Grăniţuire. Hotărâre din 20-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI

Au arătat reclamanții, în motivare (fila 3), că ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu numiții R. G., R. M. și R. I., au observat că în . cuprinși doar 1,85 ha, în loc de 2 ha, cu o lățime de 35 m, în loc de 42 m, cât era trecut în adeverință. În privința diferenței de 15 ari, cu 7 m lățime, arată reclamanții că au avut neînțelegeri cu numitul P. A., acesta pretinzând ca terenul îi aparține. Mai susțin reclamanții că au solicitat fără succes, în numeroase rânduri, grănițuirea parcelelor înscrise în titlu și extinderea rețelei electrice.

În dovedire, s-au depus la dosar înscrisuri.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii (fila 37, fila 39), învederând că reclamanții au achiziționat doar suprafața de 1,85 ha în tarlaua Săliște, că foștii proprietari nu au revendicat o suprafață superioară celei din titlu, că terenul s-a delimitat cu prilejul punerii în posesie și al partajului dintre vânzători și că problema extinderii rețelei electrice nu se află la latitudinea pârâților, autoritățile locale făcând însă demersuri pentru finanțare.

La termenul din 08.03.2010 (fila 58), la cererea reclamanților, în cauză au fost introduși, în calitate de pârâți, și Comisia Locală Nicșeni, C. Județeană B., P. Nicșeni și Consiliul Județean B..

Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Județean B. (fila 69) a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților - în privința capătului I de cerere (anulare titlu). Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin precizările de la termenul din 21.05.2010 (fila 94), reclamanții au formulat un nou capăt de cerere, solicitând și prelungirea certificatului de urbanism nr. 4/2008.

Prin încheierea pronunțată la termenul din data de 21.09.2010 (fila 191), instanța a luat act de renunțarea reclamanților la cererea de anulare titlu, dispunând disjungerea și judecarea separată a pretențiilor de grănițuire și obligația de a face, sens în care s-a format dosarul nr._ .

În acest nou dosar, reclamanții au formulat precizări privind cadrul procesual (fila 24), indicând drept pârâți pe Pălimaruu A., G. M., P. ., Ț. V., Ț. M., I. G., P. M. (pentru cererea de grănițuire), . și P. Nicșeni (pentru cererea de extindere a rețelei electrice).

Pârâta P. M. a formulat întâmpinare (fila 39), solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat, în esență, că este proprietară din anul 1996, că nu a avut niciodată probleme cu foștii deținători ai terenului cumpărat de reclamanți și că aceștia din urmă au distrus salcâmii ce marcau limita dintre proprietăți.

Prin întâmpinare, pârâta EON E. B. (fila 46) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

La termenul din data de 09.12.2010, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Nicșeni.

La același termen (fila 91 verso), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor P. Nicșeni și EON E. B..

Prin precizările succesive depuse la dosar (filele 84, 168, 291, 22 vol. II), reclamanții au reiterat cererea de prelungire a certificatului de urbanism nr. 4/2008, cerere asupra căreia instanța nu s-a pronunțat prin încheierea din 21.09.2010 (când s-a luat act de renunțarea la cererea de anulare titlu și când s-au disjuns doar cererile de grănițuire și obligația de a face). Prin urmare, la termenul din 11.10.2012 (fila 51 vol. II), instanța a disjuns capătul de cerere în discuție, dispunând formarea unui dosar separat.

La termenul din data de 07.09.2012 (fila 326), s-a consemnat declarația reclamantului privind vecinătățile terenului în litigiu și situația fiecărei parcele. A arătat reclamantul că solicită să îi revină suprafața de 2 ha în primul dintre amplasamente (intravilan + pc 521/35 și pc 538/64 extravilan), în loc de cei circa15.000 mp înscriși în titlu în prezent, cu argumentul că la înțelegerea de vânzare-cumpărare s-au avut în vedere o adeverință și un contract din anul 1947, documente potrivit cărora, în amplasamentul respectiv se aflau 2 ha. A mai învederat reclamantul că nu înțelege să solicite modificarea titlului de proprietate, în sensul înscrierii în acest act a unei suprafețe majorate de 2 ha.

Reclamanta și-a însușit declarația soțului său, prin precizările scrise de la fila 21 vol. II.

