Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 7784/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7784/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 33854/197/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7784
Ședința publică de la data de 20.06.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. N. – judecător
GREFIER: D. N.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face corp comun cu prezenta sentință, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.pr.civ. a amânat pronunțarea pentru data de 12.06.2014 și, ulterior, pentru data de 20.06.2014.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.12.2013, sub nr._, reclamanta T. A.-M. a solicitat instanței obligarea pârâtei R. I. la plata sumei de 4000 de lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de pârâtă ca urmare a inundației provocată la data de 09-10 noiembrie 2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că locuiește în Feldioara, într-un .. Pârâta a locuit până la data de 10 noiembrie 2013 în apartamentul situat deasupra apartamentului reclamantei. În dimineața zilei de 10 noiembrie, reclamanta a constatat că pârâta a inundat apartamentul în care reclamanta locuia. Urmare a neglijenței pârâtei, s-au deteriorat pereții locuinței, zugrăveala, tavanul fals ce fusese aplicat în bucătărie, baie, hol, dormitor, o suprafață de aproximativ 14 mp din parchetul laminat precum și mobila de bucătărie. De asemenea, rețeaua electrică din apartament a fost afectată, apa scurgându-se prin întrerupătoare și prize.
Pârâta, deși chemată de reclamantă să constate personal daunele, a refuzat să vină, spunând că se mută și nu are ce face.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349, 1357, 1381 C.pr.civ.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, proba testimonială, eventual expertiza.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 285 lei, datorată potrivit dispozițiilor art. 3 lit. b OUG 80/2013.
Pârâta, R. I., a formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosar la data de 16.04.2014.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând în motivare că locuința pe care a ocupat-o nu a fost niciodată alimentată cu apă, astfel că nu era posibil ca inundația să se datoreze culpei sale. În toată perioada în care a locuit în camera respectivă au fost probleme, în sensul că erau frecvent scurgeri de apă. Inundarea locuinței reclamantei este consecința acestor defecțiuni la conductele de apă ale imobilului.
În drept au fost invocate dispozițiile 258, 309, 292, 260 C.civ..
La primul termen de judecată, reclamanta a invocat excepția tardivității formulării întâmpinării, excepție ce a fost admisă de instanță cu motivarea din încheierea de ședință de la acea dată (f. 21).
În temeiul dispozițiilor art. 255, 258 c.pr.civ., instanța a încuviințat pentru reclamantă probele solicitate de aceasta prin nota în probațiune depusă la dosar (f. 20), respectiv proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei si proba testimonială cu un martor.
Deși citată cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 358 C.pr.civ., pârâta nu s-a prezentat în instanță pentru a răspunde interogatoriului formulat de reclamantă (f. 25).
La termenul din data de 30.05.2014, a fost audiat martorul Szekely A. încuviințat în probațiune reclamantei, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f. 29).
În administrarea probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosar un deviz de lucrări întocmit de ..
La ultimul termen de judecată, reclamanta a arătat în mod expres că nu este de acord cu administrarea probei cu expertiza tehnică de evaluare.
Analizând actele și lucrările cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Din analiza probelor administrate în cauza, astfel cum reiese din susținerile reclamantei T. A. M. coroborate cu declarația martorului Szekely A., instanța reține că apartamentul în care locuia reclamanta, în suprafață de 16 mp, situat într-un cămin de nafamiliști, a fost deteriorat ca urmare a unei inundației ce a avut loc în dimineața zilei de 10 noiembrie 2013. Cu acea ocazie au fost deteriorați pereții, tavanul fals a căzut, parchetul laminat s-a stricat, sistemul de electricitate a fost afectat în totalitate.
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1349 C.civ.” (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială”.
Potrivit dispozițiilor art. 1357 C.civ. „ (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”
Potrivit dispozițiilor art. 1358 C.civ. „Pentru aprecierea vinovăției se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum și, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi”.
Așadar, condițiile angajării răspunderii civile delictuale sunt următoarele: prejudiciul cert și nereparat, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, sub forma celei mai ușoare culpe.
Analizând acțiunea formulată prin prisma dispozițiilor legale precitate, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cumulative a elementelor necesare angajării răspunderii civile a pârâtei.
Prejudiciul pretins de reclamantă a fost evaluat de aceasta la suma de 4000 lei și reprezintă contravaloarea daunelor materiale suferite. Daunele materiale au fost descrise de reclamantă și de martorul audiat în cauză, Szekely A., iar prin devizul estimativ depus de reclamantă la dosar s-a realizat o descriere a materialelor necesare reparațiilor și aducerii imobilului în starea anterioară producerii inundației din data de 10.11.2013.
Instanța apreciază că probele administrate în dovedirea prejudiciului suferit si a evaluării prejudiciului nu sunt de natură a face dovada certă a situației de fapt conturată de reclamantă. Astfel, descrierea pagubelor produse s-a realizat în mod ambiguu, general. În cuprinsul devizului estimativ întocmit de ., se face referire la o suprafață deteriorata de 22 mp, deși potrivit susținerilor reclamantei imobilul în care locuiește are o suprafață de 16 mp. Totodată, reclamanta nu a făcut dovada împrejurării că obiectul de activitate al societății care a întocmit devizul este legat de activitatea de construcții, iar prețurile cuprinse în deviz sunt pur orientative. Instanța mai reține că manopera a fost evaluată la suma de 3604 lei, fără a se arăta care sunt lucrările necesare aducerii imobilului în starea inițială.
În privința existenței condiției existenței faptei ilicite, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada existenței faptei ilicite a pârâtei. Astfel, reclamanta nu a făcut dovada încălcării de către pârâtă a unei regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune. Astfel cum reiese si din declarația martorului audiat în cauză, Szekely A., apartamentul pârâtei, situat deasupra apartamentului în care locuia reclamanta, nu era racordat la rețeaua de apă, însă pârâta utiliza apa din apartamentul învecinat, care era tot în proprietatea sa. Singurul indiciu al existenței unei posibile fapte ilicite a pârâtei reiese din declarația martorului audiat în cauză, care a arătat că a constatat personal că apa curgea pe sub ușa de la apartamentul pârâtei. Aceasta declarație nu se coroborează însă cu alte probe administrate în cauză.
Totodată, nu au fost administrate probe în dovedirea vinovăției pârâtei, sub forma chiar a celei mai ușoare culpe. Nu reiese din probele administrate daca producerea inundației din data de 10.11.2013 a fost cauzată de culpa pârâtei R. I. sau de o eventuală defecțiune existentă la conducta de apă a imobilului, în părțile de uz comun.
Lipsind aceste elemente, lipsește si dovada existenței unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul suferit.
F. de aceste considerente, instanța, reținând că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a existenței în persoana pârâtei a elementelor de natura a atrage răspunderea sa civila, urmează a respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. A.-M. cu domiciliul în Feldioara, Colonia Reconstrucția, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta R. I., cu domiciliul în comuna Cața, ., jud. B., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronuntata în ședinta publică, astazi, 20.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. N. D. N.
Red. N. C. 26.11.2014/ 4 ex.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria BRAŞOV | Validare poprire. Sentința nr. 194/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
