Plângere contravenţională. Sentința nr. 73/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 73/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 73/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR.73
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O.
Grefier: Ș. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind petentul M. P. și intimatul I.P.J. Călărași având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului – verbal de contravenție . nr._ din 08.09.2014.
La apelul nominal, făcut în ședință publică au lipsit părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită conf. art. 153 C.pr. civ. .
S-a expus referatul cauzei de grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul cauzei, mențiuni privind îndeplinirea procedurii de citare, învederându-se instanței faptul că la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisurile solicitate - de a depune la dosar atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și graficul de patrulare al agenților de poliție care au aplicat sancțiunea contravențională contestată de reclamant, după care,
Instanța ia act că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către ambele părții.
Instanța constată că aceste solicitări formulate de către petent au fost aduse la cunoștință intimatei, aceasta, prin întâmpinare (depusă în termen legal) nu a răspuns și totodată încuviințează, pentru ambele părții, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași sub nr._ la data de 17.09.2014, petentul petentul M. P., domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, CNP_, in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Călărași, cu sediul în municipiul Călărași, ., județul Călărași, a formulat plângere contraventionala împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, dresat la data de 08.09.2014.
În motivarea cererii, petentul a arătat că 1a data de 08.09.2014, în baza procesului-verbal de contraventie . nr._ dresat la data de 08.09.2014 de agent constatator din cadrul I.P.J.Călărași, a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit. h din H.G. nr. 139l/2006 R și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr.195/2002 R. S-a reținut, prin actul sancționator, că reclamantul a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare_, fără a acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător, pe sensul său de mers.
Pe cale de excepție, înțelege să invoce nulitatea măsurii complementare dispusă prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat, pentru următoarele considerente: potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 R, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a 11-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile" .....„neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizare, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.” Conform mențiunilor procesului-verbal de contraventie, agentul constatator a stabilit ca măsură complementară, suspendarea permisului de conducere. Este de notorietate faptul că permisul de conducere este un act administrativ, iar măsura suspendării acestuia nu putea fi dispusă de către agentul constatator prin întocmirea procesului-verbal de contravenție. Ori, legalitatea actelor administrative, în condițiile Legii nr. 554/2004, poate fi verificata de către instanța de contencios administrativ. În aceste condiții, agentul de poliție era în măsură, potrivit textului de lege anterior menționat, să aplice sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, și nu suspendarea permisului de conducere. Reclamantul apreciază ca fiind nulă sancțiunea complementară aplicată, considerente în raport de care, solicită anularea în parte a procesului-verbal de contravenție, cu privire la această măsură.
În cuprinsul actului sancționator se menționează că „permisul de conducere se suspendă 30 de zile, începând cu 29.09.2014”, fără a se menționa și data la care se împlinește acest termen. În această situație, petentul se află în imposibilitatea de a cunoaște exact data la care se împlinește termenul de suspendare a dreptului de a conduce și consideră că s-a adus o vătămare gravă drepturilor sale, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.
În situația în care, instanța va trece peste această apărare, pe fondul cauzei, arătă că pietonul s-a angajat în traversarea străzii tocmai în momentul în care petentul era pe marcajul pietonal. A apreciat, în aceste condiții, că este mult mai sigur să își continue deplasarea, din moment ce circula cu viteza de 20 km/h și nu a pus în pericol integritatea fizică sau viața pietonului. În spiritul legislației rutiere, pietonii au prioritate în raport cu vehiculele, însă nu trebuie să creeze obstacole neîntemeiate circulației acestora. În condițiile art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora, «constituie contraventie neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea neregulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul deplasare a autovehiculului sau tramvaiului», apreciază că nu se pune problema neacordării de prioritate de trecere, din moment ce pietonii nu se aflau pe banda de deplasare a autovehiculului pe care îl conducea.
Având în vedere situația de fapt, urmează a formula următoarele apărări ce vizează măsura tehnico-administrativă a reținerii și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce: Cu privire la înregistrarea efectuată cu aparatul cinemometru, supune atenției instanței faptul că, în conformitate cu punctul 3.7.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05, cinemometrele trebuie să fie astfel construite încât să permită aplicarea sigiliilor la toate blocurile funcționale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecției împotriva interventiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul său autorizat. În cazul în care înregistrarea s-a făcut, fără existența/în momentul autotestării sau prin manevra nelegală, aceasta constituie o probă nulă, obținută în mod ilegal.
