Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1988/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1988/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 3422/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr.1988
Ședința publică de la 06 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. A.
Grefier: J. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. S. și pe pârâții C. G. și C. E., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns av. I. M. M. pentru reclamantă și pârâții asistați de av. Tuică G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei arată că s-a întors din Germania clienta sa și se prezintă la interogatoriu la acest termen. Arată totodată că a adus în fața instanței pentru audiere martorul încuviințat.
Instanța pune în discuție suspendarea ședinței de judecată pentru a da posibilitatea părților de a discuta în vederea unei eventuale înțelegeri amiabile între acestea și pentru a se prezenta în instanță reclamanta.
Apărătorii aleși ai părților arată că sunt de acord.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au răspuns părțile, asistate de apărătorii aleși.
În fața instanței se prezintă reclamanta S. S., care este identificată cu CI . nr._, CNP_.
Instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei, în conformitate cu disp. art. 352 Cod Proc. Civ., răspunsurile acesteia fiind consemnate conf. art. 354 alin. 1 C..
Față de proba cu interogatoriul administrată, apărătorul pârâților solicită instanței să aprecieze utilitatea probei, față de pozițiile părților. Pârâtul personal susține că soclul casei reclamantei este construit pe proprietatea pârâților fără ca lor să le fie cerută permisiunea și că este da acord ca zidul casei reclamantei să fie modificat față de dimensiunea actuală cu cel mult încă 5 cm.
Av. I. M. M. pentru reclamantă, având cuvântul, solicită instanței să se țină cont de faptul că obiectul prezentei cauze este ordonanța președințială, iar problemele pe care le ridică pârâții ar ține de o eventuală acțiune în grănițuire, distinctă, iar în cadrul ordonanței președințiale nu se poate discuta despre acceptul pârâților referitor la ridicarea de către reclamantă a unei construcții. Mai arată că pârâții au ridicat o construcție la mai puțin de 60 cm de granița dintre proprietățile părților ceea ce a condus la imposibilitatea pentru reclamantă de a proceda la repararea zidului casei sale în altă modalitate decât prin accesul de pe proprietatea vecină, respectiv cea a pârâților, acordarea accesului în acest sens făcând, de fapt, obiectul prezentului dosar.
Având cuvântul, av. Tuică G. pentru pârâți, arată că poziția acestora față de cererea ce face obiectul ordonanței președințiale apare în întâmpinarea depusă în dosar și că problemele ridicate relativ la distanța dintre proprietăți, chiar dacă nu fac punctual obiect al cererii dezbătute, au fost aduse în fața instanței cu un scop preventiv, pentru a lămuri chestiuni care altfel ar putea genera viitoare litigii între părți.
În temeiul art. 318 C., instanța procedează la identificarea martorului prezent, apoi la ascultarea acestuia în conformitate cu art. 321 C., declarația acestuia fiind consemnată, citită, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul reclamantei invocă excepția insuficientei timbrări a primului capăt de cerere al cererii reconvenționale formulate de pârâți.
Apărătorul pârâților susține că a depus taxa de timbru, astfel cum le-a fost pus acestora în vedere.
În susținerea excepției invocate, av. I. M. M. arată că la termenul anterior instanța a pus în vedere pârâților să timbreze cu 20 lei fiecare cerere de la punctul 1 al cererii reconvenționale, întrucât acestea constituie, fiecare în parte, pretenții distincte. În consecință, solicită admiterea excepției insuficientei timbrări și anularea a 7 din cele 8 pretenții ale pârâților reclamanți, întrucât la dosarul cauzei a fost depusă o singură taxă de timbru în valoare de 20 lei. Solicită, totodată, în dovedirea celor susținute, verificarea încheierii de la termenul anterior și a caietului grefierului de ședință, pentru a se confirma faptul că pârâților le-a fost pus în vedere să timbreze separat fiecare pretenție din cadrul primului capăt de cerere din cererea reconvențională.
Având cuvântul cu privire la excepția invocată de reclamantă, pentru pârâți, av. Tuică G. arată că cererea reconvențională depusă de către clienții săi conține două puncte distincte, din care punctul 1, denumit de către aceștia “protocol”, conține un set de reguli ce formează un tot unitar, un singur capăt de cerere, care, de altfel, a fost timbrat corespunzător. Cu privire la al doilea capăt de cerere, care a fost disjuns, arată că a fost timbrat separat, așa cum instanța le-a pus în vedere pârâților la termenul anterior. Astfel, solicită respingerea excepției insuficientei timbrări, susținând că cele 8 puncte, despre care reclamanta susține că ar trebui timbrate separat, constituie, de fapt, un întreg.
