Pretenţii. Hotărâre din 12-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 7305/193/2013
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din data de 12.11.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. C.
GREFIER – P. M. - E.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol judecata pricinii civile având ca obiect pretenții, formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul C. I..
Procedura legal îndeplinită.
La apelul realizat în ședință publică, părțile nu se prezintă.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței, din partea reclamantei, dovada calității de reprezentant pentru lichidatorul judiciar.
Având în vedere că este primul termen de judecată, în temeiul art. 131 alin. 1 NCPC, instanța procedează la verificări din oficiu, stabilind că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina dedusă judecății, în temeiul prevederilor art. 94 pct. 1 lit. j și art. 107 NCPC.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu interogatoriul pârâtului, care a fost citat cu această mențiune pentru acest termen de judecată, probe pe care le apreciază utile soluționării cauzei.
Văzând că nu sunt alte cereri ori probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC, instanța declară încheiate cercetarea procesului și dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată în data de 05.04.2013 pe rolul Judecătoriei B., reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul C. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să oblige pe acesta din urmă la plata sumei de 575,50 lei, din care: 424,67 lei - preț al serviciilor apă-canal furnizate în perioada 21.12._10, 125,83 lei – majorări de întârziere aferente debitului principal neachitat (21.12._10) și 25 lei – cheltuieli de notificare.
În motivarea acțiunii, s-a arătat, în esență, că pârâtul a beneficiat în perioada menționată de serviciile de alimentare cu apă furnizate de către reclamantă, fără a achita contravaloarea acestora. În vederea identificării posibilităților de plată, reclamanta a inițiat procedura concilierii prealabile, însă pârâtul nu a dat curs invitației societății creditoare. Mai precizează reclamanta că a emis și a distribuit lunar facturile ce fac obiectul prezentului litigiu, facturi care nu au fost contestate ori respinse la plată. Deși între . și pârât nu există un contract de servicii, acesta este considerat un abonat de fapt al societății. Pârâtul nu a solicitat debranșarea de la rețeaua de furnizare a apei curente.
În privința majorărilor de întârziere, se arată că acestea au fost calculate în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 și ale Legii nr. 241/2006, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a datoriilor bugetare. În concret, arată reclamanta, începând cu data de 01.01.2007 s-au aplicat majorări de întârziere în procent de 0,1%, potrivit Legii 210/2005. Ulterior, respectiv din data de 01.07.2010, s-au calculat dobânzi de întârziere de 0,05%, conform art. 1 pct. 10 din OUG nr. 39/2010. În cele din urmă, anume din data de 04.04.2011, s-au aplicat dobânzi de întârziere de 0,04%, potrivit art. 120 alin. 7 CPF, modificat prin Legea nr. 46/2011.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1177, 1178, 1270, 1272, 1522, 1526, 1531, 1535 C.civ., ale C., ale Legii nr. 51/2006, nr. 241/2006, nr. 210/2005, ale OUG nr. 39/2010.
În dovedirea cererii, s-a administrat proba cu înscrisuri, reclamanta depunând la dosar facturi, notificările adresate pârâtului, procesul-verbal de conciliere, fișe ale abonatului și calculul penalităților.
Pârâtul, căruia i s-au comunicat cererea reclamantei și copii de pe înscrisurile doveditoare anexate, nu s-a conformat obligației de a formula întâmpinare, în termen de 25 de zile de la comunicare; legal citat (inclusiv cu mențiunea „la interogatoriu”), nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări verbale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În perioada decembrie 2009-octombrie 2010, . a furnizat pârâtului C. I., în mod constant, servicii de livrare a apei curente și de preluare a apei uzate. Reclamanta a executat aceste servicii în lipsa unui contract, beneficiarul fiind considerat un abonat de fapt al societății prestatoare.
