Actiune in regres. Sentința nr. 73/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 73/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 73/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 73
Ședința publică din data de 12.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. S. D.
GREFIER – M. G.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. A. – Ț. Asigurări S.A. pârâta S.C. E. România asigurare Reasigurare S.A. și intervenientul forțat B. A. P., având ca obiect acțiune în regres.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 17.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.12.2014, la 29.12.2014, la 05.01.2014 și la 12.01.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.05.2013 sub nr._, reclamanta S.C. A. – Ț. Asigurări S.A, a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. E. R. Asigurare Reasigurare S.A. și intervenientul forțat B. A. P., pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_,61 lei reprezentând indemnizația de asigurare plătită asiguratului CASCO pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ ; la plata penalităților de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la scadență până la data pronunțării hotărârii judecătorești; la plata penalităților de 0,1% pe zi de întârziere, de la data pronunțării până la data achitării efective a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 18.11.2012, intervenientul, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a produs din culpa sa un accident de circulație, în urma căruia a fost avariat auto marca Ford cu nr. de înmatriculare_, asigurat CASCO la societatea reclamantă, cu polița nr._ în baza căreia a plătit despăgubirea cuvenită în cuantum de_,61 lei (întocmindu-se dosarul de daună sub nr.CH368140).
Reclamanta, în calitate de asigurator CASCO, din analiza elementelor de informare ce figurează pe documentul constatare amiabilă de accident încheiat la data de 18.11.2012 și a conținutului declarației conducătorului autovehiculului asigurat CASCO, a stabilit că intervenientul forțat este vinovat de producerea accidentului, deoarece a trecut axa mediană intrând în coliziune cu asiguratul CASCO.
Mai arată că, întrucât deținătorul autovehiculului înmatriculat cu nr._ avea încheiată la pârâta, asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente de autovehicule, respectiv polița RCA ./16/H16/DV nr._, în temeiul art.49 din Legea 136/1995 aceasta răspunde pentru pagubele provocate de asigurații săi.
Reclamanta a menționat că potrivit art.2210 din Codul Civil și Ordinului CSA nr. 14/2011, după plata indemnizației asiguratului CASCO s-a subrogat în drepturile acestuia și a solicitat pârâtei, asigurator de răspundere civilă, suma de_,61 lei, așa cum rezultă din cererea de despăgubire înregistrată la aceasta la data de 05.04.2013.
De asemenea, precizează faptul că, potrivit prevederilor art. 64 alin.2 din Ordinul CSA nr. 14/2011, pârâta avea obligația să achite suma datorată în termen de 15 zile, motiv pentru care, în temeiul art. 64 alin.4 din aceeași normă, datorează și 0,1% penalități de întârziere, calculate de la data scadenței, 07.05.2014 și până la data achitării integrale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 2210 din Noul Cod Civil, Ordinul CSA nr.14/2011.
În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus documente din dosarul de daună nr. CH368140.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2282,98 lei + 101,29 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei + 1,5 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată întrucât reclamanta a acordat despăgubiri reprezentând contravaloarea unor piese care, deși nu figurează în procesul – verbal de constatare a pagubelor întocmit de aceasta, totuși au fost înlocuite de unitatea reparatoare.
Mai arată că există diferențe între procesul – verbal de constatare a pagubelor și devizul de reparație, în ceea ce privește piesele avariate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod proc.civ, Normele aprobate de Ordinul C.S.A. nr. 14/2011.
Instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 18.11.2012, intervenientul forțat B. A. P., conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a produs din culpa sa un accident de circulație, fiind încheiat documentul constatare amiabilă de accident (f.7).
A fost avariat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, asigurat CASCO la societatea reclamantei iar în baza poliței de asigurare reclamanta a plătit despăgubirea în cuantum de 41.799,61 lei astfel cum rezultă din extrasul de cont atașat (fila 31).
Proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_ al cărui conducător auto se face vinovat de producerea accidentului, avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente la E. R. ASIGURARE REASIGURARE S.A.
Potrivit art. 2210 alin.1 din Codul Civil „în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane”.
Reclamanta are dreptul de a se regresa pentru despăgubirea plătită împotriva persoanei care se face vinovată de producerea accidentului, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
În baza acestei dispoziții legale, reclamanta la data de 05.04.2013 a comunicat pârâtei cererea de despăgubire, cuantumul prejudiciului si actele dosarului de dauna (f. 5), pârâta neachitând suma solicitată în termen de 15 zile conform art. 64 alin. 4 din Ordinul CSA nr. 14/2011.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat faptul că potrivit investigațiilor proprii valoarea reală a despăgubirii ar fi mai mică, întrucât ar exista diferențele între repere ce nu figurează în procesul ‚verbal de constatare a pagubelor și devizul de reparații. Aceasta nu a făcut însă dovada respectării procedurii prevăzute de dispozițiile art.64 din Ordinul CSA nr.14/2011, respectiv, nu a formulat obiecțiuni către reclamantă în termenul legal, astfel încât, apărările acesteia urmează a fi respinse. A fost depus la dosar copie email (f.70), prin care pârâta arată faptul că ar fi solicitat explicații cu privire la diferențele existente între constatare și devizul de reparații, însă aceasta nu are aptitudinea de a constitui o obiecțiune în sensul dispozițiilor art.64 din Ordinul CSA nr.14/2011, fiind absolut inform.
Conform art. 1357 din Codul Civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”. De asemenea, conform alin.2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
În aceste condiții, instanța având în vedere dispozițiile art. 22 din Legea 136/1995 precum și faptul că în cauza sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită constând în încălcarea de către intervenientul forțat a regulilor de circulație prevăzute de OUG 195/2002, prejudiciul constând în avariile produse autoturismului aparținând asiguratului CASCO, culpa exclusivă a intervenientul forțat în producerea accidentului a fost stabilită, precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu).
In temeiul art. 2210 din cod civil va admite cererea reclamantei si va obliga parata, asiguratorul RCA al intervenientului forțat, la plata sumei de 41.799,61 lei reprezentând contravaloarea despăgubirii.
Având în vedere că cererea de despăgubire a fost primită de către pârâtă la data de 05.04.2013, așa cum reiese din ștampila de intrare aplicată pe înscris, și că pârâta nu a efectuat plata debitului în termen de 15 zile, în baza dispozițiile art. 64 alin.4 din Normele aprobate prin Ordinul 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, instanța va obliga pârâta la plata către reclamanta a dobânzii legale penalizatoare în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, calculata începând cu data scadentei, respectiv 07.05.2013 până la plata efectivă a debitului.
De asemenea in temeiul art. 453 C.p.c., instanta va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.603,17 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. A. – Ț. Asigurări S.A., cu sediul ales la Societatea Civilă de Avocați „C. & C.”, cu sediul în București, ..80-84, parter, sectorul 1 în contradictoriu cu pârâta S.C. E. R. Asigurare Reasigurare S.A., cu sediul în Voluntari, Global City Business Park, Șoseaua București Nord nr.10, Clădirea O23, județul Ilfov și intervenientul forțat B. A. P., cu domiciliul în com. Tetchea, ., județul Bihor.
Obligă pârâta la plata sumei de 41.799,61 lei, precum și la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi, aferente acestei sume, calculate de la data de 07.05.2013 și până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta la plata sumei de 8.603,17 lei, cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 12.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. S. D. M. G.
Red.jud.TSD
Thn.red.gr.MG/
5 ex/
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 210/2015. Judecătoria BUFTEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 406/2015.... → |
|---|
