Pretenţii. Sentința nr. 2620/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2620/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 17876/193/2011
Dosar nr._ Pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Nr. 2620
Ședința publică de la 08 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier A. H.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul T. F. și pe pârâtul P. D., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22 februarie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 01 martie 2013, apoi la data de 08 martie 2013, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată în data de 29.11.2011 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantul T. F. a chemat în judecată pe pârâtul P. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să oblige pe acesta din urmă la restituirea sumei de 6870 Euro în echivalent lei la data plății efective, cu dobânda legală calculată de la data scadenței plății, respectiv 17.03.2009 până la plata efectivă a debitului și cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că pârâtul este o veche cunoștință a sa și la rugămintea pârâtului, i-a împrumutat acestuia, la data de 17.03.2008 suma de 9270 Euro, stabilind de comun acord data restituirii sumei împrumutate la 17.03.2009. Menționează că a încheiat cu pârâtul contractul de împrumut, cu precizarea că spațiile libere, nedactilografiate din înscrisul sub semnătură privată au fost completate personal de către pârât, de asemenea, mențiunea „bun și aprobat” aparține tot pârâtului.
Precizează reclamantul că la data de 06.04.2008, anterior scadenței plății, pârâtul i-a restituit suma de 2400 Euro, fapt pentru care i-a întocmit o chitanță, rămânându-i dator reclamantului cu suma solicitată prin acțiune, respectiv 6870 Euro.
Arată că l-a notificat pe pârât la datele de 23.03.2009 și 30.11.2009, dar fără rezultat, de asemenea, i-a cerut verbal în repetate rânduri pârâtului restituirea sumelor împrumutate, dar acesta l-a rugat să mai aștepte.
În drept, reclamantul a motivat cererea pe disp. Art. 2158 și urm. C.civ., art. 3 din OG nr. 9/2000, art. 274 C.proc.civ.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisurile intitulate Contract de împrumut din data de 17.03.2008 –fila 21, notificare din data de 23.03.2009 – fila 8, notificare din data de 30.11.2009 – fila 9.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul P. D., legal citat, a depus la termenul din data de 22.05.2012 întâmpinare – fila 16, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și promovată cu vădită rea-credință.
Arată pârâtul că l-a cunoscut pe reclamant în noiembrie 2004, prin intermediul unui terț și a aflat de la aceștia despre o societate denumită Delfin Internațional, care ar fi oferit posibilități de a câștiga sume mari de bani într-un timp scurt, cu condiția ca pentru înscriere să plătești suma de 2190 Euro. În aceste condiții a împrumutat de la reclamant în anul 2004, cu garanție imobiliară – Contract de garanție imobiliară autentificat la data de 18.11.2004- BNP L. B., suma de 3840 Euro, cu termen de restituire până la data de 17.05.2005. Arată că a restituit integral acest împrumut la data de 15.09.2008, potrivit chitanței eliberate de B. M. V., precum și declarației autentificate date de reclamant la data de 24.09.2008 la BNP A. Ț.. Arată că primul împrumut a fost achitat ulterior acordării acestui al doilea împrumut invocat de reclamant, pentru o sumă de 3 ori mai mare și fără garanție imobiliară.
Menționează că în ceea ce privește suma de 2400 Euro pe care a achitat-o reclamantului la data de 06.04.2008, potrivit chitanței de mână, reprezintă suma pe care reclamantul i-a împrumutat-o în noiembrie 2004, nu un acont pentru un alt împrumut. Arată pârâtul că singura sumă pe care a împrumutat-o de la reclamant a fost cea de 2400 Euro, pe care a depus-o în contul lui Delfin Internațional.
În susținere, pârâtul a depus la dosar copia Chitanței din data de 06.04.2008 – fila 34, alte înscrisuri – filele 48-52.
La termenul de judecată din data de 12.07.2012, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare – filele 18-20, prin care a arătat că pârâtul i-a cerut împrumutul pentru a investi într-un joc piramidal, dar pe reclamant nu l-a interesat destinația banilor. În ceea ce privește primul împrumut, acordat în anul 2004, menționează reclamantul că acesta îi fusese restituit la data de 15.09.2008 prin executor judecătoresc.
Reclamantul arată, de asemenea, că pârâtul i-a solicitat acest al doilea împrumut înainte de restituirea integrală a primului împrumut și el a fost de acord să-l împrumute pe pârât, întrucât acesta i-a explicat că trebuie să investească în continuare în jocul piramidal și în plus își deschisese o afacere privată, pentru a câștiga bani, dar trebuia să investească. Consideră că pârâtul era solvabil, având în proprietate teren și construcții, asupra cărora a obținut înființare sechestru asigurător.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți și interogatoriul reclamantului – filele 37-38. Părțile au solicitat inițial și proba testimonială cu un martor, dar au renunțat la administrarea acestei probe la termenul de judecată din data de 06.02.2013. De asemenea, s-a atașat și o copie a Dosarului de executare nr. 46/2008 – B. M. V..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
În data de 17.03.2008, între pârât, în calitate de beneficiar, și reclamant, în calitate de împrumutător, a intervenit o convenție de împrumut având ca obiect suma de 9270 Euro, convenție transpusă într-un înscris olograf, cu semnificația, în fapt, unei recunoașteri – angajament din partea pârâtului împrumutat. Astfel, prin acest act – fila 21, pârâtul confirmă încasarea sumei de 9270 Euro, obligându-se totodată la restituirea acesteia, la data de 17.03.2009. Potrivit Chitanței din data de 06.04.2008 – fila 34, pârâtul a restituit reclamantului suma de 2400 Euro, potrivit mențiunii din chitanță - „primul acont din contractul încheiat între noi, din data de 17.03.2008”.