Instanța reține, în acest context, că pârâtul este proprietarul unui apartament situat într-un condominiu și că în această situație reclamanta nici nu are posibilitatea tehnică de a furniza serviciile sale altfel decât tuturor deținătorilor de locuințe din imobil, cu excepția cazului când vreunul dintre aceștia ar solicita și ar permite debranșarea din interior. Or, în cauză, pârâtul nu a cerut sistarea serviciilor furnizate de către reclamantă. Mai mult, nu a contestat nici facturile emise pe numele său și distribuite lunar de către societatea prestatoare de servicii.
Odată ce a beneficiat de serviciile menționate, pârâtul are și obligația de a achita prestatorului contravaloarea acestora, nefiind posibil a se presupune că reclamanta, în calitatea sa de societate comercială, prestează servicii gratuite. De altfel, așa cum a arătat aceasta, Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice prevede că furnizarea serviciilor de apă și canalizare atrage obligația achitării unui tarif. În același context, este de precizat că neîncheierea unui contract de servicii poate fi imputabilă însuși beneficiarului acestor servicii și că absența acestui contract nu este în măsură să împiedice stabilirea unor raporturi juridice comerciale și, în fine, recuperarea contravalorii serviciilor, inclusiv prin raportare la exigențele principiului îmbogățirii fără just temei.
Instanța mai reține că pârâtului i s-a oferit posibilitatea de a contesta pretențiile deduse judecății, anume calea concilierii prealabile la care a fost invitat și pe care nu a valorificat-o.
Având în vedere elementele de fapt precizate precum și documentele doveditoare depuse la dosar, cu privire la contravaloarea serviciilor furnizate pârâtului (fila 21 și urm.), în temeiul art. 986 și 1073 Cod civil, instanța urmează a admite cererea principală a reclamantei și a obliga pârâtul la plata sumei de 424,67 lei cu titlu de debit neachitat, facturat în perioada 21.12._10.
În ceea ce privește majorările/dobânzile de întârziere, instanța reține că acestea au fost calculate de către reclamantă în baza dispozițiilor art. 30 alin. 4 din Legea nr. 241/2006 potrivit cărora neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează: - penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare.
Se mai reține, pe de altă parte, că deși prin acțiune s-au solicitat, în mod expres, accesoriile aferente debitului din intervalul decembrie 2009-octombrie 2010, și deși dispozițiile deja invocate impun perceperea de penalități după 30 de zile de la scadență, în fișa de calcul de la fila 10 apar calculate accesorii pentru debite anterioare lunii decembrie 2009, accesorii care, preluate fiind, în mod succesiv, în lunile ulterioare, au determinat o valoare finală superioară celei aferente strict debitului principal pretins în speță. Ca atare, instanța va acorda penalități în cauză, dar în forma prevăzută expres de lege, respectiv: penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale emise în perioada 21.12._10, în procent de 0,1% pe zi întârziere până la data de 01.07.2010, în procent de 0,05% pe zi întârziere în intervalul 01.07.2010 – 23.11.2010, fără a se depăși cuantumul debitului principal. Această măsură se va traduce într-o soluție de admitere în parte a acțiunii.
Pârâtul urmează a fi obligat, de asemenea, la plata sumei de 25,00 lei reprezentând cheltuieli de notificare (cheltuieli determinate de aceeași atitudine culpabilă a pârâtului).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta . B., prin lichidator judiciar D. C., cu sediul în mun. B. .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul C. I., cu domiciliul în mun. B., . Ghe. A. nr. 37, ., jud. B..
Obligă pârâtul să achite părții adverse suma de 424,67 lei, reprezentând contravaloare servicii facturate în intervalul 21.12._10, cu penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale emise în perioada menționată, în procent de 0,1% pe zi întârziere până la data de 01.07.2010 și în procent de 0,05% pe zi întârziere în intervalul 01.07.2010 – 23.11.2010, fără a se depăși cuantumul debitului principal.
Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de notificare – 25 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. Jud. MTC /tehnored. MTC/PME
4 ex., 31.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4776/2013.... → |
|---|