În aceste condiții, solicită instanței să pună în vedere reprezentanților I.P.J. Călărași să depună la dosarul cauzei, următoarele: - înregistrările aparatului radar cu autovehiculul pe care îl conducea, - buletinul de verificare metrologică a aparatului radar cu care s-a făcut înregistrarea respectivă, - delegațiile/ordinele de deplasare pentru agenții constatatori, ordine din care să rezulte că ,la data respectivă, aveau ordin să folosească aparatul radar pe acea porțiune de drum, atestatul vizat de operator radar al agentului constatator care a întcomit procesul-verbal, metodologia de utilizare a aparatului radar de tipul celui cu care s-a făcut constatarea contraventiei.
În situația în care, instanța va aprecia că este vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, reclamantul solicită, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal, cu sancțiunea avertisment, pentru următoarele considerente: conform art. 34 alin. l din OG 2/2001 „Instanta competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a facut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal. Pentru a reindividualiza sancțiunea aplicată, instanța trebuie să țină cont de criteriile prev. de art. 22 alin. 3 din OG 2/2001, care statuează „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei .săvârșirea ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, dar și de cele ale art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001 conform cărora „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sanctionare a contraventiei nu prevede această sanctiune.”
Având în vedere prevederile legale anterior menționate, se constată că, ori de câte ori legea prevede sancțiunea amenzii pentru o faptă dată, fără a prevedea și posibilitatea aplicării sancțiunii constând în „Avertisment", instanța poate înlocui sancțiunea aplicată prin procesul-verbal cu avertismentul atunci când, aplicând criteriile prev. de art. 22 alin. 3 din OG 2/2001, constată că fapta concretă săvârșită de contravenient prezintă o gravitate redusă.
A solicitat admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal contestat iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului precum și anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
În dovedirea plângerii contravenționale, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri: atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologica a aparatului radar și graficul de patrulare. Reclamantul a solicitat, de asemenea, ca intimatul să depună la dosar înregistrarea video pe suport CD.
Cererea a fost legal timbrată.
În drept, în susținerea plângerii contravenționale, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În termen legal pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale pentru următoarele motive: contestatorul a fost sancționat contravențional întrucât a condus autoturismul în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în mod regulamentar în traversare. Fapta contravențională a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar. Agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal la Judecătoria Călărași, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal.
Procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzută de dispozițiile art. 135 lit. h din HG 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. b, având în vedere că sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile. Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește conditiile de fond revăzute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. În cuprinsul procesului-verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Analizând conținutul plângerii depuse de contestator rezultă că aceasta încearcă să înfățișeze instanței de judecată o situație de fapt diferită de cea reținută de către agentul contestator în procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a pedepsei amenzii cu avertisment, pârâtul solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege, respectiv 4 puncte amendă. Petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată, respectiv suma de 180 lei. Agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului. Menționează de asemenea că neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în mod regulamentar în traversare reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor de circulație și prezintă un grad de pericol ridicat.
În susținerea celor precizate mai sus, pârâtul înțelege să se folosească de următoarele probe: CD-ul cu înregistrarea faptei contravenționale, inscrisuri necesare justei soluționări a cauzei.
În drept, I. Călărași își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 12.01.2014, când procedura de citare a părților a fost legal îndeplinită, instanța a constatat că pârâtul nu s-a conformat dispoziției de a depune la dosar atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și graficul de patrulare al agenților de poliție care au aplicat sancțiunea contravențională contestată de reclamant – așa cum s-a reținut în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Analizând plângerea formulată prin prisma susținerilor părților, raportate la dispozițiile legale incidente în cauză și la probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal . nr._, dresat la data de 08.09.2014 de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Călărași, petentul M. P. a fost sancționat cu amendă contravențională in cuantum de 360 lei, 4 puncte amendă și cu sancțiunea complementară ce constă în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, în temeiul dispozițiilor art. 135 lit. h din H.G. nr. 139l/2006 R, fapta comisă fiind sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr.195/2002 R.
În fapt, agentul constatator a reținut că la data de 08.09.2014, reclamantul a condus, pe . municipiul Călărași, autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare_, fără a acorda prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător, pe sensul său de mers.
Sub aspectul legalității, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției, conform art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, următoarele mențiuni: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. În prezenta cauză, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar în speță nu exista cauze de nulitate absolută a procesului verbal.
În acest context, instanța consideră că motivările formulate de reclamant în susținerea excepției nulității măsurii complementare dispusă prin actul constatator sunt apărări de fond și vor fi analizate ca atare.
Sub aspectul temeiniciei actului constatator, instanța reține aspectele care vor fi arătate în continuare.
