Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 2153/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 2153/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 5019/202/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

SENTINȚA CIVILA Nr. 2153/2014

Ședința publică din data de 08.09.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - I. D.

Grefier – G. V.

Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de creditoarea . debitoarei ., având ca obiect ordonanță de plată .

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. P. C. pentru creditoare, lipsă fiind debitoarea.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 C.p.c. raportat la art.1027 alin.1 coroborat cu art. 94 C.p.c., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Av. P. C. pentru creditoare, având cuvântul, precizează că nu mai are cereri de formulat.

Considerând proba cu înscrisuri solicitată de către creditoare, ca fiind admisibilă potrivit legii, concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art.258 C.p.c. rap. la art.255 alin.1 C.p.c., o încuviințează.

Constatând probele administrate, că nu mai sunt cereri de formulat sau incidente de soluționat, în conformitate cu dispozițiile art. 392 C.p.c., instanța declară dezbaterile deschise asupra fondului și acordă cuvântul pentru susținerea cererilor și apărărilor formulate în proces.

Av. P. C. pentru creditoare, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune obligarea debitoarei la plata debitului în sumă de 32 420,48 lei reprezentând chirii restante aferente perioadei ianuarie - aprilie 2014 și utilități aferente aceleiași perioade, datorate în baza contractului de închiriere spațiu restaurant nr. 8966/2011 pentru care a emis facturile fiscale. Întrucât pârâta nu a achitat chiriile și utilitățile restante, la data de 13.05.2014 a predat spațiul, dar fără a achita minusul la inventar și nici chiriile și utilitățile restante, fapt pentru care solicită emiterea ordonanței de plată pentru o sumă ce este o creanță certă, lichidă și exigibilă, fiind o creanță recunoscută prin însușirea facturilor fiscale emise și comunicate debitoarei, astfel încât acțiunea este pe deplin dovedită și admisibilă. Cu obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă de timbru, 2200 onorariu avocat și 74,40 lei onorariu executor judecătoresc. Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.07.2014 sub nr._, creditoarea . sediul în Călărași, ., înregistrata la RC sub nr. J/5 l/498/1991, având CUI_ și cont bancar deschis la Raiffeisen Bank RO44RZBR_95738, a chemat în judecata pe debitoarea ., cu sediul în Călărași, ..1B, . (camera1), înregistrata la RC sub nr. J/_, cu cod fiscal_, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună emiterea unei ordonanțe de plată împotriva debitoarei prin care aceasta să fie obligată la plata debitului în sumă de 32 420,48 lei reprezentând chirii restante aferente perioadei ianuarie - aprilie 2014 și utilități

aferente aceleiași perioade, datorate în baza contractului de închiriere spațiu restaurant nr. 8966/2011 pentru care a emis facturile fiscale nr: 36/28.01.2014;

55/_;124/04.03.2014;185/03._ și 215/22.04.2014. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, creditoarea arată că între ea și debitoare s-a încheiat contractul de închiriere pentru spațiu restaurant și pe care l-a înregistrat sub nr. 8966/22.11.2011.

Creditoarea mai arată că în baza contractului, i-a închiriat pârâtei spațiul proprietatea sa, situat în Călărași, . 22 Dec 1989, nr. 49A în suprafață de 610 mp, precum și dotările acestuia.

Mai arată creditoarea că a încheiat contractul pentru o durată de 5 ani și 6 luni, din care pentru primele 6 luni nu am perceput chirie, ulterior chiria convenită fiind de 2000 euro/ lună + TVA la cursul BNR din ziua facturării. Totodată, a mai acordat și alte facilitați la plata chiriei pe care le-am înscris în actele adiționale întocmite ce fac parte integrantă din contract.

Facturând chiriile lunar, pârâta avea obligația de a achita cuantumul acestora până cel târziu la 10 ale fiecărei luni, pentru luna curenta - art.4 din contract.

Întrucât pârâta nu a achitat la scadență chiria, creditoarea arată că i-a calculat penalitățile convenite la art. 4 alin 2 din contract, iar toate facturile emise au fost comunicate debitoarei, reprezentanții acesteia semnând de primirea lor.

Creditoarea mai arată că prin actul adițional nr. 2 al contractului de închiriere a convenit ca pentru lunile ianuarie, februarie, iunie, iulie, august și decembrie 2014 chiria să fie de 1100euro/ lună, iar pentru lunile martie, aprilie, mai, septembrie, octombrie și noiembrie 2014, chiria să fie de 1700 euro/lună.

Din 2013, chiriașa plătea din ce în ce mai greu chiriile, noi fiind nevoiți a

notifica neîndeplinirea obligației de plată asumată.

Mai arată creditoarea că prin contract a stabilit ca neplata chiriei timp de 3 luni de zile consecutiv atrage încetarea de drept a contractului fără îndeplinirea altor formalități. Astfel, la data de 29.04.2014, urmare a notificărilor formulate

și a solicitării debitoarei de a achita debitul în alta modalitate decât cea convenită contractual, a încheiat o CONVENTIE prin care a stabilit ca neplata

debitului restant constând în chirii și utilități până la data de 12.05.2014 o obliga pe chiriașă să predea spațiul în ziua următoarei datei de 12.05.2014, precum și la

plata minusului constatat la inventariere.

