Pretenţii. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 6637/193/2013
Dosar nr._ Pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr._
Ședința publică din data de 11 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. R. - R.
GREFIER – C. A.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect pretenții formulată de reclamant S.C. apa grup S.A., societate în faliment, în contradictoriu cu pârât D. V..
Judecarea cererii are loc potrivit Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, intrat în vigoare la 15.02.2013, cu această dată fiind abrogat codul de procedură civilă din 1865.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța a constatat că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și a procedat, din oficiu, la verificarea competenței sale, potrivit art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă.
În baza art. 94 pct. 1 lit. j) Cod procedură civilă, instanța a stabilit că este competentă general și material să soluționeze cererea, ce a fost introdusă la instanța de la domiciliul pârâtului, cu respectarea competenței teritoriale prevăzute de art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă.
Pentru reclamant, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța a închis cercetarea procesului și a deschis dezbaterile asupra fondului.
Socotind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 29.03.2013 sub nr._, reclamantul S.C. A. G. S.A., societate în faliment, în contradictoriu cu pârâtul D. V., a solicitat instanței să oblige pârâtul la plata sumei de 498,23 lei, din care:
- 389,47 lei reprezentând contravaloarea facturilor pentru serviciile de furnizare apă prestate și neachitate în perioada 26.03._10;
- 83,76 lei reprezentând penalități de întârziere, pentru debitul restant din perioada 26.03._10;
- 25 lei contravaloare notificare.
De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că pârâtul a beneficiat de serviciile de alimentare cu apă în perioada sus amintită, fără a achita contravaloarea acestora. Pentru serviciul prestat societatea reclamantă a emis lunar facturi care nu au fost respinse la plată, ceea ce dovedește indirect că acestea au fost recunoscute și acceptate de către pârât. Facturile cuprind contravaloarea serviciului prestat, cât și penalitățile de întârziere pentru întregul debit restant existent în evidența contabilă la data facturării.
Faptul că pârâtul este un utilizator al serviciilor prestate de către societate rezultă și din inexistența unei solicitări scrise de debranșare, a arătat reclamantul.
Creanța a fost notificată pârâtului de către reclamant prin adresa nr. 51/08.02.2013, prilej cu care pârâtul a fost invitat și la conciliere directă potrivit dispozițiilor art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă din 1865. Pârâtul nu a dat curs invitației la conciliere, situație consemnată în procesul-verbal de conciliere f.n. din 04.03.2013.
Reclamantul a învederat că penalitățile de întârziere legale au fost calculate în baza dispozițiilor art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice și art. 30 alin. (4) din Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, după cum urmează: de 0,1% pe zi începând cu data de 01.01.2007, conform art. III din Legea nr. 210/2005, lege care a înlocuit termenul „dobândă” cu termenul „majorări de întârziere”; de 0,05% pe zi, începând cu data de 01.07.2010, conform art. l pct. 10 din O.U.G. nr. 39/2010, ordonanță care a înlocuit noțiunea „majorări de întârziere” cu noțiunea „dobânzi de întârziere la plată”; de 0,04% pe zi, începând cu data de 04.04.2011, conform art. 120 alin. (7) din O.G. nr. 92/2003 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 46/2011.
În drept, au fost invocate: art. 1177, art. 1178, art. 1270, art. 1272, art. 1522, art. 1526, art. 1531 și art. 1535 din Codul civil din 1864, art. 43 Cod comercial, Legea nr. 51/2006, Legea nr. 241/2006, Legea nr. 210/2005, O.U.G. nr. 39/2010 și art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă din 1865.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse copii după următoarele înscrisuri: încheierea nr. 197/03.03.2011 a Tribunalului B., contractul nr._/04.10.2006, notificarea nr. 51/08.02.2013 cu dovada de comunicare, procesul-verbal de neprezentare la conciliere, fișa abonat, modul de calcul detaliat al penalităților și facturile fiscale a căror plată se pretinde.