Având cuvântul în replică, apărătoarea reclamantei arată că este irelevantă denumirea dată acelui set de reguli formulate de către pârâți, atâta vreme cât acestea constituie fiecare în parte o pretenție distinctă, care, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, trebuie timbrată separat.
Instanța, cu privire la excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale invocată de către reclamantă, o respinge ca neîntemeiată, apreciind că cererea reconvențională a fost corect timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei conform chitanțelor aflate la filele 23 d._ și 21 d._, în temeiul art. 6 alin. (4) raportat la 34 alin. (1) și (3) din OUG 80/2013.
Apărătorul pârâților, având cuvântul, solicită instanței să aibă în vedere distanțele ce reies din schița de plan ce a fost depusă la dosarul cauzei odată cu cererea principală.
Nemaifiind excepții de invocat ori probe de administrat, instanța, în conformitate cu disp. art. 392 C., acordă părților cuvântul în dezbaterea fondului cauzei.
Av. I. M. M. pentru reclamantă, arată că a dovedit cu probele depuse la dosarul cauzei faptul că reclamanta este proprietar al imobilului în litigiu, că are ca vecini pe pârâții din prezenta cauză, că între imobilele părților este o distanță mai mică decât cei 60 cm impuși de normele civile, că pârâții nu au respectat această distanță legală când au ridicat construcția de pe terenul lor, faptul că imobilul proprietate a reclamantei necesită reparații urgente și faptul că nu este suficient loc pe terenul proprietate a acesteia să se facă aceste reparații, sens în care a solicitat permisiunea de acces pe terenul vecin, proprietate a pârâților.
Mai arată că a dovedit cu martorul audiat la prezentul termen de judecată faptul că pârâții au refuzat reclamantei accesul pe terenul lor în vederea efectuării respectivelor reparații, în ciuda faptului că aceștia, în fața instanței de judecată, susțin că au permis accesul reclamantei pe proprietatea lor.
În drept își întemeiază cererea pe prevederile art. 612 și 622 Noul cod civil și în consecință solicită instanței să constate obligația pârâților de a permite accesul reclamantei în vederea efectuării reparațiilor. Totodată arată că s-a făcut dovada imposibilității efectuării respectivelor reparații altfel decât prin accesul de pe terenul proprietate e pârâților. Mai susține că orice cheltuieli ar interveni cu ocazia reparațiilor vor fi suportate de reclamantă, astfel cu s-a arătat încă de la început, prin cererea introductivă.
Av. I. M. M. pentru reclamantă învederează instanței că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, astfel: urgența este dovedită de iminența reparațiilor zidului imobilului reclamantei, fiind dovedită degradarea avansată a acestuia și faptul că au apărut infiltrații, iar datorită apropierii iernii, reparațiile sunt urgente; vremelnicia măsurii reiese din perioada de doar 3 sau 4 săptămâni pentru care se solicită accesul pe proprietatea pârâților iar neprejudecarea fondului cauzei decurge tocmai din vremelnicia măsurii solicitate, arătând că nu este atins fondul, întrucât această măsură nu poate avea nicio influență asupra unei acțiuni în grănițuire.
În concluzie solicită admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată și ordonarea unei măsuri provizorii în vederea prevenirii unei pagube iminente. Solicită de asemenea să se țină cont de poziția reclamantei cu privire la cererea reconvențională. Solicită obligarea pârâților la cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului, taxa de timbru și cheltuielile efectuate cu notificarea. Av. I. M. M. depune la dosar chitanță doveditoare.
Având cuvântul pentru pârâți, av. Tuică G. arată că aceștia nu au un punct de vedere diferit cu privire la lucrările necesare la imobilul reclamantei și că vor doar să se stabilească un set de reguli ce să fie respectate, astfel încât proprietatea pârâților să nu fie abuziv ocupată. Mai arată că discuția dintre tatăl reclamantei și pârâți, despre care a relatat martorul audiat, nu poate produce consecințe asupra acestora, întrucât tatăl reclamantei nu este proprietar. Susține, în continuare, că pârâții sunt de acord cu efectuarea lucrărilor.