Pârâta nu a achitat chiriile și utilitățile restante, astfel încât la data de 13.05.2014 a fost nevoită să predea spațiul, dar nici minusul la inventar și nici chiriile și utilitățile restante nu le-a achita cu ocazia predării - primirii spațiului, deși la inventarierea de predare primire minusul a fost și mai mare, însă pentru că o parte a acestuia a fost contestat, el nu face obiectul prezentei acțiuni.

Pentru aceste considerente, creditoarea solicită emiterea ordonanței de plată pentru o sumă ce este o creanță certă, lichidă și exigibilă, având izvor contractul de închiriere nr. 8966/201 l, fiind o creanță recunoscută prin însușirea facturilor fiscale emise și comunicate debitoarei, astfel încât acțiunea sa este pe deplin dovedită și admisibilă.

În dovedirea cererii sale, creditoarea a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie certificată contractul nr. 8966/2011 cu actele sale adiționale 1 și 2; facturile fiscale emise, din care rezultă debitul reclamat cu dovada comunicării lor; notificările, convenția din data de 29.04.2014 ; procesul verbal de predare primire; somația de plată cu dovezile ei de comunicare (filele 6 – 48).

În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Între părți s-a încheiat contractul de contractul de închiriere pentru spațiu restaurant înregistrat sub nr. 8966/22.11.2011, având ca obiect închirierea spațiului proprietatea reclamantei, situat în Călărași, . 22 Dec 1989, nr. 49A în suprafață de 610 mp, precum și dotările acestuia, pentru o durată de 5 ani și 6 luni, din care pentru primele 6 luni nu a perceput chirie, ulterior chiria convenită fiind de 2000 euro/ lună + TVA la cursul BNR din ziua facturării.

În temeiul contractului menționat între părți s-au derulat relații comerciale concretizate în următoarele facturi fiscale neachitate:

- factura fiscală . nr. 36/28.01.2014 în valoare de 6192,56 lei;

- factura fiscală . nr. 55/06.02.2014 în valoare de 6077,44 lei;

- factura fiscală . nr.124/04.03.2014 în valoarea de 9521,63 lei;

- factura fiscală . nr.185/03.04.2014 în valoarea de 9416,44 lei;

- factura fiscală . nr. 215/22.04.2014 în valoare de 1212,41 lei;

Potrivit art. 1013 C.p.c procedura ordonanței de plată se desfășoară la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, care rezultă dintr-un contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Astfel, în primul rând creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, fără a prezenta relevanță, în principiu, izvorul acestei obligații, fiind însă necesar ca această obligație să fie asumată prin contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege.

În al doilea rând, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, respectiv existența ei să fie neîndoielnică, să rezulte din chiar înscrisul constatator al creanței, conform art.662 alin.2 C.pr.civ., cuantumul acesteia să fie determinat prin înscrisul care o constată sau, cel puțin, să fie determinabil prin înscrisul respectiv sau prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului, conform art.662 alin.3 C.pr.civ., iar obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată potrivit art.662 alin.4 C.p.c..

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 1021 C.pr. civ instanța va admite cererea creditoarei și va emite o ordonanță de plată, somând debitoarea la plata, în termen de 20 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri, a sumei de 32 420,48 lei reprezentând chirii restante aferente perioadei ianuarie - aprilie 2014 și utilități aferente aceleiași perioade, conform facturilor fiscale nr:36/28.01.2014; nr.55/_; nr.124/04.03.2014; nr.185/03._ și nr. 215/22.04.2014.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că pentru obligarea unei părți la plata cheltuielilor de judecată trebuie îndeplinite două tipuri de condiții:

1. condițiile de procedură prevăzute de art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv că partea care urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată să cadă în pretenții, iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens și

2. condițiile de fond, care sunt deduse din coroborarea art. 453 Cod procedură civilă cu art. 1357 Cod civil, ca partea ce urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată să aibă o culpă procesuală, respectiv să fie vinovată pentru nașterea litigiului.

De cele mai multe ori, aceste condiții se suprapun, iar partea care se află în culpă cu privire la existența litigiului este cea care cade în pretenții.

În conformitate cu regulile enunțate, fiind în culpă procesuală debitoarea urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2474,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 200 lei taxă de timbru, 2200 onorariu avocat și 74,40 lei onorariu executor judecătoresc.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de creditoarea . sediul în Călărași, ., înregistrata la RC sub nr. J/5 l/498/1991, având CUI_ și cont bancar deschis la Raiffeisen Bank RO44RZBR_95738, în contradictoriu cu debitoarea ., cu sediul în Călărași, ..1B, . (camera1), înregistrata la RC sub nr. J/_, cu cod fiscal_.

Somează debitoarea să achite creditoarei, în 20 zile de la comunicarea prezentei, suma de 32 420,48 lei reprezentând chirii restante aferente perioadei ianuarie - aprilie 2014 și utilități aferente aceleiași perioade, conform facturilor fiscale nr:36/28.01.2014; nr.55/_; nr.124/04.03.2014; nr.185/03._ și nr. 215/22.04.2014.

Obligă debitoarea la plată către creditoare a sumei de 2474,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 200 lei taxă de timbru, 2200 onorariu avocat și 74,40 lei onorariu executor judecătoresc.

Cu cerere în anulare în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 08.09.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Jud. D. I. V. G.

Red.D.I.

Dact.V.G.

Ex.4/ 15.09.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 2153/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI