Uzucapiune. Sentința nr. 1657/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1657/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 33703/325/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1657
Ședința publică din 14.02.2014
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE - M. A. - judecător
Grefier - D. N.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea in cauza civila de fata, dezbătută in ședința publică din data de 17.01.2014, conform celor consemnate in încheierea de ședință din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentință, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 24.01.2014, 31.01.2014, 07.02.2014 și 14.02 2014.
Instanța deliberând a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată la data de 07 05 2013 acțiunea civilă formulată de reclamantul S. VIKTOR, prin avocat Semenea L. M. împotriva pârâților K. A., M. R. D. și M. Z. E. prin care a solicitat ca instanța pe baza hotărârii ce o va pronunța să constate că el a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 570 B. Nou fără nr.top constând în teren intravilan de 4568 mp, cu titlu uzucapiune de la defunctul său tată S. Wolfgang, prin joncțiunea posesiei cu acesta, să fie obligați pârâții M. să îi lase în deplină proprietate și posesie imobilul, să fie rectificată cartea funciară 570 B. Nou în sensul radierii dreptului de proprietate aparținând subdobânditorilor de rea credință-pârâții M., să fie intabulat dreptul de proprietate în cotă de 1/1 al reclamantului cu titlu de succesiune și uzucapiune, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii legal timbrate se arată că în anul 1939 a decedat S. F. (L.), bunicul reclamantului și al pârâtei K.. P. procesul verbal de succesiune întocmit în 1940 de notarul public din loc.Teregova, Tribunal Caransebeș, s-a constatat că sunt moștenitori tatăl reclamantului și mama pârâtei, ca fiu cu cota de ¾ și fiică cu cota de ¼, iar soției supraviețuitoare i-a revenit un drept de uzufruct viager. În casă au rămas așadar cei doi copii pe nume S. Wolfgang și S. Barbara cu mama lor. Apoi, de la Crăciunul lui 1946, S. Wolfgang s-a întors de pe front, s-a căsătorit și a continuat să locuiască în casa părintească. În perioada ianuarie 1945-1950 sora Barbara a locuit doar câteva luni în casa părintească mai exact în perioada 1949-1950, apoi a plecat după soțul ei. Conform obiceiului locului și înțelegerii părților, S. Wolfgang a rămas ca proprietar pe casa părintească, iar sora a plecat primind zestre, ceea ce a recunoscut în 17.05.1952 în fața tovarășului președinte al Sfatului Popular al comunei B. Nou printr-o declarație, ce reprezenta act autentic potrivit legii de atunci. Casa părintească a fost demolată în anul 1968 de reclamant și de tatăl lui numitul S. Wolfgang, terenul rezultat fiind lucrat ca și grădină. În perioada 1946-1990 casa și apoi grădina rezultată au fost folosite neîntrerupt, netulburat, sub nume de proprietar de către S. Wolfgang, iar după decesul său din 05.01.1990 a continuat să fie folosit de reclamant. Când acesta era în Germania, anumiți vecini foloseau imobilul în numele reclamantului. Impozitul a fost plătit de familia reclamantului, nu de a pârâtei. În data de 12.09.2007, S. Barbara devenită prin căsătorie Eckert, mătușa reclamantului și mama pârâtei K., decedează. Pârâta K. A., după decesul mamei sale, cere și obține de la notar, certificatul de moștenitor 324/02.10.2007 care constată calitatea de unic moștenitor pentru Barbara Eckert, apoi pe baza certificatului astfel obținut, se înscrie dreptul ei, în cartea funciară și se încheie vânzare cumpărare cu pârâții M.. Aceștia au fost informați de vecini asupra faptului că reclamantul este cunoscut ca proprietar unic.
În drept reclamantul a invocat art.1890, 1847, 1856, 1858 pct.2, 480 cod civil 1864, 1460 Cod civil austriac, ar.28 Decret Lege 115/1938, art.34 pct.1, art.35 și 36 din Legea 7/1996.
În probațiune, reclamantul a solicitat, iar instanța a încuviințat și administrat proba cu acele acte depuse în copie conformă cu originalul la dosar, cu interogatoriul pârâților și proba testimonială, fiind audiați martorii Zimmerer F. și Rank Karol.