La termenele din data de 07.09.2012, 25.09.2012, 11.10.2012 și 14.11.2012 (filele 1, 22, 51, 77 vol. II), s-a definitivat cadrul procesual, stabilindu-se că au calitate de pârâți în cauză, următorii: E-ON E., P. A., P. M., moștenitorii def. G. M. - G. T., G. Jenița și T. C., moștenitorii def. Darea E. - C. M., N. M. și D. A., moștenitorii def. Ț. D. - Ț. V., Ț. M., O. E. și Ț. S. (moștenitorul def. Ț. Ș.), moștenitorii def. I. G. - P. N., C. O., N. M., moștenitorii def. L. G. - T. C., P. A., L. E., B. E., Jîjie E. și M. M. (cele două din urmă - moștenitoarele def. L. E.).

La termenul din data de 06.05.2013 (fila 170 și 176 vol. II), reclamanții și-au completat acțiunea, solicitând daune materiale și morale în sumă de 275.000 lei și, respectiv, de 75.000 lei, pentru prejudiciul creat prin nerezolvarea problemei terenului în litigiu și a rețelei de electricitate, de către pârâtele P. Nicțeni și EON E. B..

Pârâta EON E. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive (fila 212 vol. II), învederând că pentru activitatea de distribuție și furnizare a energiei electrice s-au înființat societăți comerciale distincte.

Pârâta P. Nicșeni (fila 214 vol. II) a solicitat respingerea acestor noi pretenții, învederând că pretenția reclamanților de a fi puși în posesie cu o suprafață mai mare decât cea cumpărată este aberantă, aceștia renunțând, pe de altă parte, la cererea de anulare titlu. A mai arătat că reclamanții își au domiciliul în B., astfel că nu constituie un caz social care să impună extinderea cu prioritate a rețelei de electricitate până la terenul proprietatea lor, teren care se află într-o zonă pentru care nu mai există cereri similare.

La termenul din data de 13.09.2013 (fila 255 vol. II), pârâtul G. T. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, cu argumentul că nu dețin act de proprietate și proces-verbal de punere în posesie.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertizei topo (exp. P. T.).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2836/12.06.2000 (fila 13 vol. I), reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 41.905 mp situate în intravilanul și în extravilanul comunei Nicșeni, jud. B., astfel: 5000 mp – pc 521/35, 7100 mp – pc 521/43, 4000 mp – pc 546/4,_ mp – pc 538/56, 8900 mp – pc 538/64, 3015 mp – pc 283, 1917 mp – pc 527/4, 142 mp – 528/1 și 331 mp – pc 283. Potrivit mențiunilor din actul de vânzare, terenul astfel înstrăinat fusese restituit vânzătorilor R. G., R. M. și R. I. în condițiile Legii nr. 18/1991, respectiv prin Titlul de proprietate nr._/1998.

Din examinarea comparativă a acestui titlu (fila 8 în ds. inițial nr._ – atașat prezentei) și a contractului sus-menționat rezultă că tranzacția a avut drept obiect întreaga suprafață pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate vânzătorilor, prin TP nr._/1998, respectiv 41.905 mp, din care 36.500 mp – în extravilan și 5405 mp – în intravilan. Mai rezultă că parcelele și dimensiunile acestora, astfel cum sunt indicate în actul de vânzare, corespund întrutotul celor din titlul vânzătorilor. Contractul nu cuprinde clauze privind înstrăinarea unor suprafețe suplimentare, eventual a unor drepturi litigioase.

Constată instanța, față de elementele prezentate, că reclamanții au devenit doar proprietarii suprafeței expres înscrise în actul de vânzare, fără a li se recunoaște dreptul sau măcar vocația la o suprafață suplimentară, respectiv la terenul de până la 2 ha despre care se face vorbire, în mod repetat, în acțiune. Împrejurarea că vânzătorii ar fi fost, în trecut, proprietarii unei astfel de suprafețe, rămâne indiferentă reclamanților, ca și terțelor persoane cărora aceștia își opun pretențiile, cât timp contractul de vânzare s-a încheiat exclusiv pentru totalul de 41.905 mp și cât timp, la momentul încheierii tranzacției, vânzătorii dețineau titlu pentru o suprafață egală și nu au înțeles să transmită cumpărătorilor un eventual drept litigios (dreptul de a pretinde și de a obține, de la autoritățile cu atribuții în domeniu, reconstituirea pentru un teren suplimentar celui deja înscris în titlu). Nu are relevanță nici pretinsa înțelegere dintre părțile contractante, relativă la o suprafață superioară, de vreme ce aceasta nu s-a concretizat în actul autentic de vânzare (singurul apt a produce efecte juridice), ceea ce nici nu era posibil a se întâmpla, față de limitele concrete ale dreptului de proprietate al vânzătorilor. Cel mult, pentru ipoteza că o astfel de înțelegere a existat, reclamanții au posibilitatea de a opune pretențiile lor vânzătorilor înșiși, în ideea că aceștia nu și-au respectat promisiunea de a transmite mai mult.

