Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9201/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9201/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 9201/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9201
Ședința publică din data de 1 10 2015
Președinte: D. - I. M. - judecător
Grefier: A. Z. - M.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 30 09 2015, când cei prezenți au pus concluzii conform încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 1 10 2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
INSTANȚA
Constată că, prin cererea formulată pe calea ordonanței președințiale înregistrată _ , reclamanții T. S. și T. M. în contradictoriu cu pârâții M. D. S., M. L., M. G. D. și D. D. V. au solicitat să se dispună ca fără somație sau trecerea vreunui termen pârâții să fie obligați:
- să permită accesul și folosința reclamanților la toate părțile de uz comun ale imobilului înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3, situat în B., .. 14, părți de uz comun care se compun din teren, branșamente și utilități;
- să predea reclamanților un rând de chei de la poarta de acces la părțile de uz comun constituite din terenul – curte, ale imobilului înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3, situat în B., .. 14, părți de uz comun care se compun din teren, branșamente și utilități;
- să sisteze lucrările de construcție asupra construcțiilor intabulate și neintabulate edificate pe imobilul teren înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3.
În motivarea cererii, în esență, reclamanții au arătat că sunt coproprietari ai imobilului înscris în CF menționat, cu privire la care există pe rolul instanțelor un proces partajși în care în primă instanță a fost pronunțată sentința civilă nr._/2014 a Judecătoriei B. .S-a mai arătat că pârâta M. D. a încheiat cu pârâtul M. L., fără drept, un anteconract de vânzare – cumpărare, deoarece în cartea funciară este înscrisă o interdicție de înstrăinare. Reclamanții au mai afirmat că pârâții M. G. D. și D. D. V. au schimbat încuietoarea de la poartă fără drept și le-a fost oprită alimentarea cu apă prin închiderea robinetului din șahtul comun și în aceste împrejurări de fapt au fost împiedicați să folosească imobilul pentru a putea verifica și urmări buna funcționarea a utilităților. Totodată pentru că nu au permis . pârâți dintre care pârâtul M. G. D. au început să execute lucrări la construcțiile neintabulate aflate de asemenea în proprietatea lor, fără a exista și acordul lor.
S-a mai arătat că reclamanții au fost nevoiți să apeleze la ajutorul poliției pentru a încerca să intre în curte și cu această ocazie pârâții M. G. D. și D. D. V. au avut un comportament violent verbal și fizic.
Reclamanții au concluzionat că pârâții fără nici un drept îi lipsesc de unul dintre atributele dreptului lor de proprietate asupra imobilului deținut în coproprietate.
În drept, acțiunea a fosta întemeiată pe art. 997 NCPC.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâții M. L., M. G. D. și D. D. V. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii .
În motivare, în esență, s-a apreciat că acțiunea este inadmisibilă deoarece prin aceasta s-ar prejudeca fondul relativ la dreptul de folosință asupra unor spații care au fost predate niciodată în posesia sau folosința reclamanților, care de când au dobândit calitatea de coproprietari nu au folosit decât spațiul cu destinația de local de prăvălie, cu acces direct din . pe care l-au și închiriat ), ca urmare și a existenței unui partaj de folosință cu ceilalți coproprietari.
Astfel, pârâții au considerat că în condițiile în care reclamanții nu au folosit niciodată părți din imobil și curtea acestuia chiar dacă sunt coproprietari dreptul lor de folosință decug din contextul partajului de folosință existent. Aceștia au mai arătat că într-adevăr există un singur branșament comun, cel de apă, care în realitate este un canal de vizitare unde se află ceasurile celor două apartamente a căror citire se face de către reprezentanții Companiei Apa. În continuare, pârâții au mi susținut că ceasul de apă ar putea fi mutat însă reclamanții refuză tocmai pentru a tulbura folosința locuinței și a curții comune, și nici nu au sprijinit vreodată întreținerea imobilului, care se află într-o stare avansată de degradare.
Cu referire la lucrările pe care pârâtul chiriaș le efectuează la imobil a afirmat că sunt pentru conservarea bunului, nefiind lucrări voluptorii, ci efectiv numai lucrări reparatorii și care privesc numai imobilul atribui pârâtei M. nu și cea atribuită reclamanților.