Așa cum s-a arătat mai sus, la termenul de judecată din data de 12.01.2014, când procedura de citare a părților a fost legal îndeplinită, instanța a constatat că pârâtul nu s-a conformat dispoziției de a depune la dosar atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și graficul de patrulare al agenților de poliție care au aplicat sancțiunea contravențională contestată de reclamant. În consecință, partea pârâtă, în calitate de agent constatator, nu a dovedit legalitatea înregistrării faptei contravenționale. Mai mult, anterior primului termen de judecată, din data de 24.11.2014, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, I. Călărași a cunoscut pretențiile reclamantului în legătură cu legalitatea înregistrării faptei contravenționale, acesta solicitând, prin plângerea contravențională, ca pârâtul să depună la dosar atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și graficul de patrulare al agenților de poliție care au aplicat sancțiunea contravențională. Pentru aceste motive, instanța consideră că înregistrarea video a faptei contravenționale, depusă de partea pârâtă la dosar, trebuie înlăturată din ansamblul probelor administrate în prezenta cauză.
În consecință, pârâtul nu a probat temeinicia acuzației pe care i-a adus reclamantului, după cum se va arăta mai jos.
Potrivit Jurisprudenței CEDO (hotărârea Ozturk împotriva Germaniei din 21 februarie 1984), domeniul contravențional poate să aparțină noțiunii autonome de „acuzație în materie penală” dacă se respectă unul din cele trei criterii: calificarea faptei potrivit dreptului național, natura faptei, natura și gravitatea sancțiunii ce urmează a fi aplicată autorului faptei (hotărârea Engel și alții împotriva Olandei din 08.07.1976).
În mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, a statuat că în situația contravențiilor rutiere atunci, când se aplică și pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice ne aflăm în prezența unei veritabile „acuzații în materie penală”(cauzele Neata împotriva Românei si I. P. împotriva României).
Prin prisma acestor criterii și în special a criteriului privind natura și gravitatea sancțiunii contravenționale aplicată în sarcina petentului contravenient, instanța va califica contravenția din prezenta cauză ca fiind „o acuzație in materie penală”, situație în care petentul se bucură de garanțiile cuprinse la art. 6 paragraf 2 din Convenție, respectiv prezumția de nevinovăție.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO aferentă se bucură de supremație față de dreptul intern, judecătorul național fiind obligat să dea satisfacție acestora cu prioritate (cauza D. P. contra României, hotărârea din 26 aprilie 2007, paragraful 103).
În atare situație, rezultă că procesul-verbal de contravenție nu se mai bucură de prezumție de legalitate; cel care l-a întocmit are obligația de a dovedi temeinicia și legalitatea acestuia, operând cu prioritate prezumția de nevinovăție a contravenientului.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională care în decizia nr. 1096 din 08 septembrie 2006, a arătat că procesul-verbal de contravenție, odată atacat cu plângere, este contestat în însăși prezumția de legalitate de care acesta se bucură, fiind necesară administrarea de probe care să dovedească temeinicia și legalitatea acestuia.
Fiind în prezența unei „acuzații în materie penală” în sensul jurisprudenței CEDO, unde primează prezumția de nevinovăție a contravenientului, nu este suficientă, pentru răsturnarea acestei prezumții, constatarea personală a agentului constatator, acesta având obligația de a produce probe pertinente de natură a-i susține acuzația, probe care trebuie indicate în procesul-verbal de contravenție.
Doctrina judiciară în materie a opinat că în astfel de împrejurări probele posibile pot fi martorii oculari, iar pentru polițiștii aflați în misiune cu autoturisme pe care sunt montate dispozitive de filmare, înregistrările abaterii consemnată în procesul-verbal de contravenție. Ori, în cazul de față, deși agentul constatator a pus la dispoziția instanței înregistrarea video a faptei sancționate, acesta nu a depus la dosar probele care atestă legalitatea efectuării respectivei înregistrări: atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și graficul de patrulare al agenților de poliție care au aplicat sancțiunea contravențională.
Față de aceste motive, instanța apreciază că nu mai este necesar să analizeze argumentele reclamantului în susținerea excepției nulității măsurii complementare dispusă prin actul constatator.
De altfel, întregul act constatator este completat de agentul I.P.J. Călărași într-o modalitate foarte greu lizibilă, ceea ce provoacă, odată în plus, dubii în legătură cu existența faptei constatate.
În consecință, întrucât I. Călărași nu a dovedit temeinicia acuzației îndreptate împotriva petentului M. P..
Față de cele expuse mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție.
Se va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de reclamantul M. P., domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, CNP_în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, cu sediul în municipiul Călărași, ., județul Călărași.
Dispune anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.09.2014 emis de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Numai cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
Judecător O. S. Ș. E.
Red. S.O.,DACT.S.E., 5ex/11.02.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3067/2015. Judecătoria... → |
|---|
