Ordin de protecţie. Sentința nr. 9853/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9853/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 21400/193/2013
Dosar nr._ - instituire ordin protecție -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ
Ședința Camerei de Consiliu din 16.10.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. C.
GREFIER – B. M.
CU PARTICIPAREA PARCHETULUI DE PE L. JUDECĂTORIA B. - PRIN PROCUROR D. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR.9853
Pe rol judecata cauzei civile privind pe reclamanta C. M. și pe pârâtul C. P., având ca obiect instituire ordin de protecție.
La apelul nominal realizat în ședința publică, se prezintă reclamanta, asistată de av. Gontiniac M., av. T. A., pentru pârâtul lipsă, d-na procuror D. A. din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și martorii C. C. și Ceplinsche D..
Procedura este legal îndeplinită cu părțile.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 311, 318,319 și 321 Cod procedură civilă, instanța procedează la legitimarea martorilor prezenți care, sub prestare de jurământ, sunt audiați, susținerile acestora fiind consemnate în procesele-verbale, atașate la dosar.
În temeiul art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților la fond.
Av. Gontiniac M., pentru reclamantă, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu toate capetele de cerere.
Av. T. A., pentru pârât, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. Arată apărătorul pârâtului că reclamanta trebuie să dovedească pericolul real al faptelor pârâtului; existența plângerilor formulate la poliție și retrase, nu duce la concluzia că pârâtul este vinovat. Totodată, apreciază apărătorul pârâtului că declarațiile martorilor sunt îndoielnice. Mai arată apărătorul pârâtului că reclamanta a formulat acțiune de divorț însă nu s-a dat o hotărâre definitivă din care să rezulte cupla exclusivă a pârâtului. De asemenea, arată d-na avocat că pârâtul nu deține o altă locuință.
Interpelată fiind, reclamanta, arată că pârâtul nu deține altă locuință însă are rude în aceeași localitate (părinții și frații). De asemenea, interpelată, reclamanta, arată că pârâtul nu a exercitat acte de violențe asupra lor, în spații publice ci, doar în incinta locuinței.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererea este justificată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 217/2003 și formulează concluzii de admitere a cererii, cu toate capetele formulate, și emiterea ordinului de protecție, pentru o perioadă de 6 luni.
În temeiul art.394 Cod procedură civilă dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 25.09.2013 sub nr._, reclamanta C. M. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului C. P., în sensul de a se dispune pentru o durată de 6 luni evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, situată în satul C., ., reintegrarea reclamantei C. M. și a minorului C. M. în locuința familiei, pârâtul să păstreze o distanță de minim 500 metri față de reclamantă, față de minor și față de locuința familiei, precum și încredințarea minorului C. M. către reclamanta C. M..
În motivare, se arată că pârâtul, pe fondul consumului de alcool, a exercitat violențe fizice și de limbaj asupra membrilor familiei, pe care i-a izgonit din locuință în luna septembrie, anul curent. Astfel, reclamanta și cei trei copii locuiesc începând cu luna septembrie la mama acesteia, numita Soltaniuc E.. După ce au părăsit locuința familiei, pârâtul le-a interzis accesul, fiind în imposibilitatea de a-și spăla rufele și de a lua haine. A mai arătat reclamanta că pârâtul a urmat tratament de dezalcoolizare în anii 2003 și 2009, iar conduita acestuia a necesitat intervenția organelor de poliție în mai multe rânduri.
În dovedire s-au depus copii după acte de stare civilă, proces verbal de contravenție și dovada demersurilor în vederea desfacerii căsătoriei. S-a solicitat încuviințarea probei cu depoziția martorilor C. C. și Ceplinsche D..
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prevederilor art. 26 alin.2 din Legea nr. 217/2003 și a timbrului judiciar conform art. 1 alin.2 din OG nr. 32/1995.
Pârâtul a beneficiat de asistență juridică, fiindu-i desemnat un avocat din oficiu, conform prevederilor art. 27 alin.4 din Legea nr. 217/2003, republicată.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu depoziția martorilor C. C. și Ceplinsche D.. Din oficiu, instanța a solicitat relații de la Poliția orașului Flămânzi și de la Spitalul de psihiatrie B., fiind depuse la filele 22-29.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea adresată instanței, reclamanta C. M. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului C. P., în sensul de a se dispune pentru o durată de 6 luni evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, situată în satul C., ., reintegrarea reclamantei C. M. și a minorului C. M. în locuința familiei, pârâtul să păstreze o distanță de minim 500 metri față de reclamantă, față de minor și față de locuința familiei, precum și încredințarea minorului C. M. către reclamanta C. M..
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Prin urmare, față de dispozițiile anterior menționate, pentru emiterea unui ordin de protecție, sunt necesar a fi îndeplinite o . condiții și anume: viața, libertatea, integritatea fizică sau psihică a persoanei care solicită emiterea ordinului de protecției să fi fost pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru de familie, iar măsura să aibă caracter provizoriu și urgent.
Astfel, conform depoziției martorului C. C. (f. 40), coroborată cu depoziția martorului Ceplinsche D. (f. 41), instanța reține că între pârât, C. P., soțul reclamantei C. M., membrii familiei există o relație tensionată, care se concretizează prin exercitarea de către pârât a mai multor acte de violență verbală și fizică. Potrivit depozițiilor celor doi, pârâtul consumă excesiv băuturi alcoolice, fapt care generează un comportament agresiv, ce a condus la părăsirea locuinței familiei de către reclamantă împreună cu copiii acestora în luna septembrie, anul curent. Au mai arătat martorii că, după ce au părăsit locuința familiei, pârâtul le-a interzis accesul, fiind în imposibilitatea de a-și spăla rufele și de a lua haine.