Apărătorul pârâților solicită instanței admiterea punctului din cererea reconvențională privitor la obligarea reclamantei la a respecta regulile solicitate, reguli care să fie aduse la cunoștință și lucrătorilor ce vor efectua respectivele reparații, astfel încât lucrările să fie eficiente pentru reclamantă și să nu stânjenească proprietatea pârâților.
Av. Tuică G. pentru pârâți mai arată că aceștia nu au de ce să plătească reclamantei cheltuieli de judecată și consideră că, în cazul în care aceștia ar fi obligați la plata acestor cheltuieli, și reclamanta ar trebui să fie obligată la cheltuieli de judecată față de pârâți, cheltuieli ce decurg din cererea reconvențională, astfel încât solicită să se constate o eventuală compensație în acest sens. Totodată depune la dosar chitanță.
Având cuvântul în replică, apărătorul reclamantei solicită instanței să nu țină cont de afirmațiile pârâților cum că ar fi fost vreodată de acord cu accesul reclamantei pe proprietatea lor, întrucât aceste afirmații sunt false și, dimpotrivă, pârâții chiar s-au opus accesul atunci când le-a fost cerută permisiunea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 01.07.2013, sub nr._, reclamanta S. S. a chemat în judecată pe pârâții C. R. și C. E. solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să dispună obligarea pârâților de a le permite accesul, temporar, pentru o perioadă de patru săptămâni, în cursul lunilor iulie-septembrie 2013, pe proprietatea acestora situată în Câmpina, .. 12A, în scopul realizării lucrărilor de reparații la imobilul construcție pe care îl deține în proprietate și care se învecinează cu proprietatea pârâților, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în Câmpina, .. 10, imobil compus din suprafața de teren de 416 m.p. și construcție, alcătuită din patru camere și dependințe, conform contractului de donație autentificat sub nr. 4583/01.11.1989 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4032/21.08.1974.
A arătat reclamanta că între casa acesteia și gardul pârâților nu există distanța minimă legală de 60 cm și întrucât imobilul proprietatea acesteia s-a degradat și necesită lucrări de reparații pe suprafața exterioară (calcanul casei) care se învecinează cu terenul pârâților și neavând în niciun fel accesul asigurat pentru asemenea intervenții de reparații urgente și necesare a notificat pârâții să-i permită trecerea pe terenul lor pe perioada necesară lucrărilor de reparații. A mai învederat reclamanta că pârâții i-au comunicat verbal refuzul de a permite accesul. S-a mai arătat că trecerea prin altă parte pentru realizarea lucrărilor este imposibilă precizând că se va îngriji ca toate lucrările să se realizeze în cât mai scurt timp și cu minimum de disconfort pentru pârâți.
A arătat totodată că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale cererii formulate pe calea ordonanței președințiale, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
În drept, a invocat art. 996 și următ. C.pr.civ., art. 612, 622 C.civ.
În dovedire a depus, în copie, contract de donație, contract de vânzare-cumpărare, plan de situație, notificare (f. 5-8).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin încheierea camerei de consiliu din data de 16.07.2013 instanța a anulat cererea de chemare în judecată în temeiul art. 200 alin. (3) C.pr.civ., iar prin încheierea camerei de consiliu din data de 01.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ /a1 a fost admisă cererea de reexaminare formulată de reclamantă reținându-se că aceasta a îndeplinit în termen obligațiile impuse de instanță, dar din eroare au fost înregistrate ca dosar nou, respectiv_ .
În dosarul nr. 3664/204/10.07.2013 pârâții C. R. și C. E. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională (f. 20-22).
În fapt pârâții au arătat că încă din momentul primirii notificării au comunicat reclamantei că sunt de acord cu cererea sa, rugând-o să respecte câteva reguli firești într-o astfel de situație, referitoare la accesul acestora pe durata lucrărilor, durata acestora.
Pe cale reconvențională au solicitat obligarea reclamantei să respecte următoarele reguli – Protocol – pe durata efectuării lucrărilor:
a) termenul de efectuare a acestor lucrări să nu depășească trei săptămâni,
b) schela și accesul muncitorilor pe proprietatea sa să nu ocupe mai mult de 0,75 metri măsurați de la peretele casei reclamantei,
c) molozul, mizeria rezultată să fie evacuată zilnic, până la sfârșitul programului de lucru,
d) să aibă zilnic acces pentru parcarea mașinii personale,
e) să nu se depoziteze materiale de niciun fel pe proprietatea acestora,
f) în urma lucrărilor ce se vor efectua să nu se mărească grosimea zidului casei reclamantei mai mult de 3 cm întrucât spațiul este extrem de restrâns pe această zonă de acces,
g) persoanele care lucrează la reparația zidului să nu fie admise decât în dreptul peretelui casei reclamantei (eventual limita de acces să fie delimitată cu o plasă),
h) la terminarea lucrărilor, terenul folosit să fie curățat și reamenajat pe cheltuiala reclamantei, cum a fost inițial, inclusiv gazonul.