Pârâta K. A. prin avocat Karban Richard a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii. A arătat că acțiunea este inadmisibilă deoarece s-a tranșat printr-o sentință irevocabilă asupra terenului ce se dorește a fi uzucapat, stabilindu-se masa succesorală, moștenitorii, cotele, apoi este inadmisibilă deoarece s-a pornit acțiune de uzucapiune împotriva unor proprietari tabulari în viață care și-au apărat dreptul în cauza 1569/ 290/2008-Judecătoria Reșița, calitatea de dobânditori de bună credință fiind incontestabilă și consacrată expres, explicit și irevocabil de Curtea de apel Timișoara prin Decizia 1522/06 02 2012, contractul de vânzare cumpărare a rămas în picioare. Acțiunea este și nefondată deoarece și Barbara S. a folosit imobilul, iar actul de la Teregova nu a stabilit cote de succesiune, de asemenea declarația din 1952 reprezintă un fals grosolan la care reclamantul a renunțat în procesul_ .
Pârâții M. prin avocat Karban Richard au depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. Au arătat că pentru imobil au achitat prețul de 54.000 euro, iar calitatea de dobânditori de bună credință este consacrată prin decizia Curții de Apel Timișoara 1522/2012, prin acțiunea de față reclamantul nu le contestă calitatea, dreptul lor tabular nu poate fi radiat deoarece instanțele le-au consacrat dreptul. Referitor la actul notarial din 1940, prin acel act s-a stabilit și un drept de moștenire al Barbarei S., deci posesia tatălui reclamantului este echivocă. În cauza_ martorii au arătat că S. Barbara a locuit în casa cu nr.69 ulterior demolată, iar după anul 1990 i-a permis lui A. I. să folosească grădina, iar A. I. a declarat că el a folosit imobilul după ce a primit încuviințare de la K. A., iar pe reclamant l-a văzut din 2007 odată cu litigiile dintre el și K..
Tot pârâții M., prin avocat B. I., au depus și o notă de ședință, arătând esențial că reclamantul încearcă să inducă instanța în eroare, și reluând apărările anterioare au susținut că Eckert Barbara nu a renunțat la succesiunea după tatăl ei S. F.. Falsul declarației pretins a fi dată in 1952, a fost stabilit în Germania iar P. Local Reșița a consacrat concluziile expertului german prin rezoluția 137II.2/2011.
Pârâții au propus probe, însă nu prin întâmpinare. Probele au fost încuviințate de instanță în condițiile art.138 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă, fiind administrată proba cu înscrisuri, inclusiv declarații notariale furnizate de P. M. și C. G. S. la BNP SACA B. din Timișoara, conform cărora pârâții M. au dobândit posesia pe imobil în baza contractului încheiat cu K. A., la data încheierii contractului nu a existat vreun impediment împotriva tranzacției, posesia pârâților a continuat și pe durata litigiilor, terenul este împrejmuit, pârâții doresc edificarea unei case. Au fost avute în vedere acele înscrisuri depuse în copie conformă cu originalul.
Acțiunea reclamantului a fost inițial introdusă la Judecătoria Timișoara care a declinat competența de soluționare sub aspectul competenței teritoriale exclusive în favoarea Judecătoriei Reșița, de unde a fost strămutată la Judecătoria B. urmare încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție din 16.04.2013.
I. ACȚIUNEA RECLAMANTULUI
A.Cartea Funciară
Analizând actele dosarului, instanța reține că asupra imobilului înscris în CF 570 B. Nou, în dreptul A+1 este menționat ca proprietar din 1910 S. F.. Localitatea B. Nou, făcând parte în anul 1910 din imperiul Austro-Ungar, mențiunea de A+1 este consemnată în limba maghiară. Alăturat, cu altă grafie, în limba română este menționat „cumpărare” „S. F.”.
Conform extrasului din registrul de deces pentru uz oficial, S. L. cetățean român, de naționalitate germană, domiciliat în B. Nou, a murit în 1939.09.27. (fila 54 dosar vol I).
Potrivit Sentinței civile 2048/21.06.2010 din dosar_ s-a constatat că moștenitori acceptanți ai defunctului S. L. (F.) sunt soția supraviețuitoare S. Barbara, S. Wolfgang - tatăl reclamantului și S. Barbara - mama pârâtei, că în masa succesorală rămasă după S. L. (F.) intră imobilul din CF 570 B. Nou intravilan de 4568 mp, că imobilul a fost vândut, cu acordul moștenitorilor, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.602/2008 pârâților M.. Totodată s-a distribuit prețul după cum urmează: 27.000 euro la reclamantul S. V. și 27.000 euro la pârâta K. A., constatându-se că aceasta a primit 20.000 euro din preț.