Pârâții au concluzionat că aspectele legate de folosința imobilului, partajul de folosință și încălcare acestei convenții, precum și crearea de loturi nu pot fi analizate pe calea ordonanței președințiale.
Pe cale de excepție pârâta D. D. V. a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, motivată prin aceea că între ea și părțile în proces nu există un raport juridic care să decurgă din folosința sau proprietatea imobilului în litigiu,deoarece nu are folosința acestuia, ea având doar calitatea de avocat pentru pârâta M. D. în alte litigii legate de imobil sau a pârâtului M. L. la încheierea contractului reprezentat de antecontractul de vânzare – cumpărare
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au reiterat motivele din cererea de chemare în judecată și au considerat încă o dată că față de ei s-a comis un abuz din partea pârâților față de ei, care au calitatea de coproprietari, prin aceea că au schimbat încuietoarea de acces la imobil și li s-a interzis . la calitatea de procesuală a pârâtei D. D. V., reclamanții au afirmat că a fost chemată în judecată deoarece nu este doar avocata familiei M. și M., ci ea a fost cea care la momentul la care s-au prezentat cu lucrătorii de poliție a fost cea care a interzis în fapt accesul în imobil și s-a manifestat violent, și i-a sechestrat efectiv în pe reclamant și lucrării de poliție în curtea imobilului și împreună cu pârâtul M. D. au refuzat să le dea drumul la apă, iar după ce s-a reușit plecarea din curte a fost cea care a încuiat poarta. În legătură cu afirmația că nu au avut folosința porțiunii din imobil folosit de pârâți au arătat că susținerea este nejustificată deoarece potrivit convenției încheiate cu pârâta M. D. au avut în permanență acces la întregul imobil și au folosit garajele de la corpul C neintabulat și etajul I de la corpul B prin depozitarea de bunuri, convenție care a existat anterior de a proceda la acțiunea de partaj voluntar.
Reclamanții au mai afirmat că pârâții asistați de pârâta D. D. V. au încercat să pună stăpânire pe tot ce se poate din imobil atât pe părțile intabulate cât și pe cele neintabulate și în acest fel s-a creat imposibilitatea folosinței, precum a accesului la apa curentă, parcarea mașinilor în garaj și folosirea primului etaj al corpului B, contrar înțelegerii existente cu pârâta M. D..
Pârâta M. D. S., a depus notă scrisă și concluzii scrise prin care în esență a arătat pe de o parte că nu își însușește apărările formulate pentru ea de pârâta D. D. V. ca și avocat și nu îi reprezenta interesele în prezentul litigiu, așa încât pe de altă parte este de acord cu admiterea acțiunii reclamanților deoarece reclamantul, în calitate de coproprietar a folosit tot timpul imobilul ,cu cele două garaje și etajul din corpul B, construit și neintabulat. Aceasta a mai arătat că i-a data o cheie reclamantului pentru a da drumul la apa oprită de pârâți M. G. D. și D. D. V., care însă ulterior au schimbat butucul de la poartă și au oprit din nou apa, iar în prezent nici ea și nici reclamanții nu au acces în imobil.
Instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. D. V., iar după luarea concluziilor părților prezente consemnate în încheierea de ședință din data de 2 09 2015, a unit excepția cu fondul.
În probațiune, reclamanții au administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar la proba testimonială încuviințată ( în contraprobă față de proba testimonială ce a fost încuviințată pârâților)au renunțat la administrarea ei .
Pârâții M. L., M. G. D. și D. D. V. au administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar la proba cu interogatoriul reclamanților și proba cu martorul E. S. - L. au renunțat la administrarea lor.
Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:
Conform situației de carte funciară, de la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată, asupra imobilului situat din B., ..14, înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3 compus din compus din teren de 466 mp, casa parter compusă din 3 camere ,2 bucătării, 2 cămări, 2 holuri, un local de prăvălie, 1 terasă și 2 pivnițe, reclamanții sunt înscriși cu drept de proprietate în cotă de 3/16 părți, iar pârâta M. D. S. este înscrisă cu un drept de uzufruct viager asupra cotei de 13 /16 părți.
Văzând notările înscrise în cartea funciară se constată că la data de 14 05 2015 s-a înscris notarea în baza înscrisului sub semnătură privată nr. 41/17 03 2015, emis de avocat D. D. V. cu privire la antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat între pârâta M. D. –Ș. și Irde Giovanni, în calitate de promitenți –vânzători și pârâtul M. L., în calitate de promitent – cumpărător.