De asemenea, pârâții au solicitat pe cale reconvențională obligarea reclamantei de a face lucrările necesare pentru deversarea apelor pluviale spre canalizarea orașului, redirecționând această scurgere care în prezent se face spre zidul de susținere și despărțitor al proprietăților acestora.
În drept, a invocat art. 205, 209, 996 și următ. C.pr.civ.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 40 lei conform chitanțelor aflate la filele 23 d._ și 21 d._ .
Prin încheierea din data de 21.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ instanța a admis excepția litispendenței și a trimis cauza completului inițial investit cu soluționarea cererii înregistrate sub nr._ . Prin încheierea din data de 28.08.2013 a fost disjuns punctul 2 al cererii reconvenționale, fiind format un nou dosar, cu nr._ .
Sub aspect probatoriu instanța a administrat proba cu înscrisuri, planșe foto (24-28), proba cu interogatoriul reclamantei (f. 33-34) și proba testimonială cu martorul J. V. (f. 32).
La termenul de judecată de astăzi instanța a respins ca neîntemeiată excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale invocată de reclamantă pentru considerentele expuse în practicaua hotărârii.
Analizând cererea de față, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:
Prin notificarea nr. 19/04.06.2013 reclamanta S. S. a solicitat pârâtului C. R. să-i permită accesul pe proprietatea acestuia situată în Câmpina, .. 12 A, în perioada 01-31.07.2013 în scopul realizării lucrărilor de reparații la imobilul construcție pe care îl deține în proprietate situat în Câmpina, .. 10 și care se învecinează cu proprietatea acestuia, ulterior, la data de 01.07.2013 fiind formulată prezenta acțiune.
Din materialul probator administrat în cauză și susținerile părților instanța reține că imobilul proprietatea reclamantei necesită lucrări de reparații urgente și necesare pe suprafața exterioară care se învecinează cu terenul pârâților, nefiind posibilă trecerea printr-un alt loc în vederea efectuării acestora.
Potrivit art. 622 alin. (1) C.civ. proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat.
Totodată, instanța reține că prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulată pârâții au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii, însă au solicitat respectarea de către reclamantă a unor reguli intitulate „Protocol”.
Prin răspunsurile la interogatoriu reclamanta a arătat că este de acord cu regulile menționate în cererea reconvențională cu excepția celor de la literele b și f, respectiv schela și accesul muncitorilor pe proprietatea sa să nu ocupe mai mult de 0,75 metri măsurați de la peretele casei reclamantei și în urma lucrărilor ce se vor efectua să nu se mărească grosimea zidului casei reclamantei mai mult de 3 cm.
De asemenea, din declarația martorului J. V., muncitor în construcții, rezultă că pentru realizarea lucrărilor la imobilul reclamantei este necesară folosirea unei schele având lățimea minimă de 1,20 metri.
Ordonanța președințială se înfățișează ca o procedură specială reglementată de lege în scopul luării unor măsuri vremelnice în cazuri urgente. Procedura ordonanței președințiale este reglementată de art. 996-1001 Cod procedură civilă.
Pe lângă condițiile generale ce trebuie îndeplinite în cazul oricărei acțiunii civile (formularea unei pretenții, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală), admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea unor condiții speciale care se desprind din art. 996 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 996 Cod procedură civilă „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Urgența este una din condițiile specifice procedurii ordonanței președințiale. Ea trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz și se apreciază în raport cu situația existentă la momentul judecății. În prezenta cauză urgența subzistă avându-se în vedere stadiul avansat de degradare a calcanului casei, iar măsura este necesară pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
Împrejurarea că măsura ce se tinde a se lua se va dispune pe o durată limitată în timp denotă caracterul provizoriu al măsurii.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, instanța reține că este îndeplinită și această condiție întrucât prin pronunțarea prezentei hotărâri nu se aduce atingere substanței dreptului de proprietate cu privire la cele două imobile învecinate.
