Obligaţie de a face. Sentința nr. 791/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 791/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 5067/193/2012
Dosar Nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B., SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 24.01.2013
HOTĂRÂRE
Completul compus din:
PREȘEDINTE – P. A.
GREFIER – N. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 791
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanta . B. în contradictoriu cu pârâta B. M..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la ambele strigări au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată depus la dosar de către pârâtă, prin serviciul registratură, precizari alături de copii de pe o . certificate.
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă instanța încuviințează, pentru reclamantă, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 150 C.proc.civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 05.04.2012, reclamanta . B. a chemat în judecată pe pârâta B. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să oblige pe aceasta din urmă a permite accesul împuterniciților societății în apartamentul proprietatea lor pentru a se proceda la deconectarea imobilului de la rețelele și instalațiile de termoficare, respectiv la blindarea caloriferelor. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că în calitate de furnizor de energie termică a încheiat cu pârâta convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 30T/310/2010 .
Reclamanta a preluat consumurile persoanelor fizice în convenții de facturare individuală, ca urmare a prevederilor legislative impuse de prevederile art. 4, art. 7 pct 2, din Ordinul ANRSC nr. 483/2008, HCL nr. 369/2010 și art. 28 al. 2 din Legea nr. 325/2006. Convenția legal încheiată a dat naștere potrivit prevederilor art. 2 pentru reclamantă de a factura la tarifele în vigoare, cantitățile furnizate de energie termică dar și de a încasa contravaloarea serviciilor prestate . Obligația pârâtei de a achita la termen contravaloarea facturilor emise rezultă din dispozițiile art. 7 lit a din Convenție. Susține reclamanta că, dată fiind neachitarea debitului, în temeiul dispozițiilor contractuale (art. 6 pct. 10) și ale Legii nr. 325/2006 (art. 38 alin. 1 lit. c), societatea creditoare a somat pârâta că vor sista furnizarea energiei termice. Pârâta nu a fost găsită la domiciliu, nici prima și nici a doua oară, pentru a se proceda la închiderea instalațiilor de utilizare a energiei termice. Această împrejurare împiedică societatea furnizoare să procedeze la sistarea serviciilor, servicii ce vor profita unui consumator ce acumulează tot mai multe datorii și care este, posibil, insolvabil.
În drept, reclamanta a invocat prevederile contractuale și dispozițiile Legii nr. 325/2006.
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanta depunând la dosar, în copie, contractul de furnizare energie termică nr. 30T/2010 încheiat cu asociația de proprietari, convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 30 T /310/2010, fișa analitică a debitorului, preavizul dat pârâtului, procesul verbal de constatare .
Pârâta, legal citată nu s-a prezentat în instanță, dar în data de 23.01.2013 a depus la dosar precizări, alături de o . copii de pe certificate de absolvire, în care arată că este de acord cu deconectarea dar reclamanta să ridice țevile ce aparțin societății din imobil.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Pârâta B. M. este membră a Asociației de proprietari nr. 30 B.. În această calitate, au beneficiat de serviciile de termoficare furnizate de ., în baza conventiei de facturare individuală 30T/2010 semnat cu respectiva asociație. Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1 și, respectiv, ale art. 6 pct. 10 lit. a din acest contract, utilizatorul și-a asumat obligația de plată a contravalorii energiei termice furnizate, la termenele convenite, în timp ce furnizorului i s-a recunoscut dreptul de a suspenda ori de a limita furnizarea agentului termic, cu un preaviz de 5 zile, în cazul depășirii termenului legal pentru achitarea facturilor.
Este de observat, în acest context, că potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Normele de aplicare ale Legii nr. 230/2007, asociațiile de proprietari se înființează în scopul reprezentării și susținerii intereselor comune ale proprietarilor… Față de aceste prevederi, este de admis că asociațiile în discuție acționează în numele și pe seama proprietarilor și că acestora din urmă le revine îndatorirea de a onora obligațiile însușite prin reprezentant, în speță – obligația de a achita contravaloarea energiei termice furnizate în baza contractului cadru menționat (art. 12 B lit. c din Norme - să achite în termenul stabilit cota de contribuție care le revine în cadrul cheltuielilor asociației de proprietari).
