Plângere contravenţională. Sentința nr. 1843/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 1843/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 23-07-2014 în dosarul nr. 3121/202/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

SENTINȚA CIVILĂ Nr.1843

Ședința publică de la 23 iulie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – I. O.

GREFIER -Ș. J.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. N. formulată împotriva procesului verbal de contravenție . procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/26.04.2014 dresat de I.G.P.R.-B. POLIȚIE AUTOSTRĂZI A2, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru petent av. S. C., în temeiul împuternicirii avocațiale nr.176/2014, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, după care;

Instanța, conform prevederilor art.131 raportat la art. 94 pct. 4.C.pr.civilă, și art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze față de locul săvârșirii contravenției.

Conform art. 238 C. procedură civilă instanța pune în discuția părților estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.

La interpelarea instanței, av.S. C. pentru petent solicită judecarea cauzei la acest termen de judecată.

Instanța, având în vedere probele ce trebuie administrate precum și poziția petentului apreciază că se poate soluționa la acest termen.

În continuarea dezbaterilor se acordă cuvântul pe probe.

La interpelarea instanței, av.S. C. pentru petent, solicită în dovedirea plângerii formulate proba cu înscrisuri, respectiv cele de la dosar.

Instanța conform dispozițiilor art. 254 al.4 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri propusă de petent și proba cu înscrisuri și înregistrare video pentru intimat,, ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.

La interpelarea instanței, av.S. C. pentru petent, precizează că a vizionat înregistrarea video și că nu mai are alte probe de administrat în cauză.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.

Av. S. C. pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, urmând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției constând în exonerarea de la plata amenzii contravenționale și anularea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere.

Solicită a se constata că intimatul nu a depus la dosar certificatul de omologare a aparatului radar, autorizația de operator radar, ordinul de deplasare și graficul de patrulare al agentului constatator.

Din probele administrate în cauză și din înregistrarea video rezultă că în câmpul vizual erau mai multe autovehicule, iar valoarea kilometrajului oscilează în intervale de timp de o secundă sau două, indicând 187 km/h sau 114 km/h, astfel că, nu se poate verifica cu certitudine viteza efectivă.

Totodată solicită a se constata că în buletinul de verificare este indicat un aparat radar, iar în procesul verbal de contravenție se menționează un alt aparat radar.

În subsidiar, solicită înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere, având în vedere că petentul se află la primul conflict de acest de gen.

Socotindu-se lămurită, instanța declară închisă cercetarea judecătorească.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.05.2014 sub nr._, petentul M. N. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului-verbal . nr._/26.04.2014 dresat de I.G.P.R.-B. POLIȚIE AUTOSTRĂZI A2.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat cu amendă în sumă de 765 lei, întrucât s-a reținut că la data de 26.04.2014, orele 13:16, ar fi condus pe drumurile publice în zona Autostrăzii A 2 la km 99 un autovehicul cu viteza de 187 km/h în afara localității.

Petentul a contestat realitatea celor constatate și a arătat că a circulat regulamentar.

De asemenea, solicită a i se pune în vedere intimatului să depună certificatul de omologare și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, autorizația de operator radar, ordinul de deplasare și graficul de patrulare al agentului constatator.

În drept, a invocat prevederile O.G. nr.2/2001.

În dovedirea plângerii solicită proba cu înscrisuri și a atașat în copie procesul-verbal atacat (f.6), dovada de circulație și cartea de identitate (f.7) .

Cererea a fost legal timbrată.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal întocmit.

În motivarea întâmpinării, intimatul a reluat descrierea faptei constatate, încadrarea juridică a acesteia și textele legale în baza cărora a fost constatată fapta și a fost sancționat petentul.

Intimatul a mai arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001 și că fapta a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic de un operator atestat pentru lucrul cu aparatul radar și că din înregistrarea efectuată cu această ocazie reiese clar că autoturismul condus de petent rulând singur pe autostradă a circulat cu viteza de 187 km/h, fără a fi depășit de un alt vehicul.

Intimatul a menționat în întâmpinare că aparatul radar era verificat metrologic și că acesta efectuează autotestarea automat, la pornire.

Cu privire la situația de fapt, intimatul a arătat că petentul încearcă să înfățișeze instanței o situație, care este contrazisă de înregistrarea radar depusă la dosarul cauzei.