În ceea ce privește conduita pârâtului față de membrii familiei, martorii au arătat că acesta a avut inițial un comportament normal, dar, în urmă de aproximativ 7 ani, acesta a început să consume băuturi alcoolice în exces, situație care a condus la degradarea relațiilor de familie, proces care a culminat cu părăsirea locuinței de către reclamantă și copii, pe fondul violențelor.
Împrejurarea că reclamanta și copiii nu au acces în locuință este de natură să afecteze interesele și dezvoltarea minorului, fiind contrară principiilor de ocrotire și sprijinire a familiei, de dezvoltare și consolidare a solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială.
Susținerile reclamantei și ale martorilor audiați se coroborează cu relațiile de la Poliția orașului Flămânzi și de la Spitalul de psihiatrie B., filele 22-29, conform cărora pârâtul a fost diagnosticat în anul 2010 cu sindrom de sevraj cu delirium și sindrom de sevraj etanolic complicat cu predelirium, fiind cercetat în mai multe rânduri sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt și amenințare, precum și sancționat contravențional pentru adresarea de expresii jignitoare reclamantei, ultima oară în data de 06.09.2013.
În ceea ce privește relația cu minorul C. M., instanța reține că pârâtul nu este apt să-și exercite obligațiile de întreținere și supraveghere a minorului, din cauza consumului excesiv de alcool.
Apreciază instanța că manifestările în discuție se circumscriu fenomenului violenței în familie, astfel cum a fost definită aceasta de către legiuitor în art. 3 din Legea nr.217/2003, republicată, conform căruia, orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate și că, prin urmare, în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr. 217/2003, inclusiv cele relative la modalitățile de ocrotire a victimelor acestui fenomen prin emiterea ordinului de protecție.
De asemenea, instanța apreciază că în prezenta cauză sunt evidente actele de violență verbală, violență psihologică și violență fizică definite de art.4 lit. a), lit. b) și lit. c) din Legea nr.217/2003, republicată.
Deși reclamanta a solicitat printre măsurile de protecție și obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe de minim 500 metri față de reclamantă și față de minor, instanța apreciază că nu se impune restricționarea legăturilor personale ale pârâtului cu minorul, întrucât, așa cum rezultă din susținerile reclamatei de la ultimul termen de judecată, pârâtul nu s-a manifestat agresiv față de minor în locuri publice, ci doar în locuința familiei. Așadar, o astfel de măsură este excesivă și contrară interesului minorului de a păstra legătura cu tatăl său. De asemenea, instanța apreciază că distanța de 500 de metri este prea mare, având în vedere specificul amplasării locuințelor în mediul rural, care ar pune pârâtul în imposibilitatea de a se deplasa la alte adrese, astfel că apreciază distanța de 100 de metri ca suficientă pentru a sigura protecția reclamantei.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite în parte cererea analizată, urmând a emite ordin de protecție de 6 luni de la data emiterii, pentru reclamantă, împotriva pârâtului, în temeiul art. 23 lit. a), b), d), h) din Legea nr. 217/2003, republicată în sensul de a obliga pârâtul la evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, situată în satul C., ., reintegrarea reclamantei C. M. și a minorului C. M. în locuința familiei, pârâtul să păstreze o distanță de minim 100 metri față de reclamantă și față de locuința familiei, încredințarea minorului C. M. către reclamanta C. M..
Conform art. 29 din Legea nr.217/2003, republicată, prezentul ordin de protecție este executoriu de drept, fără somație sau fără trecerea vreunui termen.
În temeiul art. 31 alin. 1 din Legea nr.217/2003, prezentul ordin se va comunica structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și a agresorului.
În temeiul art. 453 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, T. A., conform delegației nr. 62/14.10.2013, care urmează a se avansa Baroului de Avocați B. din fondurile Ministerului Justiției, și va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea având ca obiect ordin de protecție, formulată de reclamanta C. M., domiciliată în ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul C. P., domiciliat în ., jud. B..
Emite ordin de protecție pentru reclamanta C. M., împotriva pârâtului C. P..
Dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, situată în satul C., ..
Dispune reintegrarea reclamantei C. M. și a minorului C. M. în locuința familiei.
Obligă pârâtul să păstreze o distanță de minim 100 metri față de reclamantă și față de locuința familiei, situată în satul C., ..
Dispune încredințarea minorului C. M. către reclamanta C. M..
Durata măsurilor dispuse este de 6 luni, de la data emiterii prezentului ordin.
Executorie de drept, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Prezentul ordin se va comunica structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și a agresorului.
Obligă pârâtul să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu T. A., conform delegației nr. 62/14.10.2013, care urmează a se avansa Baroului de Avocați B. din fondurile Ministerului Justiției.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțarea hotărârii, care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 16.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored.A.C./16.10.2013
5 ex.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ din 17.10.2013 OP 3953
C Ă T R E
Vă comunicăm alăturat un exemplar al Sentinței Civile nr. din data de 16.10.2013, pronunțată în dosarul nr._, privind pe reclamanta C. M., cu domiciliul în ., jud.B., în contradictoriu cu pârâtul C. P., cu același domiciliu, spre a fi dusă la îndeplinire.
Vă mulțumim pentru colaborare,
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. C. B. M.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 773/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... → |
|---|