Sentința a fost modificată în parte prin decizia Curții de Apel Timișoara 1522/06.06.2012 care a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor 324/02.10.2007, cu menținerea în rest a celorlalte dispoziții.
P. certificatul de moștenitor anulat de instanță în mod irevocabil, notarul constata calitatea de moștenitor în cotă de 1/1 după S. L. (F.) a numitei Eckert Barbara, în calitate de fiică, iar pe baza certificatului, Eckert Barbara ca vânzătoare a vândut, prin mandatara K. A. - fiica sa, imobilul în litigiu, pârâților M. la data de 20.02.2008. În decizia civilă menționată se reține că Eckert Barbara a decedat la data de 12.09.2007. Dovada decesului rezidă și în certificatul de deces eliberat în luna septembrie 2007. (fila 72 dosar vol I).
Constatarea prin hotărârea judecătorească irevocabilă a nulității absolute a certificatului de moștenitor 324/02.10.2007 nu a avut însă consecințe în fața instituției de publicitate imobiliară, concluzie ce se desprinde din examinarea copiei extrasului CF din care reiese faptul că la A+2 în cartea funciară CF 570 B. Nou este trecut „_/11.10.2007, succesiune, act 324/2.10.2007, 4376/13.02.2008 BNP DFL, drept de proprietate, cota de 1/1 Eckert Barbara, n S., fiică.”
B.Uzucapiunea
Cum s-a arătat mai sus, proprietarul tabular de la A+1, S. F., a decedat în 1939.
Martorul Zimmerer F. a declarat că locuiește statornic în B. Nou, este vecin de teren cu reclamantul, acesta din urmă are terenul de când îl știe, din 1949, terenul este îngrădit, cultivat, pârâta Krafpl nu a lucrat niciodată acest teren. Anterior, terenul a fost folosit de tatăl reclamantului, S. Wolfgang, pe teren a avut o casă, pârâta având o casă mai departe. De când s-a măritat, mama pârâtei a plecat din casa părintească, a primit zestre, după ce s-a dărâmat casa nu a venit vreodată să lucreze terenul. Nici Krafpl A. nu a lucrat terenul. În B. Nou este cunoscut de săteni ca proprietar, reclamantul.
Martorul Rank Karol a declarat că locuiește la 3 km de localitatea B. Nou, a fost primar la B. Nou. Despre reclamant a precizat că împreună cu familia lui și tatăl lui mai înainte, au folosit un teren în B. Nou în capătul satului în zona „. aproximativ 5.000 mp. Pârâta Krafpl avea casă și teren la distanță de o stradă perpendicular. Casa de pe terenul menționat a fost locuită de tatăl reclamantului din 1946, apoi în 1990 acesta a decedat. În 1990 reclamantul, ca și Krafpl A., a plecat în Germania. Până în 2000 vitele comunei au păscut pe acest teren pentru că nu existau garduri pe terenurile celor plecați în Germania, după anul 2000 s-a refăcut gardul. „Știu că reclamantul după ce a plecat în Germania a revenit anual la B. Nou pentru a sta pe timpul concediului”.
Conform înscrisurilor depuse la file 79-82 impozitul pe teren în anul 2013 a fost plătit de S. Erwin. Deși nu se indică în clar datele terenului, rezultă că este vorba de un teren din B. Nou.
Potrivit adeverinței nr.494 din 06.06.2008 eliberată de Primăria Comunei B. Nou, S. Wolfgang figurează în Registrul Agricol ca fiind proprietarul terenului agricol în suprafață de 4568 mp teren aferent imobilului cu nr.69 situat în B. Nou, CF 570 din anul 1950 până în anul 1990, achitând impozitul aferent. „Nu deținem acte care să ateste proprietatea înainte de anul 1950”. În adeverință se mai menționează și că respectiva casă nr.69 situată pe terenul menționat a fost demolată în 1968 iar în Registrul agricol în afară de S. Wolfgang figurează soția S. M. și fiii S. V. și S. Wolfgang. (fila 79 dosar vol II).
