Plângere contravenţională. Sentința nr. 993/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 993/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 993/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 993
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta . SRL, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare a cauzei, a răspuns administrator P. B. L., legitimat cu CI, ., nr._, CNP_, pentru petentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că la dosar intimatul a depus extrasul din baza de date ITM solicitat, iar reprezentantul petentei a depus înscrisurile menționate la termenul anterior.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța, în temeiul art. 244 C.pr.civ. declară terminată cercetarea judecătorească.
În baza art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă reprezentantului petentei cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, arătând că, în cauză nu s-a produs niciun prejudiciu. Precizează acesta că, deși l-a desemnat pe contabilul societății să facă demersurile privind înregistrarea contractului de muncă în aplicația Revisal, acesta nu s-a conformat, aspect pe care nu l-a cunoscut. Mai arată reprezentantul petentei că, amenda aplicată este disproporționată, în raport de gravitatea faptei reținute, solicitând în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În baza art. 394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.08.2014, sub numărul_, petenta . SRL, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă B. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.07.2014, încheiat de intimat, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivare, petenta a arătat că a fost sancționată pentru fapta de a fi transmis cu întârziere, în Registrul General de Evidență al Salariaților, respectiv la data de 28.07.2014, contractul individual de muncă cu angajatul M. B., deși acesta are ca dată de începere a activității 05.06.2014.
A arătat petenta că administratorul societății, având de rezolvat unele probleme personale, cu caracter de urgentă, l-a delegat pe contabilul societății să facă demersurile necesare, însă acesta a complinit în mod defectuos sarcinile, deși îl informase pe administrator că s-a achitat corespunzător de sarcina sa.
Mai mult, a menționat petenta că, fiind de bună credință, a pontat și a plătit salariatul chiar începând cu data la care s-a prezentat la locul de muncă, nefiind lezate astfel drepturile acestuia. Față de aceste precizări, petenta a susținut că, în cauză fapta reținută în sarcina sa nu întrunește elementele constitutive ale unei contravenții, lipsindu-i elementul vinovăției.
În subsidiar, a solicitat petenta înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului, față de împrejurările concrete în care s-a produs contravenția și motivat de cuantumul foarte mare al amenzii, precum și de faptul că nu a mai fost sancționată până în prezent.
În drept, plângerea contravențională nu a fost motivată.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea administrării probei testimoniale și a probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, în copie: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat (filele 7-8), certificatul de înregistrare (fila 9), cartea de identitate administrator (fila 10), contractul individual de muncă (fila 13), fișă salarii (fila 14), foaie colectivă de prezență (fila 15), procesul verbal de control cu anexă (filele 11-12),certificatul de înregistrare mențiuni (fila 19), actul constitutiv al societății (filele 20-26).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 31.10.2014, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca nefondată, motivat de faptul că, la controlul efectuat în data de 28.07.2014, la punctul de lucru al petentei situat în B. – Uvertura Mall, cât și în data de 30.07.2014, la sediul ITM, s-a constatat că aceasta nu a transmis la ITM în termenul legal, registrul general de evidență al salariaților în format electronic care să conțină contractul individual de muncă încheiat cu angajatul M. B., care a început activitatea în data de 05.06.2014, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 4 alin.1 lit. a din H.G. nr. 500/2011.
Controlul a fost finalizat prin încheierea procesului verbal de contravenție nr._/30.07.2014, prin care petenta a fost sancționată contravențional cu sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de_ lei pentru încălcarea prevederilor art. 4 alin.1 lit. a din H.G.nr. 500/2011.
Intimatul a arătat că sancțiunea aplicată este temeinică și legală, înscrierea în procesul verbal contestat este în concordanță cu cele constatate și sancționate, iar agentul constatator a ținut cont de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și amploarea de săvârșire ale acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientei precum și de gradul de pericol social, aplicând sancțiunea amenzii contravenționale prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din H.G. 500/2011. A mai precizat intimatul că cele susținute de petentă nu o absolvă de răspundere și de exonerarea de la plata amenzii contravenționale stabilită prin procesul verbal contestat.
Totodată, intimatul a susținut că nu se justifică înlocuirea sancțiunii pecuniare cu cea a avertismentului întrucât petenta a fost sancționată cu sancțiunea pecuniară pentru neînregistrarea, în termenul legal în revisal, a patru contracte individuale de muncă, a săvârșit fapta contravențională cu vinovăție și nu a făcut dovada unei alte situații de fapt, iar prin admiterea înlocuirii sancțiunii s-ar produce o gravă sfidare la adresa angajatorilor care se străduiesc să-și desfășoare activitatea respectând legile și ar însemna o încurajare pentru societățile care ignoră cadrul legal în care ar trebui să-și desfășoare activitatea, ceea ce nu trebuie permis într-un stat de drept.
În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.
În dovedire, intimatul a depus la dosar, în copie: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat (filele 43-44), procesul verbal de control cu anexă (filele 41-42), nota de relații (fila 45) și fișa de identificare (fila 46).