Este de conchis că reclamanții nu justifică vreo îndreptățire la alte suprafețe decât cele efectiv achiziționate, și aceasta - indiferent că fosta proprietate a vânzătorilor se află la dispoziția autorităților locale sau este utilizată, fără drept, de terțe persoane. În consecință, instanța va analiza cererea de grănițuire exclusiv prin raportare la suprafețe înscrise în actul lor de proprietate.

Se mai reține, ca și efect al elementelor prezentate, că reclamanții și-au dovedit dreptul asupra terenurilor anterior indicate, astfel încât aceștia își justifică demersul, sub aspectul calității procesuale active. Urmează a se pronunța, astfel, o soluție de respingere a excepției invocate de pârâtul G. T. (excepția lipsei calității procesuale active).

Procedând la verificarea pretenției de grănițuire, instanța reține că, potrivit susținerilor necontestate ale reclamanților (fila 326 vol. I), aceștia nu identificat în mod real și exact, la momentul încheierii contractului, limitele terenurilor achiziționate, limite care nu erau marcate prin semne exterioare. Apreciază instanța că o astfel de stare de fapt este cu atât mai plauzibilă cu cât tranzacția a privit preponderent terenuri extravilane, terenuri pentru care nu s-a realizat, riguros, procedura de punere în posesie ce ar trebui să preceadă eliberarea titlurilor de proprietate.

Se mai reține că expertul desemnat în cauză a stabilit, concordant susținerilor reclamanților, că suprafața totală în litigiu este dispusă în trei trupuri comune, astfel:

- suprafața de 18.559 mp - trup comun format din parcelele 528/1 intravilan – 142 mp, 527/7 intravilan – 1917 mp, 538/56 extravilan – 11.500 mp și 521/35 extravilan – 5000 mp); aceasta se învecinează cu proprietatea moștenitorilor def. L. și, respectiv, cu proprietatea moștenitorilor def. Gărvăsuc - fila 221 vol. II / fila 194 vol. I. Notează instanța că pârâtul P. A., care stăpânește teren învecinat acestui amplasament al reclamanților este ginerele def. L. (fila 326 vol. I).

- suprafața de 20.000 mp - trup comun format din parcelele 538/64 extravilan – 8900 mp, 546/4 extravilan – 400 mp și 521/43 extravilan – 7100 mp; aceasta se învecinează cu proprietatea moștenitorilor def. Ț. și, respectiv, cu proprietatea moștenitorilor def. Darea - fila 181 verso vol. II.

- suprafața de 3346 mp - trup comun format din parcelele 283 intravilan arabil – 3015 mp și 283 intravilan curți-construcții – 331 mp; aceasta se învecinează cu proprietatea P. M. și, respectiv, cu proprietatea moștenitorilor def. I. - fila 222 vol. II.

Notează instanța, în continuare, că expertul a concluzionat asupra faptului că, neexistând o procedură de punere în posesie, nu se cunoșteau limitele parcelelor nici la momentul înstrăinării lor, singura situație relativ clară fiind aceea a terenului din pc 283 (filele 191-192 vol. I), pentru care există plan cadastral, respectiv posibilitatea identificării/respectării unor repere ferme, oficiale.

Potrivit dispozițiilor art. 584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănituirea proprietății lipite cu a sa. În interpretarea acestui text, în doctrină și în practica judiciară s-a stabilit că promovarea/succesul acțiunii în grănițuire sunt condiționate de îndeplinirea cumulativă a unor condiții, respectiv: inexistenta unei granituiri anterioare, convenționala ori judecătorească; existenta a doua fonduri contigue, proprietate privata, caracterul limitrof al terenurilor fiind de esența granituirii; cele doua fonduri sa fie proprietatea unor titulari de drept diferiți. Acțiunea este admisibila chiar daca între proprietăți exista hotare anterioare, ori de câte ori aceste hotare nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească.

Analizând susținerile părților (reclamanții și pârâții care au înțeles să formuleze apărări – filele 39 și 328 vol. I, fila 68 vol. II), instanța reține că, în mod cert, există neclarități și chiar neînțelegeri în privința limitelor terenului în litigiu, parte dintre acestea fiind determinate de reclamanții înșiși (aceștia tinzând, spre exemplu, a-și apropria segmentul de până la 2 ha pe care se presupune că l-ar fi stăpânit vânzătorii).

Apreciază instanța, față ce cele menționate, că în speță este posibil și necesar a se proceda la grănițuirea terenurilor aflate în proprietatea părților, cu precizarea că limitele identificate de expert nu au fost contestate de acestea.

Așa fiind, în temeiul art. 584 Cod civil, instanța va admite cererea de grănițuire (în parte – față de pretenția ca delimitarea să înglobeze o suprafață de 2 ha, în primul dintre amplasamente) și va stabili linia de hotar pentru amplasamentele în litigiu, înscrise în TP nr._/24.04.1993 și dobândite de reclamanți prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2836/12.06.2002, astfel:

- pentru suprafața de 18.559 mp (trup comun format din parcelele 528/1 intravilan – 142 mp, 527/7 intravilan – 1917 mp, 538/56 extravilan – 11.500 mp și 521/35 extravilan – 5000 mp) – pe aliniamentele 1-5 (față de proprietatea moștenitorilor def. L.) și, respectiv, 6-10 (față de proprietatea moștenitorilor def. Gărvăsuc), indicate în schița topo de la fila 221 vol. II ds.

- pentru suprafața de 20.000 mp (trup comun format din parcelele 538/64 extravilan – 8900 mp, 546/4 extravilan – 400 mp și 521/43 extravilan – 7100 mp) - pe aliniamentele 11-8 (față de proprietatea moștenitorilor def. Ț.) și, respectiv, 10-9 (față de proprietatea moștenitorilor def. Darea), indicate în schița topo de la fila 181 verso vol. II ds.

- pentru suprafața de 3346 mp (trup comun format din parcelele 283 intravilan arabil – 3015 mp și 283 intravilan curți-construcții – 331 mp) – pe aliniamentele 1-2 (față de proprietatea P. M.) și, respectiv, 7-6-5-4-3 (față de proprietatea moștenitorilor def. I.), conform schiței topo de la fila 222 vol. II ds.

Cu privire la celelalte pretenții ale reclamanților (obligația de a face+pretenții), instanța se va pronunța prioritar asupra excepției lipsei calității procesuale active a pârâtei Eon E. (în fapt – lipsa capacității), în sensul admiterii acesteia, cu argumentul că potrivit documentelor comunicate la dosar (filele 48 și urm. vol. I), această entitate nu se mai află în ființă, activitatea sa fiind preluată, distinct și specializat, de alte societăți.

Având în vedere că în speță s-a admis aceeași excepție și pentru cererea de extindere a rețelei electrice, instanța va respinge pretențiile reclamanților, opuse acestei pârâte (obligația de a face+despăgubiri), ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

În aceleași condiții, față de admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. Nicșeni, instanța va respinge, în contradictoriu cu aceasta, cererea de extindere a rețelei electrice (obligația de a face).

În cele din urmă, pe fond, instanța va respinge cererea de obligare a pârâtei P. Nicșeni la plata de despăgubiri materiale și morale, reținând că reclamanții nu au făcut dovada prejudiciului invocat și, de asemenea, dovada săvârșirii unor fapte cu caracter ilicit. Dimpotrivă, față de considerentele relative la netemeinicia pretenției de suplimentare implicită a terenului achiziționat de reclamanți, se notează că P. Nicșeni nu avea nicio justificare pentru a atribui acestora suprafața de 2 ha vizată. În consecință, nu se poate pretinde, în mod obiectiv, că refuzul pârâtei ar fi unul nelegal și, de aici, păgubitor. Cât privește refuzul de extindere a rețelei electrice până la terenul proprietatea reclamanților, instanța notează că pârâtei nu îi revine o atare obligație, mai ales în condițiile în care un demers de acest fel, realizat din fonduri publice, ar servi în prezent exclusiv reclamanților, deci nu ar avea justificare din perspectiva utilizării legale și oportune a respectivelor fonduri.

