin. 3 din OG 92/2003 ( decizie propriu – zisa de atragere a raspunderii solidare a adminsitratorului ). S-ar crea astfel un arbitrariu, exclusiv in puterea organului fiscal, care ar face ca bunurilor oricarui administrator al unei societati restante sa fie indisponibilizate pur si simplu si pentru perioade de timp nedeterminate, desi, prin ipoteza, organul fiscal nici nu ar intentiona efectuarea unei astfel de proceduri sau pur si simplu nu ar avea nici un fel de indiciu al unei situatii de exceptie precum cele cerute de lege pentru retinerea finala a raspunderii solidare a administratorului.
Apoi, nu sunt de neglijat nici premisele masurilor asiguratorii ce rezulta din insasi natura lor, si care sunt consacrate de art. 129 alin. 2 din C.pr.fisc., constand in existenta pericolului ca subiectul masurii asiguratorii sa se sustraga, sa isi ascunda sau sa isi risipeasca patrimnoiul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea. Or, cat timp masura asiguratorie vizeaza persoana fizica, administratorul, in raport cu acesta trebuie justificat un atare pericol, ceea ce nu s-a facut in cauza. Mai mult, in cauza nu s-a demonstrat nici statuarea corespunzatoare a starii de insolvabilitate a societatii la care acesta a fost administrator, nefiind emis preun proces- verbal in acest sens.
Instanta mai retine ca decizia de luare a masurilor asiguratorii nu indeplineste rigorile legii nici sub aspect formal, nefiind insusita prin semnatura ( chiar in format electronic) de catre conducatorul organului fiscal competent, emiterea acesteia fiind asumata de catre alti angajati, fara o astfel de functie.
Contestatorul mai critica in prezenta cauza insasi suma retinuta de catre intimata cu titlu de obligatii fiscale restante. Insa, prezenta cauza are ca obiect contestatie la executare impotriva masurii asiguratorii, intemeiata pe dispozitiile art. 129 alin. 11 C.pr.fisc. rap. la art. 172 C.pr.fisc.; or, motivele privind substanta titlului de creanta nu pot fi analizate in contestatia la executare, mai ales in contestatia la executare care este indreptata impotriva masurii asiguratorii, precum in cauza, dat fiind ca pentru a analiza continutul acesteia contestatorul avea o cale distincta de atac, potrivit art. 205 din OG 92/2003, a contestatiei administrative la organul fiscal emitent si mai apoi la instanta de contencios administrativ, in conditiile art. 218 din OG 92/2003.
Instanta mai subliniaza contestatorului ca masurile criticate in prezenta cauza – masuri asiguratorii concretizate in poprire si instituire sechestru, nu reprezinta prin ele insele, o executare silita, ci sunt doar, asa cum denota si denumirea, mijloace de asigurare in vederea unei executari silite viitoare ( care presupune un titlu executoriu efectiv impotriva persoanei fizice – acesta fiind dat de emiterea deciziei efective de atragere a raspunderii administratorului, procedura ce abia este initiata la acest moment, asa cum rezulta si din notificarea de deschidere a procedurii de atragere a raspunderii ). Prin urmare, nu se pune problema vreunei suspendari a executarii silite – pentru ca nu exista vreo executare silita in curs impotriva persoanei fizice, ci doar exista aceste masuri asiguratorii indeplinite, aspect pentru care o atare cerere este inadmisbila. De asemenea, pentru aceleasi considerente, nu se pune problema, la acest moment, al restituirii vreunei sume poprite, pentru ca este vorba din nou, doar de o poprire ca masura asiguratorie – care doar indisponibilizeaza o suma de bani fara a presupune virarea ei catre creditor, asa cum ar fi presupus o poprire ca masura de executare silita. De asemenea, sunt anticipativ formulate, din partea contestorului si cererile acestuia in ce priveste radierea de la OCPI a masurii sechestrului, pentru ca, simpla anulare a acestuia presupune si un atare corolar, si, numai in masura in care s-ar refuza, prin ipoteza aducerea la indeplinire, s-ar pune problema unui interes efectiv la contestatorului de a obtine staturea exporesa a instantei in acest sens.
Pentru aceste motive, retinand ca luarea masurii asiguratorii nu este justificata si motivata temeinic, nefiind prezentate nici indiciile unui pericol din partea celui asupra caruia se instituie masura asiguratorie, persoana fizica, si nici indicii ale unei situatii de exceptie care ar putea atrage raspunderea solidara a administratorului alaturi de societatea debitoare, instanta urmeaza sa admita contestatia la executare si sa dispuna anularea deciziei de instituire a masurii asiguratorii nr._ din 24.07.2012 si a masurilor subsecvente acesteia, respingand celelalte capete de cerere privind suspendare executare silita, restituire bunuri poprite/sechestrate si radiere, ca prematur formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE
Admite contestația la executare formulată de către contestatorul O. A. M., domiciliat in mun. Botosani, .. 14, jud. Botosani, în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B. .. 5, jud. B..
Anuleaza decizia de instituire a masurii asiguratorii nr._ din 24.07.2012 si masurile de aducere la indeplinire a acesteia prin instituirea popririi si a sechestrului asigurator.
Respinge capetele de cerere privind suspendare executare silita, restituire bunuri poprite/sechestrate si radiere.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2013.
P.,GREFIER,
N. M. AlinaNasche L.
Red/tehnored NMA 20.03.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1716/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Pretenţii. Sentința nr. 7142/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