Se observă că anterior, la data de 23 04 2015, în baza înscrisului sub semnătură privată cu nr. de înregistrare la AJFPBV –_/24 03 2015, s-a notat și înscrierea cu privire la locațiunea intervenită între pârâta M. D. –Ș. și Irde Giovanni și pârâtul M. G. D., pentru perioada 13 03 2015 – 13 03 2018.
În cursul litigiului, între coproprietarii imobilului, respectiv între reclamanți și pârâta M. D. –Ș., precum și coindivizarul Irde Giovanni a intervenit partajul imobilului descris anterior potrivit sentinței civile nr._/11 12 2014 a Judecătoriei B., astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de ședință din data de 6 04 2015, și rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 945/2015 a Tribunalului B. .
Potrivit acestei sentințe civile reclamanților T. S. și T. M. li s-a atribuit în proprietate exclusivă Lotul I compus din prăvălie, birou și grup sanitar și cota de 3/16 din părțile de uz comun constituite din terenul de 466,19 mp, branșamentele și utilitățile electrice de gaz, apa –canal, iar Lotul II alcătuit din apartament 2a, compus din cămară, bucătărie, grup sanitar, hol și pivniță ce cuprinde coridorul și două boxe, și apartament 2 b compus din o cameră( fost două), loc de bucătărie, hol și acces în pod și cota de 13/16 din părțile de uz comun care sunt terenul de 466,19 mp, branșamentele și utilitățile electrice de gaz, apa–canal, a fost atribuit celuilalt coindivizar IRDE GEOVANNI .
Din considerentele aceleași hotărâri se reține că prin lucrarea de expertiză administrată în acea cauză pe imobilul teren parte de uz comun au fost identificate și două edificate C2 și C3, care nu sunt intabulate în cartea funciară și nu au făcut obiectul partajului.
Observând atât antecontractul de vânzare – cumpărare nr. 41/17 03 2015, (care prin notarea în cartea funciară a devenit opozabil terților), precum și contractul de închiriere nr._/24 03 2015, (devenit de asemenea opozabil terților prin înscriere la organul fiscal și notarea în cartea funciară), ambele încheiate de pârâta M. D. –Ș., în calitate de uzufructuar și de mandatar al titularului dreptului de proprietate Irde Geovanni, cu pârâtul M. L. (primul act) și cu pârâtul M. G. D.( al doilea act), se constată că ambiilor pârâți li s-a predat în folosință partea din imobil corespunzătoare cotei de 26/32 părți, respectiv lotul II cu apartamentele 2a și 2b,conform sentinței civile nr._/11 12 2014 a Judecătoriei B.,precum și clădirea nefinalizată neintabulată compusă din corpul C2(hala P+E) și corpul C3(garaje și spații locuit(P+E), mai exact primul pârât cu titlu de promisiune de cumpărare, iar cel de al doilea pârât, cu titlu de locațiune,pentru un termen de 15 ani, începând cu data de 13 03 2015.
Din ambele contracte menționate anterior rezultă că uzufructuarul-pârâta M. D. –Ș. și titularul dreptului de proprietate Irde Giovanni, au permis pârâților cu care au încheiat convențiile menționate și cărora li s-a predat folosința, astfel cum s-a descris mai sus, să efectueze orice lucrare de amenajare și / sau de investiții pentru aducerea imobilului în stare de întrebuințare și să realizeze racordarea la utilități(energie electrică,gaz,apă, gunoi), autorizându-l pe pârâtul M. L. să administreze ceea ce i s-a predat „după bunul plac”, iar pe M. G. D. să îl folosească cu destinația de spațiu comercial și chiar ca și sediu social sau punct de lucru, precum și în scop lucrativ.
Reclamanții au promovat prezenta acțiune prin care au afirmat că sunt împiedicați în folosința părților de uz comun aferent imobilului ai căror proprietari sunt și pentru sistarea lucrărilor ce se realizează de către pârâți la construcțiile edificate pe terenul ai cărui coproprietari sunt, dar neintabulate în cartea funciară.