La data de 21.11.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare, precizând că angajatul avea încheiat contract individual în formă scrisă, din data de 05.06.2014, deci anterior începerii activității, așa cum prevăd dispozițiile legale.
A mai susținut petenta că a încheiat contractul de muncă pentru angajat în data de 05.06.2014, dar din cauza unei defecțiuni a computerului societății, nu a reușit să înregistreze contractul respectiv în aceeași dată, conformându-se însă ulterior acestei obligații, imediat după remedierea defecțiunii învederate. Totodată, petenta a precizat că, întârzierea înregistării contractului de muncă a fost cauzată de lipsa de profesionalism a operatorului însărcinat cu efectuarea acestei operațiuni, aspect neluat în seamă însă de organul de control, care a procedat la sancționarea sa. Referitor la cererea subsidiară, de înlocuire a sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului, petenta a reiterat cele susținute în cuprinsul plângerii contravenționale.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/30.07.2014, intimatul I. T. DE MUNCĂ B., a reținut că, la controlul inopinat efectuat în data de 28.07.2014, la punctul de lucru al petentei din Uvertura Mall- B. și în data de 30.07.2014, la sediul ITM B., s-a constatat că petenta nu a transmis în termenul prevăzut de lege, la inspectorat în registrului de evidență al salariaților în format electronic, elementele obligatorii enumerate la pct. 3, alin. 2 lit. a-g, din contractul individual de muncă încheiat cu angajatul M. B., care a început activitatea în data de 05.06.2014. Așadar, contractul a fost transmis cu întârziere, respectiv în data de 28.07.2014 și nicidecum în ziua lucrătoare anterioară începerii activității, astfel cum preved dispozițiile art. 4 alin. 1 din H.G nr. 500/2011.
Pentru fapta reținută în sarcina sa, petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de_ lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 4 alin.1 lit. a din H.G. 500/2011.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 30.07.2014 a fost semnat de către petentă, cu mențiunea că ”voi formula obiecțiuni în termenul legal”.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că petenta nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, din data de 30.07.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. a din H.G. 500/2011 și ale art. 9 alin. 1, 2 lit. a din H.G. 500/2011.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 lit. a din H.G. 500/2011, completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. 2, și transmiterea registrului se fac după cum urmează:a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.
Conform art. 9 alin. 1 din H.G. 500/2011: (1) Constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză, iar potrivit art. 9 alin. 2 din H.G. 500/2011: Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: a) cea prevăzută la lit. a), cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă a registrului completat cu toate elementele contractului individual de muncă, fără ca amenda totală cumulată să depășească suma de 50.000 lei;
Reprezentantul petentei s-a prezentat în instanța și a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, s-a statuat că, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Instanța reține aplicabilitatea în materie contravențională a art. 6 parag. 2 CEDO, referitor la prezumția de nevinovăție, care trebuie recunoscută oricărei persoane împotriva căreia s-a formulat o acuzație penală. Pentru a aprecia astfel, instanța reține că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului noțiunea de ,, materie penală, are un caracter autonom care nu se confundă cu sensul atribuit materiei penale din dreptul intern. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a stabilit în cauza Ozturk contra Germaniei trei criterii pentru calificarea unei materii ca fiind penală, criterii ce nu trebuie întrunite în mod cumulativ respectiv: calificarea faptei în dreptul intern, natura faptei incriminate (gradul de aplicabilitate al normei) și natura și gravitatea sancțiunii aplicabile.
Raportat la acest ultim criteriu, Curtea a stabilit că sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 parag. 2 din Conveția Europeană a Drepturilor Omului atât timp cât, sancțiunea are un caracter preventiv și sancționator (Cauza Ziliberberg contra Republicii M.).
Față de această interpretare, instanța reține că fapta pentru care a fost sancționată petenta intră sub incidența noțiunii de materie penală datorită faptului că, amenda contravențională aplicabilă în conformitate cu dispozițiile acestui act normativ nu este destinată acoperirii vreunui prejudiciu, ci are rolul unui mijloc de constrângere a contravenientei prin micșorarea patrimoniului său. Mai mult, în prezenta cauză instanța are în vedere și cuantumul ridicat al sancțiunii aplicabile pentru nerespectarea dispozițiilor art. 9 alin. 2 lit. a din H.G. 500/2011, respectiv amendă contravențională în cuantum de_ leipentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă a registrului completat cu toate elementele contractului individual de muncă
Prin urmare, se impune respectarea tuturor exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar administrarea probelor trebuie privită în lumina paragrafelor 2 și 3 ale articolului menționat, care consacră principiul prezumției de nevinovăție și implică, printre altele faptul că dubiul profită celui acuzat.
Pe de altă parte, instanța reține că procesul-verbal a fost încheiat de către agentul ITM B. pe baza constatărilor personale ale acestuia, motiv pentru care în conformitate cu dreptul intern se bucură de prezumția de veridicitate și autenticitate până la proba contrară. Reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din CEDO tocmai prin aceea că inversează sarcina probei.