C.Rectificarea cărții funciare
Pârâtul M., înscris în CF 570 B. Nou la A+3 în baza contractului de vânzare cumpărare din 2008, a declarat la interogatoriu că s-a deplasat la notar, împreună cu domnul Wolf și cu un prieten E. O., luat martor la remiterea prețului către dl.Wolf. Vânzătoarea K. A. nu era prezentă, nu a văzut-o, prețul l-a înmânat cash domnului Wolf. La întrebarea reclamantului „v-a spus mandatara că mama sa a murit?” pârâtul a declarat: „nu, de fapt nu știu despre ce mandatară este vorba”. Pârâtul a mai declarat „când eram eu la notar am semnat ca și cumpărător iar în dreptul rubricii vânzător bănuiesc că dl.Wolf a semnat.”
Or, prin contractul de vânzare cumpărare 602/2008 autentificat notarial se arată că în fața notarului s-a prezentat K. A. ca mandatară a vânzătoarei Eckert Barbara, fiind vândut imobilul din CF 570 B. Nou de 4568 mp, cumpărătorilor M. R. D. și Z. E.. Contractul în dreptul rubricii „vânzătoare” este semnat cu numele K. A.. P. urmare, însuși pârâtul cumpărător și semnatar, odată ce declară că bănuiește că dl.Wolf a semnat la „vânzător”, contrazice conținutul actului notarial în care apare semnătura Krafpl A..
La interogatoriu, pârâta Krafpl a răspuns „nu” la întrebarea „i-ați adus notarului la cunoștință la dezbaterea succesiunii după defunctul S. L. (F.) că mama dvs Eckert Barbara a decedat?”.
II. APĂRAREA PÂRÂȚILOR
Esențial, prin întâmpinările depuse, se susține că acțiunea dedusă judecății este inadmisibilă întrucât s-a statuat irevocabil asupra contractului prin care pârâții M. au dobândit proprietatea.
Conform art.1201 Cod civil 1864, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, aceeași cauză juridică și se poartă între aceleași părți. Așadar trebuie întrunite cumulativ trei condiții pentru ca o acțiune să fie inadmisibilă în baza autorității de lucru judecat.
Obiectul acțiunii de față este distinct de cel al acțiunii invocate de pârâți. Reclamantul invocă în cauza de față uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietății.
P. urmare, apărarea pârâților nu este fondată.
III. ÎN D.
Decretul Lege 115/1938, invocat între altele de reclamant, a intrat în vigoare la 12.07.1947 și se aplică uzucapiunilor începute sub imperiul său, conform Deciziei Î.C.C.J. 86/2007. Uzucapiunile întemeiate pe o posesie începută anterior lui 1947, sunt guvernate de Codul civil 1864.
Potrivit art.1847 Cod civil 1864, ca să se poată prescrie achizitiv, se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Potrivit art.1860 Cod civil 1864, orice posesor are posibilitatea în vederea uzucapării, să unească posesiunea sa cu cea a autorului său.
Referitor la uzucapiunea extratabulară potrivit art.28 din Decretul lege nr.115/1938, aplicabil în speță prin prisma art.6 Cod civil 2011, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate.
Conform art.907 Cod civil 2011, aplicabil în speță în privința petitului de rectificare CF prin prisma art.6 alin.6 referitor la aplicarea legii civile în timp, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poare cere rectificarea acesteia. P. rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuată în cartea funciară. Conform art.909 Cod civil 2011, acțiunea în rectificare este imprescriptibilă față de terțul care a dobândit cu rea credință. Aceste dispoziții erau prevăzute și de art.36 din DL 115/1938.
În speță s-a făcut dovada indubitabilă a folosirii terenului de către tatăl reclamantului S. Wolfgang din anul 1950, conform adresei Primăriei 494/2008 - fila 78.
Faptul posesiei până în 1990 în mod neîntrerupt de către tatăl reclamantului, rezultă și din depozițiile cei doi martori audiați.
Instanța va reține astfel că posesia utilă a început sub imperiul Decretului Lege 115/1938.
M. reclamantului și sora defunctului S. Wolfgang, S. Eckert Barbara, nu este trecută în registrul agricol, iar martorii au declarat că aceasta a plecat din casa părintească după ce s-a căsătorit. Din adeverința Primăriei rezultă că a rămas să folosească imobilul din CF 570 doar tatăl reclamantului, așadar el a început posesia comportându-se ca și proprietar efectuând acte de dispoziție materială prin dărâmarea casei în 1968, fapt precizat în adeverința amintită și susținut de martori. Astfel, dispunând personal de bun rezultă că S. Wolfgang a exercitat posesia în contra surorii sale, plecată de altfel din casa părintească.
