Plângere contravenţională. Sentința nr. 209/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 209/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6443/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 209
Ședința publică de la 21.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător M. S.
Grefier - O. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul M. F. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 13.10.2013 de intimatul I. Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, asistat de av. S. N. în baza împuternicirii avocațiale . nr._/23.12.2013, aflată la fila 26 din dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 157 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare care la acest termen este legal îndeplinită, fiind citate părțile, precum și faptul că intimatul I. Călărași prin întâmpinarea depusă a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La întâmpinare a anexat un set de înscrisuri și CD-ul cu înregistrarea video, aflate la filele 15- 18 din dosar, după care:
La interpelarea instanței av. S. N. pentru petent, învederează că nu solicită vizionarea CD-ului.
Conform art. 255 C.proc.civ. instanța pune în discuție admisibilitatea administrării probelor.
Av. S. N. pentru petent, având cuvântul, propune proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar și totodată solicită a se dispune de către instanță efectuarea unei adrese către Institutul Național de Meteorologie, pentru a comunica dacă în data de 13.10.2013 era ceață în loc. Ș. V..
Instanța, în baza art. 258 raportat la art. 255 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisuri propusă de petent, iar pentru intimat încuviințează proba cu înscrisuri și CD – ul cu înregistrarea video, ca fiind admisibile, acestea putând conduce la soluționarea cauzei. Respinge proba propusă de petent, referitoare la efectuarea unei adrese către Institutul Național de Meteorologie.
Av. S. N. pentru petent, având cuvântul, învederează că nu mai are alte probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată iar conform art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile, și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av. S. N. pentru petent, având cuvântul în fond, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, iar prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal și restituirea permisului de conducere. Mai apreciază că, constatarea contravenției s-a făcut în condiții neclare, există dubii în înregistrarea video, în sensul că s-a făcut în condiții de ceață și nu poate constitui probă în instanță. Depune Norme de Metrologie Legală nr. 021-05.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin plângerea introdusă la această instanță la data de 21.10.2013 și înregistrată sub nr. _ , petentul M. F., domiciliat în București, ., ., ., CNP -_, a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu cu intimatul I. Călărași, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 13.10.2013 de intimat.
În motivarea plângerii sale, petentul a arătat că, la data de 13.10.2013, în jurul orelor 9,00 se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 21, iar în zona localității Ș. V. a fost oprit de un echipaj de poliție și sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 720 lei și reținerea permisului de conducere pe motiv că ar fi depășit limita maximă de viteză cu mai mult de 50 km/h.
Arată că, solicită anularea procesului verbal de contravenție dresat, întrucât nu a circulat cu viteza reținută de agentul constatator în ziua respectivă, pe acel sector de drum, cu mențiunea că vizibilitatea era redusă din cauza ceții dense, motiv pentru care apreciază că viteza înregistrată de aparat poate să nu fie cea reală.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei copii după următoarele: procesul verbal contestat (fila 4), dovada de circulație și cartea sa de identitate (f.5-7 dosar).
Plângerea este motivată în drept pe disp. art. 31 din OG 2/2001.
În baza dispozițiilor art. 200 Noul Cod de procedură civilă la data de 24.10.2013, intimatului i-a fost comunicată plângerea formulată de petent iar acesta, în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare ca fiind legal aplicate.
În motivare se arată că petentul a fost sancționat, întrucât a fost depistat în trafic conducând autoturismul marca Lexus cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 154 km/h, în afara localității.
Fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar, iar procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzută de dispozițiile art. 50 al.1 din OUG 195/2002 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 lit. e.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și înregistrarea video, depuse la filele 15-18 din dosar.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 C.proc.civ. A solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
La data de 21.11.2013 petentului i-a fost comunicată întâmpinare, iar acesta avea obligația de a formula răspuns în termen de 10 zile. Petentul a primit adresa la data de 25.11.2013 conform dovezii de la fila 20 din dosar, dar până la data de 06.12.2013, acesta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
La data de 06.12.2013, instanța a fixat primul termen de judecată, cu citarea părților, la data de 14.01.2014.
La termenul din data de 21.01.2013 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri propusă de petent, iar pentru intimat proba cu înscrisuri și CD-ul cu înregistrarea video.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 13.10.2013 a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul I. Călărași procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul M. F. a contravenției prevăzută de art. 50 al. 1 din OUG 195/2002 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 lit. e din același act normativ, întrucât a condus autoturismul marca LEXUS cu numărul de înmatriculare_ pe DN 21, Ș. V., cu viteza de 154 km/h, depășind limita legală de viteză în afara localității cu 64 km/h.
Fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar . 224 montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_.