Cu toate acestea, dreptul garantat de art. 6 par 2 din CEDO nu este un drept absolut, iar în jurisprudența constantă a Curții s-a stabilit că prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 paragraf 2 din CEDO este compatibilă cu folosirea de către state a unei prezumții contrare, în măsura în care prezumția are o justificare și se menține în limite rezonabile (Cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei).
Astfel, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni contra Franței).
Totodată, instanța reține că, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 OG 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor iar, sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În aceste condiții, luând în considerare și faptul că în probațiune intimatul a depus la dosar înscrisurile ce au stat la baza întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției contestat, instanța apreciază că sunt incidente prevederile art. 249 Codul de procedură civilă, conform cu care, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o și dovedească, astfel încât societatea petentă care contestă cele reținute în cuprinsul procesului-verbal trebuie să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa.
În prezenta cauza, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 30.07.2014 întocmit de intimat, reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului constatator în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, împrejurare în măsură a întări prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal.
Din cuprinsul procesului verbal rezultă că petenta a transmis contractul individual de muncă la I. T. de Muncă B. în registrului de evidență al salariaților în format electronic, însă cu întârziere, faptă pe care o recunoaște atât prin plângerea formulată cât și prin susținerile reprezentantului legal prezent în instanță, precizând doar că acest lucru s-a datorat neglijenței contabilului societății, care a efectuat cu întârziere demersurile privind înregistrarea contractului de muncă în aplicația Revisal, aspect pe care nu l-a cunoscut.
Cu toate acestea, instanța nu poate reține apărarea petentei în sensul că este culpa unui alt angajat, respectiv a contabilului societății, întrucât obligația legală îi revine exclusiv angajatorului, iar angajatorul este, în cazul de față, societatea petentă, astfel că motivele invocate de petentă nu se regăsesc printre cele limitativ enumerate de art. 11 din O.G. nr.2/2001 și nu pot conduce la înlăturarea caracterului contravențional al faptei. Totodată, instanța reține că, fapta contravențională subzistă chiar dacă a fost îndeplinită ulterior obligația, nerespectarea termenului de transmitere a registrului general de evidență al salariaților constituind contravenția prevăzută de art. 4 alin.1 lit.a din H.G.nr. 500/2011.
Totodată, instanța nu poate reține nici apărările petentei, în sensul că a avut o defecțiune la computerul societății, motiv pentru care a fost imposibil să înregistreze respectivul contract în aceeași dată, respectiv în data de 05.06.2014, precum și faptul că imediat după ce a fost reparat computerul societății a fost transmis contractul în cauză, dar această transmitere nu s-a realizat în mod conform cu cerințele sistemului informatic, astfel că în baza de date contractul nu apare ca fiind înregistrat, întrucât aceasta nu a făcut dovada celor susținute.
În consecință, având în vedere că petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută in procesul verbal de constatare a contravenției, deși acesteia îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 C.pr.civ. instanța apreciază că procesul verbal ., nr._, din data de 30.07.2014, a fost întocmit cu respectarea condiției temeiniciei.
În ceea ce priveștesancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de_ lei aplicată petentei pentru fapta prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. a din H.G. 500/2011, instanța are în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001), iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, ținând seama de principiul proporționalității în stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la gradul de pericol social al acesteia, având în vedere că petenta a recunoscut contravenția reținută în sarcina sa, că termenul prevăzut de lege pentru transmiterea registrului general de evidență al salariaților nu a fost depășit cu mult și că nu au fost dovedite antecedente contravenționale în același domeniu, instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale în valoare de_ lei este disproporționată și va proceda la reindividualizarea sancțiunii aplicate prin înlocuirea acesteia cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Totodată, instanța va atrage atenția petentei cu privire la respectarea pe viitor a tuturor obligațiilor legale ce îi revin, în caz contrar, față de antecedența sa contravențională, sancțiunile care i se vor aplica vor fi mult mai aspre și nu va mai beneficia de clemență pentru înlăturarea sancțiunilor pecuniare.
Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 30.07.2014 instanța, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. S. PROMOTION S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B., va înlocui sancțiunea contravențională a amenzii în valoare de_ lei aplicată, cu sancțiunea contravențională a avertismentului și va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. B. S. PROMOTION S.R.L., cu sediul în D., ., ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ B., cu sediul în B., Calea Națională, nr. 147 bis, județul B..
Modifică procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.07.2014 întocmit de intimatul I. T. de Muncă B., în sensul că înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de_ lei, cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei, cu recomandarea ca în viitor să respecte dispozițiile legale.
Menține în rest procesul-verbal atacat.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-A. C. I. V.
Red: Z.A.A/.Tehnored: C.I.V./4 ex./19.02.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1178/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 584/2015. Judecătoria... → |
|---|