Dovada decesului proprietarului tabular s-a făcut prin extrasul de uz oficial.
Dovada posesiei utile s-a făcut de către reclamant prin depozițiile martorilor mai sus menționați și prin adeverință emisă de Primăria B. Nou-Registru Agricol.
P. urmare condițiile prevăzute de art.28 din D L 115/1938 sunt întrunite atât autorul reclamantului, cât și reclamantul au exercitat posesia în mod util.
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă reprezintă unul dintre efectele cele mai importante ale posesiei utile. Uzucapantul devine proprietar încă din momentul de când a început să curgă termenul de prescripție achizitivă, deci retroactiv. Astfel, dreptul reclamantului va trece înaintea celei înscrise la A+2 cu atât mai mult cu cât instanțele în mod irevocabil au constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor ce stă la baza acelei înscrieri.
În privința înscrierii de la A+3, față de cele declarate de pârât în cadrul interogatoriului, mai sus expuse, instanța constată incidența dispozițiilor art.909 Cod civil 2011/art.36 din DL 115/1938.
Față de considerentele arătate, instanța va admite acțiunea civilă formulată de reclamantul S. VIKTOR, prin avocat Semenea L. M. împotriva pârâților K. A. prin avocat Karban Richard, M. R. D. și M. Z. E., prin avocat B. I. și în consecință:
Va constata că reclamantul S. VIKTOR a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 570 B. Nou fără nr.top constând în teren intravilan de 4568 mp, cu titlu uzucapiune de la defunctul său tată S. Wolfgang, prin joncțiunea posesiei cu acesta.
Va obliga pârâții M. să îi lase reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilul înscris în CF 570 B. Nou fără nr.top constând în teren intravilan de 4568 mp.
Va dispune rectificarea cărții funciare 570 B. Nou în sensul radierii dreptului de proprietate al subdobânditorilor de rea credință-pârâții M. R. D. și M. Z. E..
Va dispune intabularea dreptul de proprietate în cotă de 1/1 al reclamantului cu titlu de succesiune și uzucapiune.
În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pârâții în solidar să achite reclamantului cheltuielile de judecată: taxa judiciară de timbru de 2.913,81 lei fila 7 și 710 lei fila 17, timbru judiciar de 5 lei, onorariu avocat de 6.000 lei chitanță 138/21.11.2012 fila 5 dosar vol II, cheltuieli de transport și cazare avocat de 254 lei factura PA_/6.12.2013 fila 3 dosar vol II, și de 257 lei factura PA_/28.06.2013 fila 4 dosar vol II.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul S. VIKTOR, prin avocat Semenea L. M. cu domiciliul ales la avocat, în Timișoara, ..6, . K. A. cu domiciliul ales la avocat Karban Richard din Reșița, ., parter, jud.C. S., M. R. D. și M. Z. E., domiciliați în Timișoara, . A și în consecință:
Constată că reclamantul S. VIKTOR a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 570 B. Nou fără nr.top constând în teren intravilan de 4568 mp, cu titlu uzucapiune de la defunctul său tată S. Wolfgang, prin joncțiunea posesiei cu acesta.
Obligă pârâții M. să îi lase reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilul înscris în CF 570 B. Nou fără nr.top constând în teren intravilan de 4568 mp.
Dispune rectificarea cărții funciare 570 B. Nou în sensul radierii dreptului de proprietate al subdobânditorilor de rea credință-pârâții M. R. D. și M. Z. E..
Dispune intabularea dreptul de proprietate în cotă de 1/1 al reclamantului cu titlu de succesiune și uzucapiune.
Obligă pârâții în solidar să achite reclamantului cheltuielile de judecată: taxa judiciară de timbru de 2.913,81 lei fila 7 și 710 lei fila 17, timbru judiciar de 5 lei, onorariu avocat de 6.000 lei chitanță 138/21.11.2012 fila 5 dosar vol II și cheltuieli de transport și cazare avocat de 254 lei factura PA_/6.12.2013 fila 3 dosar vol II, și de 257 lei factura PA_/28.06.2013 fila 4 dosar vol II.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.02.2014.
PREȘEDINTE Grefier
M. A. D. N.
Aflat în concediu, semnează grefier șef
Tehnored ma 4 ex 17.02.2014
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria BRAŞOV | Contestaţie la executare. Sentința nr. 02/2014. Judecătoria... → |
|---|