În cauză nu s-au administrat probe potrivnice susținerilor reclamantului, probe care să ateste eventual inexistența convențiilor, achitarea debitului sau nerespectarea dispozițiilor art. 1180 Cod civil.
Potrivit dispozițiilor art. 1584 C.civ, împrumutatul este dator a restitui lucrurile împrumutate în aceeași calitate și cantitate, și la timpul stipulat, în timp ce în baza art. 1073 din același cod – reglementând de manieră generală răspunderea contractuală – creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Dovada contractului de împrumut se face în condițiile art. 1191 și următoarele din Codul civil și presupune probațiunea acordului de voință, cât și a remiterii sumei de bani, aspecte dovedite de reclamant cu înscrisurile depuse la dosar, cât și cu interogatoriul luat reclamantului.
Reclamantul a prezentat înscris doveditor al convenției încheiate cu pârâtul, din care rezultă voința și consimțământul acestuia de a fi împrumutat.
Dovada contractului de împrumut, în cazul în care valoarea bunului împrumutat depășește suma de 0,0250 RON se poate face, potrivit dispozițiilor art. 1191 alin. 1 C.civ. numai prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată.
O condiție de formă în plus este cerută de dispozițiile art. 1180 C.civ., potrivit cărora înscrisurile sub semnătură privată, care constată obligații unilaterale a unei părți de a plăti altei părți o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie să fie scris în întregime de mâna debitorului sau, în caz contrar, să cuprindă înaintea semnăturii mențiunea „bun și aprobat pentru…” sau o altă mențiune asemănătoare, urmată de indicarea în litere a sumei la plata căreia debitorul se obligă.
Instanța constată că înscrisul sub semnătură privată, reprezentând contract de împrumut, a fost scris și semnat de către pârât. Înscrisurile îndeplinesc toate condițiile de valabilitate prevăzute de art. 1180 C.civ., pentru actele precum împrumutul de consumație. Astfel sunt scrise și semnate de către împrumutat, iar suma este scrisă atât în cifre, cât și în litere.
Pârâtul nu a făcut dovada restituirii integrale a sumei împrumutate.
Acordarea sumei de bani de către împrumutător împrumutatului reprezintă o condiție de încheiere a contractului de împrumut, nu o obligație a părților. Așadar înscrisul sus menționat reprezintă un contract de împrumut, care dă naștere obligației împrumutatului de a restitui la scadență suma menționată în înscris, conform art. 1584 C.civ.
Raportat la circumstanțele de fapt ale speței, rezultă că încheierea contractului ce face obiectul cererii s-a făcut cu respectarea condițiilor generale și speciale cerute de lege pentru valabilitate și nu subzistă motive de nulitate absolută care să sancționeze actul juridic în litigiu.
Instanța nu va reține susținerile pârâtului cu privire la faptul că nu ar fi încasat suma din acest contract de împrumut și că între părți s-a încheiat doar un contract, în anul 2004, cu garanție imobiliară. Pârâtul este solvabil, având în proprietate teren și construcții, asupra cărora reclamantul a obținut înființarea unui sechestru asigurător – filele 26-28.
Față de situația de fapt și de drept prezentată, instanța apreciază acțiunea reclamantului drept întemeiată, urmând a dispune obligarea pârâtului la restituirea către reclamant a sumei de 6870 euro în echivalent lei la data plății efective, reprezentând sumă împrumutată și nerestituită.
În ceea ce privește dobânda solicitată, potrivit art. 1 din OG nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 356/2002, părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Art. 2 din același act normativ prevede că „în cazul în care potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală.” Legea nr.313/1879, ale cărei dispoziții sunt constituționale, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 524/2.12.1997, a prevăzut la art. 1 că este anulată clauza penală din contractele de împrumut, precum și că „judecătorul, în caz de împrumut va putea condamna numai la plata dobânzii prevăzute în art. 1589 C.civ. sau în caz de alte obligațiuni, la daune-interese, conform art. 1084 C.civ.”
Instanța reține, în primul rând, că potrivit dispozițiilor art. 1088 C.civ., la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală.
În cauză, părțile au contractat un împrumut gratuit, împrejurare care nu este de natură a înlătura dreptul reclamantului la repararea prejudiciului produs prin întârzierea la plată, prejudiciu cuantificat de legiuitor prin OG nr. 9/2000 și OG nr. 13/2011.
Instanța constată că în contractul de împrumut nu s-au prevăzut dobânzi, astfel că reclamantul poate solicita, potrivit art. 1088 C.civ., doar dobânda legală pentru neexecutarea la scadență a obligației.
Cum pretențiile reclamantului vizează tocmai dobânda stabilită prin OG nr. 9/2000 și OG nr. 13/2011, instanța consideră întemeiat și capătul de cerere în discuție, urmând a-l admite ca atare.
Potrivit art. 274 C.proc.civ., pârâtul fiind în culpă procesuală, va suporta cheltuielile de judecată efectuate de reclamant, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat, în sumă totală de 2800,40 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul T. F., domiciliat în Mun. B., . I, ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. D., domiciliat în Mun. B., ., jud. B..
Obligă pârâtul să restituie reclamantului suma de 6870 euro în echivalent lei la data plății efective, reprezentând împrumut nerestituit, cu dobândă legală de la data de 17.03.2009 până la data plății efective.
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 2800,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Martie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red.ApA
Tehnored A.H 03.07.2013
Ex.4
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6870/2013. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 791/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