Prin acest proces-verbal petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 720 lei și suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
În rubrica „Alte mențiuni” a procesului-verbal s-a consemnat „Nu sunt” procesul – verbal fiind semnat personal de petent, fără obiecțiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Aspectele de nelegalitate ale procesului –verbal invocate de petent, în sensul că fapta nu există, că a respectat limita de viteză, nu sunt întemeiate, întrucât în cuprinsul acestuia se regăsește descrierea faptei locul unde a săvârșit-o, temeiul de drept al faptei contravenționale săvârșită de petent, faptul că această contravenție a fost înregistrată video, existând în acest sens înregistrarea video depusă la dosar la fila 18, dar și faptul că petentul și-a însușit contravenția reținută în sarcina sa, semnând actul de contravenție, fără obiecțiuni.
În concret, în cuprinsul procesului-verbal contestat agentul constatator a indicat ROM 224 ca fiind cinemometrul ce a înregistrat contravenția reținută în sarcina petentului.
Din analiza înscrisurilor depuse de intimat și încuviințate de instanță, respectiv buletinul de verificare metrologică nr._/2013 - fila 15, rezultă că cinemometrul de control rutier de tip R. Autovision montat pe auto tip Dacia L. cu nr. de înmatriculare MAI_ care are încorporată camera video . 224, rezultă că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a existat fără dubiu, demonstrând aceasta CD-ul cu înregistrarea video.
Susținerea petentului, cum că CD-ul cu înregistrarea video nu constituie probă, fiindcă filmarea a avut loc în condiții de ceață, nu poate fi reținută întrucât art. 4.4 din NML 021-05 a fost abrogat. Mai mult, petentul și-a recunoscut, vizionând înregistrarea video, mașina și a arătat că se vede clar numărul acesteia.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cu care nu ar fi circulat cu viteza de 154 km/h în afara localității, nu au fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declarația petentului.
Din contră, instanța constată că, săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar.
Între procesul-verbal și probele depuse de intimat în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează.
Astfel, din înregistrarea video depusă la dosarul cauzei se poate observa cum autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a fost surprins de aparatul radar cu o viteză de 154 km/h în afara localității, iar buletinul de verificare metrologică a aparatului radar montat pe auto cu numărul MAI_ atestă că acest aparat, menționat și în cuprinsul procesului verbal contestat îndeplinea condițiile cerute de lege pentru efectuarea unor înregistrări și măsurări valabile.
Fapta contravențională descrisă în procesul verbal de constatare a contravenției constă în conducerea autovehiculului LEXUS cu număr de înmatriculare_ cu viteza de 154 km/h în afara localității.
Prin derogare de la regula generală din dreptul comun (O.G. nr. 2/2001) potrivit căreia, faptele contravenționale se constată prin propriile simțuri de agenții constatatori, art. 121 alin. 2 al H.G. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Regulament) prevede că nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. În același sens sunt dispozițiile art. 109 alin. 2 și 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform cărora constatarea contravențiilor prevăzute de acest act normativ se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Această derogare are consecințe în ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției. Astfel, pentru a face dovada realității celor consemnate, procesul verbal, ca înscris probator, trebuie coroborat cu rezultatul înregistrărilor tehnice efectuate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculului vizat (țintă). Există în plus obligația legală ca aceste înregistrări să fie efectuate cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În circumstanțele speței, din coroborarea înscrisurilor depuse, respectiv buletinul de verificare metrologică, graficul de patrulare și atestatul lucrătorului de poliție rutieră, instanța reține că aparatul radar utilizat pentru constatarea faptei se afla montat pe autoturismul înmatriculat sub nr. MAI_ de care se servea agentul constatator Dințică C. în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în data de 13.10.2013, data constatării faptei, în zona de patrulare DN 21, 3 A, 3 B, arie în care a fost constatată fapta.
Având în vedere că, potrivit art. 5 pct. 3 din Norma de Metrologie Legală NML 021 – 05 (NML), atestarea legalității unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în această normă, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare, iar potrivit art. 5 pct. 6 din aceeași normă, pentru verificarea metrologică (inițială sau periodică) se eliberează buletin de verificare metrologică, instanța reține că la momentul constatării faptei contravenționale aparatul radar utilizat corespundea cerințelor legale de funcționare, aflându-se în perioada de valabilitate de 1 an a verificării metrologice, astfel cum atestă buletinul depus la dosar de intimată, având nr._/23.02.2013.
Petentul a semnat procesul-verbal de contravenție, fără obiecțiuni.
Așadar, intimatul dovedește cu înregistrările făcute cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic că viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent pe DN 21, la data de 13.10.2013, era de 154 km/h.
Ca urmare, consideră că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 din O.G. 2/2001.
În consecință, urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și a menține procesul - verbal de constatare a contravenției, ca legal și temeinic întocmit și implicit, sancțiunile aplicate în baza acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. F., domiciliat în București, ., ., ., CNP -_, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul I. Călărași la data de 13.10.2013, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, azi 21.01.2014.
PREȘEDINTE. GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
RED.SM
DACT.VO
EX.5/21.02.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1167/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3306/2014.... → |
|---|