În temeiul actului adițional sus-invocat, reclamanta a furnizat clienților săi servicii de termoficare, emițând facturi cu o valoare totală de 1490,02 lei - fila 5. Potrivit clauzelor contractului inițial, beneficiarul acestor servicii era ținut a-și îndeplini obligația de plată în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii facturilor, sub sancțiunea calculării de penalități de întârziere și, respectiv, a suspendării furnizării agentului termic.
. Pârâta nu a fost găsită la locuință, astfel încât s-a constatat imposibilitatea debranșării. Întrucât realizarea efectivă a acestei proceduri presupune accesul în apartamentul beneficiarului, acces ce nu a fost permis în cauză, reclamanta a promovat acțiunea de față.
Reține instanța, în soluționarea acestei cereri, că potrivit dispozițiilor art. 38 alin.1 lit. c) din Legea nr. 325/2006, act normativ ce reglementează serviciul public de alimentare cu energie termică, utilizatorii au obligația de a permite accesul operatorului care are și calitatea de furnizor la instalațiile de utilizare a energiei termice aflate în folosința sau pe proprietatea sa, pentru verificarea funcționării și integrității acestora ori pentru debranșarea/deconectarea instalațiilor în caz de neplată sau de avarie. Prin urmare,în acest domeniu, legiuitorul a instituit o . obligații pentru beneficiari, obligații care au fost asumate, de către aceștia din urmă, și prin contractele de furnizare de tipul celui semnat în cauză (art. 9 pct. 4 – utilizatorul are obligația de a permite accesul furnizorului la instalațiile aflate în folosința sau pe proprietatea sa…, pentru deconectarea instalațiilor, în caz de neplată…). În concret, odată neîndeplinită sarcina achitării contravalorii serviciilor convenite, furnizorul are dreptul de a sista furnizarea acestora și, în acest ultim scop, a blinda rețelele și instalațiile de termoficare aflate în interiorul proprietății beneficiarului. Acestuia din urmă îi revine, în chip firesc, îndatorirea de a permite o astfel de procedură.
Este de precizat în acest context, că dat fiind caracterul centralizat al sistemului de furnizare a energiei termice (prin instalații comune, în condominii), reclamanta nu are posibilitatea tehnică de a furniza serviciile sale altfel decât tuturor deținătorilor de locuințe din imobil, cu excepția cazului când vreunul dintre aceștia ar solicita ori ar permite debranșarea din interior. În consecință, în situația când există un refuz de colaborare din partea beneficiarului, furnizorul ar fi ținut să presteze în continuare serviciile specifice, chiar dacă respectivul beneficiar nu își onorează obligația de plată și, astfel, furnizorul în discuție ar fi prejudiciat.
Față de aceste elemente, atingerea adusă proprietății consumatorului de energie termică, prin reglementarea obligației de a permite accesul în spațiul în care se află instalațiile de termoficare, apare pe deplin justificată, scopul său fiind acela al protejării intereselor legitime ale furnizorului, față de un eventual exercițiu abuziv al drepturilor consumatorului. Totodată, această obligație se relevă accesibilă, previzibilă și temporară (pe durata necesară realizării procedurii de debranșare).
Concluzionând că, atât timp cât reclamanta este constrânsă a furniza servicii neremunerate, acesteia i se cauzează un prejudiciu, văzând totodată că pârâta este de acord cu cererea reclamantei, instanța apreciază cererea drept întemeiată și urmează a o admite, în sensul obligării pârâtei B. M. în a permite accesul în imobilul său, a împuterniciților reclamantei, pentru a se proceda la deconectarea acestuia de la rețelele și instalațiile de termoficare (respectiv blindarea caloriferelor).
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța urmează a obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată avansate de partea adversă – 8,30 lei (taxe judiciare).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . B., prin reprezentant, cu sediul în mun. B., ., jud. B. în contradictoriu cu pârâta B. M., domiciliată în mun. B., ., ., ..
Obligă pârâta să permită accesul persoanelor împuternicite de către reclamantă în apartamentul nr. 6, din mun. B., ., ., jud. B., în vederea efectuării operațiunilor de deconectare a imobilului de la rețelele și instalațiile de termoficare.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE GREFIER
Red. Tehn. /PjA/4 ex. /3 aprilie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2620/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Pretenţii. Sentința nr. 7579/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