În temeiul dispozițiilor art. 21.2 alin. 3 din Legea nr._ (potrivit cărora încheierea de eșalonare a plății taxei de timbru reprezintă titlu executoriu), reținând totodată că reclamanții nu au făcut dovada achitării vreuneia dintre tranșele stabilite, instanța va dispune înaintarea spre executare, către organele fiscale competente, a titlului executoriu reprezentat de Încheierea din data de 30.09.2013, prin care s-a dispus plata eșalonată a taxei de timbru aferente cererii în pretenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.

Admite în parte acțiunea având ca obiect grănițuire, formulată de reclamanții B. G. și B. M., ambii cu domiciliul în mun. B., .. 74, jud. B., in contradictoriu cu pârâții P. A. și P. M., ambii domiciliați în ., moștenitorii def. G. M. - G. T., G. JENIȚA și T. C., toți cu domiciliul în ., moștenitorii def. DAREA E. - C. M., N. M. și D. A., domiciliate în ., Ț. V., Ț. M., ambii cu domiciliul în ., O. E., domiciliată în mun. B., ..1, ..2, ., Ț. S., cu domiciliul în V., ., ., moștenitorii def. I. G. - P. N., cu domiciliul în .. B., C. O., cu domiciliul în B., .. 24, jud. B., N. M., cu domiciliul în ., jud. B., moștenitorii def. L. G. - T. C., P. A., L. E., B. E., M. M., toți cu domiciliul în ., și JÎJIE E., cu domiciliul în ., jud. B..

Stabilește linia de hotar pentru amplasamentele în litigiu, înscrise în TP nr._/24.04.1993 și dobândite de reclamanți prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2836/12.06.2002, astfel:

- pentru suprafața de 18.559 mp (trup comun format din parcelele 528/1 intravilan – 142 mp, 527/7 intravilan – 1917 mp, 538/56 extravilan – 11.500 mp și 521/35 extravilan – 5000 mp) – pe aliniamentele 1-5 (față de proprietatea moștenitorilor def. L.) și, respectiv, 6-10 (față de proprietatea moștenitorilor def. Gărvăsuc), indicate în schița topo de la fila 221 vol. II ds.

- pentru suprafața de 20.000 mp (trup comun format din parcelele 538/64 extravilan – 8900 mp, 546/4 extravilan – 400 mp și 521/43 extravilan – 7100 mp) - pe aliniamentele 11-8 (față de proprietatea moștenitorilor def. Ț.) și, respectiv, 10-9 (față de proprietatea moștenitorilor def. Darea), indicate în schița topo de la fila 181 verso vol. II ds.

- pentru suprafața de 3346 mp (trup comun format din parcelele 283 intravilan arabil – 3015 mp și 283 intravilan curți-construcții – 331 mp) – pe aliniamentele 1-2 (față de proprietatea P. M.) și, respectiv, 7-6-5-4-3 (față de proprietatea moștenitorilor def. I.), conform schiței topo de la fila 222 vol. II ds.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei EON E., în capătul de cerere având ca obiect pretenții – despăgubiri.

Respinge capetele de cerere având ca obiect obligația de a face (extindere rețea electrică) și, respectiv, pretenții (despăgubiri), formulate în contradictoriu cu pârâta EON-E., cu sediul în mun. B., Calea Națională nr.36, acestea fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge capătul de cerere având ca obiect obligația de a face (extindere rețea electrică) formulat în contradictoriu cu pârâta P. Nicșeni, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect pretenții – despăgubiri formulat în contradictoriu cu pârâta P. Nicșeni.

Dispune înaintarea către organele fiscale competente, spre executare, a titlului executoriu reprezentat de Încheierea din data de 30.09.2013, prin care s-a dispus plata eșalonată a taxei de timbru stabilite în sarcina reclamanților.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red./tehnored., Jud. MTC

09.05.2014, 28 ex.