Se constată că pârâții M. L. și M. G. D. nu au contestat că nu permit folosința terenului curte, pe care se află și șahtul de vizitare a branșamentului de apă care deservește și construcția care pe care reclamanții o folosesc și prin partajul judiciar menționat anterior li s-a atribuit în lotul lor, în proprietate exclusivă, că de la acest șaht furnizarea de apă a fost oprită anterior promovării cererii de față și mai mult au considerat că reclamanții nici nu sunt îndreptățiți la folosința curții și ceea ce ar putea fi parte de uz comun chiar dacă sunt coproprietari deoarece nu au avut folosința acestei părți de imobil și au acces direct la imobilul lor direct din stradă.
Se mai reține că pârâta M. D. –Ș. a recunoscut situația de fapt de fapt afirmată de reclamanți și că pârâtul M. G. D. a fost cel care a oprit furnizarea apei și a împiedicat accesul nu numai a ei dar și a reclamanților în curtea comună prin înlocuirea încuietorii porții de intrare, după ce ea a remis reclamantului un rând din cheile încuietorii anterioare pentru a putea avea acces în curte și pentru repunerea în funcțiune a furnizării de apă.
Se mai observă că în cauză nu au fost administrate și alte probe din care să rezulte schimbarea situației de fapt constată anterior, respectiv că în prezent reclamanții au acces în curte pe terenul ce le deservește lotul ce le-a revenit prin partaj, precum și la celelalte părți de uz comun constituite și stabilite prin hotărârea de ieșire din inviziune asupra imobilului inițial identificat ca fiind înscris în înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3.
În ceea ce o privește pe pârâta D. D. V., se constată că a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepție pe care instanța o reține ca fiind întemeiată, deoarece din înscrisurile analizate anterior nu reiese că între aceasta și coproprietarii imobilului s-a legat vreun raport juridic având ca obiect vreun drept sau obligație cu privire la imobilul deținut de celelalte părți, iar pe de altă parte în cauză nu au fost administrate alte probe din care să rezulte fapte concrete ale acestei pârâte în legătură cu folosința imobilului în componența inițială (relevată la începutul expozeului) sau în cea actuală în care anumite părți de imobil au devenit părți de uz comun pentru loturile rezultate din partajul judiciar intervenit până la pronunțarea prezentei sentințe, pe cale de consecință acțiunea promovată împotriva acestei va fi respinsă în acest sens.
Prin urmare, având în vedere situația de fapt relevată în cauză și ținând seama și de prevederile art.997 NCPC, care dispun în sensul că fiind stabilită în favoarea reclamantului exista aparenței de drept, „va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”, în limitele în care „pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”, instanța reține că în ceea ce privește aparența de drept operează în favoarea reclamanților .
Astfel, atât în ceea ce privește imobilul în componența inițială, când potrivit situației de carte funciară reclamanții aveau calitatea de coproprietari, calitate în care, în considerarea dispozițiilor art. 636 al.1 NCPC, aveau „dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari”, instanța reține că aparența de drept opera în favoarea acestora .
Se mai reține că în speță obligația corelativă dreptului de folosință, ce revine celuilalt coindivizar, constând în aceea de a folosi bunul comun în limitele prescrise de legiuitor - de a nu aduce atingere celorlalți coproprietari - prin actele juridice ai căror titulari sunt pârâții M. L. și M. G. D. această obligație li s-a transmis în patrimoniu
Aceeași aparență de drept operează în favoarea reclamanților, precum și aceeași obligația corelativă în sarcina pârâților, care dețin un drept de folosință, și în situația actuală care a intervenit ca urmare a partajului judiciar dintre coproprietarii cu privire la părțile din imobilul inițial care au rămas în indiviziune forțată și s-au constituit în părțile de uz comun care deservesc loturile atribuite în proprietate exclusivă, compuse din terenul de 466,19 mp, branșamentele și utilitățile electrice, de gaz și apa–canal.
Așadar, în limitele examinării sumare specifice acestei proceduri, respectiv ale aparenței de drept, și fără o prejudecare a fondului, în considerarea celor expuse anterior se reține că susținerea pârâților M. L. și M. G. D. cu privire la aceea că reclamanții nu sunt îndreptățiți să folosească ceea ce se constituie în părți de uz comun este neîntemeiată, dar totodată, în acest fel, prin recunoașterea limitării exercitării dreptului de folosință al acestor contrar aparenței de drept au conturat existența unui comportament abuziv din partea lor în ceea ce privește bunul aflat în indiviziune.
Pe cale de consecință, fiind relevată existența abuzului din partea pârâților M. L. și M. G. D. urgența în înlăturarea acestui abuz este prezumată până la dovada contrară, dovadă care nu a fost administrată în cauză, și prin urmare vor fi obligați să permită accesul și folosința reclamanților la toate părțile de uz comun aferente lotului I descris prin sentința civilă nr._/11 12 2014 a Judecătoriei B., situat în B., .. 14, părți de uz comun care se compun din teren în suprafață de 466,19 m.p.,branșamentele și utilitățile de apă-canal, electrice și gaz, precum și să predea un rând de chei de la poarta de acces la părțile de uz comun arătate anterior.
Relativ la cererea reclamanților, prin care aceștia au solicitat sistarea lucrărilor de construcție pe care pârâții M. L. și M. G. D. le realizează la construcțiile neintabulate existente pe terenul curte – parte de uz comun, menționate în considerentele sentinței civile nr._/11 12 2014 a Judecătoriei B. ca fiind C2(hala P+E) și corpul C3 și care nu au făcut obiectul partajului, instanța o va respinge având în vedere că în acest caz aparența de drept operează în favoarea pârâților cărora, prin antecontractul de vânzare – cumpărare și contractul de închiriere, la care s-a făcut referire mai sus, celălalt coproprietar Irde Geovanni le-a dat atât dreptul de folosință exclusivă asupra acestor construcții cât și acordul pentru a realiza lucrări de orice natură cu privire la acestea.
Astfel, apărarea reclamanților prin care au afirmat că ei nu și-au dat acordul pentru efectuarea acestor lucrări pe de o parte față de cele reținute anterior, este irelevată în cauză, iar analizarea necesității unui asemenea acord nu poate fi făcută pe calea acestei proceduri, fiind inadmisibilă, deoarece în acest caz o asemenea analiză ar fi de natură să presupună o prejudecarea a fondului.
În ceea ce o privește pe pârâta M. D. – Ș. se constată că nu au fost administrate probe prin care, în conformitate cu art. 249 NCPC, să se dovedească că a împiedicat folosința imobilului, respectiv a părților de uz comun sau că realizează lucrări de natura la care reclamanții au făcut referire, și prin urmare acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta va fi respinsă.
Față de cele expuse, în sensul celor reținute, instanța va dispune conform cu dispozitivul.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei D. D. V..
Admite în parte cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanții T. S. și T. M., ambii cu domiciliul în Brasov, ., în contradictoriu cu pârâții M. D. S., cu domiciliul ales în Brasov, . – la T. S., M. L., M. G. D., cu domiciliul în B., .. 14, și D. D. V., cu domiciliul în B., .. 64, . consecință:
Obligă pe pârâții M. G. D. și M. L. să permită accesul și folosința reclamanților la toate părțile de uz comun aferente lotului I descris prin sentința civilă nr._/11 12 2014 a Judecătoriei B., situat în B., .. 14, părți de uz comun care se compun din teren în suprafață de 466,19 m.p.,branșamentele și utilitățile de apă-canal, electrice și gaz.
Obligă pe pârâții M. G. D. și M. L. să predea reclamanților un rând de chei de la poarta de acces la părțile de uz comun constituite din terenul – curte, înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3, branșamentele și utilitățile de apă-canal, electrice și gaz.
Respinge cererea formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâții M. G. D. și M. L. având ca obiect sistarea lucrărilor de construcție asupra construcțiilor intabulate și neintabulate edificate pe imobilul teren înscris în C.F. nr._ B. sub nr. top 8857/2,8856/3.
Respinge cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanții T. S. și T. M. în contradictoriu cu pârâta M. D. S..
Respinge cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanții T. S. și T. M. în contradictoriu cu pârâta D. D. V., pentru lipsa calității procesuale pasive.
Se constată că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Executorie fără somație sau fără trecerea unui termen.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, apel care se depune la Judecătoria B. .
Pronunțată în ședință publică, azi, 1 10 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. -I. M. A. Z. - M.
RED/DACT.DIM 5 10 2015
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 9211/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9185/2015. Judecătoria... → |
|---|