Pentru considerentele de fapt și de drept anterior expuse, doar prin „pipăirea fondului”, instanța urmează a admite în parte acțiunea principală și va obligă pârâții – reclamanți reconvenționali să permită accesul pe proprietatea acestora situată în Câmpina, ..12 A, jud.Prahova, pentru o perioadă de trei săptămâni începând cu data de 16.09.2013, pentru efectuarea lucrărilor de reparații la imobilul proprietatea reclamantei situat în Câmpina, ..10, jud.Prahova.
În ceea ce privește cererea reconvențională, având în vedere răspunsurile reclamantei la interogatoriu și declarația martorului audiat în cauză, instanța o va admite în parte și va obligă reclamanta – pârâtă reconvențional ca la efectuarea lucrărilor de reparații la imobilul proprietatea sa să respecte următoarele obligații cu privire la folosirea fondului învecinat: schela și accesul muncitorilor pe proprietatea pârâților să nu ocupe mai mult de 1,20 m, măsurați de la peretele casei reclamantei; molozul, mizeria rezultată să fie evacuată zilnic, până la sfârșitul programului de lucru; pârâții să aibă zilnic acces pentru parcarea mașinii personale; să nu se depoziteze materiale pe proprietatea pârâților; interzicerea accesului persoanelor care lucrează la reparația zidului dincolo de peretele casei reclamantei; la terminarea lucrărilor terenul folosit să fie curățat și reamenajat pe cheltuiala reclamantei, cum a fost inițial, inclusiv gazonul. Instanța va respinge solicitarea de la litera f din cererea reconvențională, respectiv ca în urma lucrărilor ce se vor efectua să nu se mărească grosimea zidului casei reclamantei mai mult de 3 cm, fiind o măsură care presupune realizarea definitivă a fondului dreptului, inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale.
În temeiul art.453 alin.2 C.pr.civ. instanța va compensa cheltuielile de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat și va obliga pârâții – reclamanți reconvențional la plata diferenței de cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei reprezentând onorariu executor în favoarea reclamantei – pârâte reconvențional. Instanța va respinge cererea pârâților-reclamanți de exonerare de la plata cheltuielilor de judecată întrucât prealabil începerii procesului au fost puși în întârziere prin notificarea expediată prin intermediul executorului judecătoresc, fiind promovată ulterior prezenta acțiune la care au formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamantei-pârâte la respectarea anumitor reguli.
Văzând și disp.art 996 alin.2 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale, invocată de reclamanta - pârâtă.
Admite în parte acțiunea principală formulată de reclamanta-pârâtă S. S., CNP_, cu domiciliul în Câmpina, ..14, jud.Prahova împotriva pârâților – reclamanți C. R., CNP_ și C. E., CNP_, ambii cu domiciliul în Câmpina, ..12A, jud.Prahova.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți C. R., și C. E. împotriva reclamantei – pârâte S. S..
Obligă pârâții - reclamanți să permită accesul pe proprietatea acestora situată în Câmpina, ..12 A, jud.Prahova, pentru o perioadă de trei săptămâni începând cu data de 16.09.2013, pentru efectuarea lucrărilor de reparații la imobilul proprietatea reclamantei situat în Câmpina, ..10, jud.Prahova.
Obligă reclamanta - pârâtă ca la efectuarea lucrărilor de reparații la imobilul proprietatea sa să respecte următoarele obligații cu privire la folosirea fondului învecinat:
- schela și accesul muncitorilor pe proprietatea pârâților să nu ocupe mai mult de 1,20 m, măsurați de la peretele casei reclamantei,
- molozul, mizeria rezultată să fie evacuată zilnic, până la sfârșitul programului de lucru,
- pârâții să aibă zilnic acces pentru parcarea mașinii personale,
- să nu se depoziteze materiale pe proprietatea pârâților,
- interzicerea accesului persoanelor care lucrează la reparația zidului dincolo de peretele casei reclamantei,
- la terminarea lucrărilor terenul folosit să fie curățat și reamenajat pe cheltuiala reclamantei, cum a fost inițial, inclusiv gazonul.
Provizorie și executorie.
Obligă pârâții - reclamanți la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei - pârâte.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Câmpina.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.09.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. A.
Red. L.A./V.J.
5ex/10.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2576/2013.... | Reziliere contract. Sentința nr. 665/2013. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