Potrivit art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă din 1865, reclamantul a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Legal citat, pârâtul D. V. nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare prin care să invoce excepții sau să propună probe în apărare.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamant.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În baza contractului de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare nr._/04.10.2006, pârâtului D. V. i-au fost furnizate servicii de alimentare cu apă și de canalizare de reclamantul S.C. A. G. S.A., societate în faliment.
În lipsa unor probe contrarii, rezultă că pârâtul a beneficiat de aceste servicii, fără a contesta facturile emise și distribuite lunar, care cuprindeau atât suma aferentă lunii curente, cât și penalitățile de întârziere.
Potrivit facturilor fiscale emise în perioada 26.03._10, centralizate în fișa abonat, instanța reține existența în favoarea reclamantului a unei creanțe principale în cuantum de 432,06 lei, constând în contravaloarea serviciilor prestate, și a unei creanțe accesorii în valoare de 97,71 lei, constând în penalități de întârziere.
Din fișa abonat rezultă că anterior sesizării instanței, pârâtul a efectuat o plată în sumă de 56,54 lei, plată care a condus la diminuarea creanței principale la suma de 389,47 lei, iar a creanței accesorii la suma de 83,76 lei.
În privința creanței principale în sumă de 389,47 lei reprezentând rest preț servicii facturate în perioada 26.03._10, pârâtul nu a făcut dovada stingerii sale prin plată sau prin alt mod de stingere prevăzut de lege.
Referitor la creanța accesorie în sumă de 83,76 lei, instanța constată că penalitățile de întârziere au fost calculate în baza prevederilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare [devenit art. 31 alin. (7) după republicarea din anul 2013], procentul aplicat fiind egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, prevăzut de art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală astfel cum a fost modificat în mod succesiv.
În cuantumul total al penalităților au fost incluse penalitățile pentru întârzierea la plată a facturilor emise în perioada 26.03._10, dar și a facturilor emise înainte de 26.03.2010, împrejurare rezultată din modul de calcul detaliat al penalităților. Prin plata parțială efectuată, pârâtul a recunoscut atât cuantumul datoriei anterioare, cât și faptul achitării sale cu întârziere, astfel că instanța nu va înlătura penalitățile de întârziere aferente.
Instanța constată că reclamantul a informat pârâtul despre debitele restante și neachitate, prin notificarea nr. 51/08.02.2013, pârâtul fiind chemat și la conciliere directă în baza dispozițiilor art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă din 1865. Procedura urmată nu s-a concretizat prin stingerea litigiului, deoarece pârâtul nu s-a prezentat la conciliere și nu a achitat debitele restante.
Chiar dacă în prezent legea nu condiționează introducerea cererii de chemare în judecată de parcurgerea unei astfel de proceduri, întrucât notificarea a fost făcută în vederea soluționării amiabile a litigiului născut din culpa pârâtului care nu a executat la scadență obligația de plată, reclamantul este îndreptățit să recupereze cheltuielile în sumă de 25 lei ocazionate de notificare, dovedite a fi efectuate de acesta.
Față de cele expuse, instanța constată că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, astfel că va obliga pârâtul D. V. să plătească reclamantului suma de 389,47 lei reprezentând preț servicii prestate și neachitate și suma de 83,76 lei reprezentând penalități de întârziere, ambele facturate în perioada 26.03._10, dar și suma de 25 lei reprezentând cheltuielile de notificare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect pretenții formulată de reclamantul S.C. A. G. S.A., societate în faliment, CUI_, cu sediul în mun. B., .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul D. V., cu domiciliul în mun. B., .-1, jud. B..
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 389,47 lei cu titlu de preț servicii și suma de 83,76 lei cu titlu de penalități de întârziere, ambele cuprinse în facturile emise în perioada 26.03._10.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 25 lei cu titlu de cheltuieli de notificare.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored./jud. M.R.R.
4 ex./06.01.2014
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2178/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3879/2013. Judecătoria... → |
|---|