În susținerea întâmpinării, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei video și a depus la dosarul cauzei exemplarul 1 al procesului-verbal contestat (f.13), raportul agentului constatator (f.15-16) și copii de pe buletinul de verificare metrologică al aparatului radar și atestatul operatorului radar (f.14)

În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă, art.121 al 1 HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență nr.195/2002, R și art.16-17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civilă, considerând că pot duce la dezlegarea pricinii, instanța a admis și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba cu înregistrarea video efectuată de camera atașată echipamentului radar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În data de 26.04.2013 a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul I.G.P.R. S.P.A. B. A2 procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către numitul M. N. a contravenției prevăzute de prevăzute de art.121 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 R constând în aceea că a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare M 6064 C de culoare alb pe autostrada A2 pe sensul de mers către C. cu viteza de 187 km/h fiind filmat cu aparat radar ROM 335 montat pe autospeciala MAI_ aflată în staționare.

Prin acest proces-verbal petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de765 lei și 9 puncte penalizare, iar ca măsură administrativă a fost reținut permisul de conducere pe o perioadă de 90 zile conform art.102 alin.3 litera e din O.U.G nr.195/2002.

În rubrica „Alte mențiuni” a procesului-verbal s-a consemnat „ Nu am circulat cz viteza menționată, aceasta era sub 170km/h”.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.

În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cu care nu ar fi circulat cu viteza de 187 km/h, nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declarația petentului.

Din contră, instanța constată că săvârșirea faptelor reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar fila 14.

Între procesul-verbal și probele depuse de intimată în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează.

Astfel, în înregistrarea video depusă la dosarul cauzei se poate observa, cum autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare M 6064 C de culoare alb a fost surprins de aparatul radar cu o viteză foarte mare pentru sectorul de drum respectiv, de 187 km/h, iar buletinul de verificare metrologică a aparatului radar . 335 montat pe auto cu numărul MAI_, aparat menționat și în cuprinsul procesului verbal contestat, atestă faptul că această viteză a fost stabilită printr-un mijloc verificat metrologic.

Totodată potrivit înscrisului de la fila 14, agentul constatator Șucată F. este atestat pentru folosirea și exploatarea echipamentului.

Instanța urmează să înlăture apărările petentului privind imprecizia măsurării radar provenită din faptul că în raza aparatului se aflau două mașini întrucât Normele NML 025 NML 021-05 astfel cum au fost modificate nu mai prevăd că măsurătorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere d în cazul în care în momentul măsurării ,în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi clar evidențiat, mai ales că din rularea înregistrării se poate identifica că vehiculul indicat este cel supus măsurătorii

Neîntemeiată este și susținerea potrivit căreia s-a depus la dosarul cauzei un buletin de verificare metrologică din care apare că aparatul radar . 335 este montat pe altă autospecială decât cea menționată în cuprinsul procesului –verbal, întrucât instanța analizând cuprinsul acestuia și scrisul agentului constatator reține că mașin menționată este Mai_ iar nu_ cum susține petentul.

Pentru motivele expuse, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.04.2014, dresat de I.G.P.R. –S.P.A.- B. Poliție A2 a fost nu numai legal, dar și temeinic întocmit, din probatoriul administrat rezultând fără dubii că petentul a săvârșit fapta imputată.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța hotărăște asupra sancțiunii având posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal.

Analizând fapta petentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că petentul nu a relevat instanței nicio circumstanță sau împrejurare care să conducă la concluzia că fapta concretă săvârșită nu realizează pericolul social abstract vizat de norma de incriminare.

În concordanță cu art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr 195/2002, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a IV-a de sancțiuni si cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile.

Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenția prevăzută de articolele mai sus menționate.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că potrivit art. 98 alin. 4 din același act normativ, clasa a IV-a reprezintă o sancțiune de la 9 la 20 puncte-amendă.

Întrucât pe anul 2014 salariul minim brut pe economie este de 850 lei,, iar 9 * 55 =765, se constată că amenda aplicată petentului este în cuantumul minim prevăzut de lege, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările și de modul de comitere a faptei.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. N., CNP-_, domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/26.04.2014 dresat de I.-B. POLIȚIE AUTOSTRĂZI A2, cu sediul în București, ..4-6, sector 5, Cod fiscal nr._, cont IBAN nr.RO46TREZ_0_, ca neîntemeiată.

Cu drept la apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 23.07.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I. O. Ș. J.

Red. I.O.

Tehnored.Ș.J.

Ex.5/31.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1843/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI