Pretenţii. Sentința nr. 238/2013. Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 238/2013 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 265/218/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 238/2013
Ședința publică de la 30 ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – COSTASI S. M.
GREFIER – T. C.
Pe rol fiind, pronunțarea hotărârii asupra cauzei civile formulată de reclamanta B. I.-I. cu domiciliul în Valea lui M., .. 3 jud. Bihor împotriva pârâtei R. B. CAREI, cu sediul în Carei, jud. Satu M., având ca pretenții.
Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 16 ianuarie 2013, concluziile reprezentantei pârâtei, fiind consemnate în încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei sentințe.
Reprezentanta pârâtei a depus concluzii scrise prin serviciul registratură, înregistrate la data de 21.01.2013 iar reprezentanta reclamantei la data de 29.01.2013.
În urma deliberării ce a avut loc în cauză s-a pronunțat sentința civilă de față.
INSTANȚA
Asupra cererii de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /31.01.2012, reclamanta B. I.-I., a chemat în judecată pârâtul R. B. CAREI solicitând instanței obligarea pârâtei în calitate de comitent al prepușilor săi condamnați în cadrul dosarului penal_ la restituirea sumei de 8620 lei ce au constituit obiectul unui contract de depozit cu pârâta din 12.02.2008, cu dobânzile legale până la plata efectivă a sumei, cu cheltuieli de judecată..
În fapt se arată că reclamanta a depus în contul său de depozit 332/21.02.2002 deschis la R. B. suma de 86.200.000 lei, această sumă a fost depusă la banca prin împuternicitul B. Sigismund. După mai multe operațiuni și transferuri, banii se transferă în contul_ titulara fiind Hernadi E. R..
Aceasta era angajata pârâtei, care prin sentința definitivă și irevocabilă în 2011 este condamnată definitiv pentru delapidare fiind clar stabilită vinovăția acesteia. Cu toate că în dosarul penal 2338/2006 s-a dispus și asupra laturii civile doar în privința recuperării prejudiciului de la data depunerii și până la restituirea acestuia, consideră că în mod nelegal nu s-a introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente și pârâta din acest dosar, motiv pentru care se adresează cu această cerere separat neexistând autoritate de lucru judecat.
Astfel contractul de depozit bancar a fost semnat cu angajatul pârâtei, doar ca pârâta R. era parte în contractul de depozit și clauzele contractuale au fost stabilite cu instituția căreia i-a încredințat banii.
Faptul că prepușii acesteia au fost condamnați pentru infracțiuni grave: delapidare, fals, uz de fals în dosarul amintit cu atât mai mult atrage și răspunderea pârâtei comitent.
Astfel partea păgubită poate chema în judecată ori pe comitent ori pe prepus ori pe amândoi. În atare situația în dosarul penal s-a rezolvat latura civilă doar față de prepus, solicită prin acțiune separată să răspundă alături de acesta și comitentul fiind îndeplinite toate condițiile cerute de 998-999 c. civil, în vigoare la data nașterii raporturilor juridice deduse judecății. Astfel cele 3 dintre fapta și prejudiciu sunt pe deplin dovedite.
În drept se invocă art. 1373 Noul Cod Civil, art. 274 c.p.c.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
La data de 05.03.2012 s-a depus din partea pârâtei prin consilier juridic întâmpinare, filele 12-15 de la dosar solicitând instanței respingerea acțiunii reclamantei pe calea excepțiilor invocate iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată și nelegală a acțiunii.
În cuprinsul întâmpinării s-a invocat excepția autorității de lucru judecat pe considerent că potrivit sentinței penale nr. 138/27.05.2010 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr._, decizia penală nr. 45/. pronunțată de Tribunalul Satu M. și decizia penală nr. 834/R/14.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, există identitate de obiect, cauză și părți.
S-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune motivându-se prin faptul că potrivit disp. art. 8 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuită de fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea, conform art. 3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani.
Pe fondul cauzei măsura în care instanța va trece peste excepțiile anterior invocate se solicită instanței să se constate că pretențiile reclamantei de a răspunde în calitate de comitent sunt inadmisibile și nefondate, iar acțiunea vădit neîntemeiată pentru considerentele expuse.
Se arată de asemenea că în cauză nu sunt întrunite limitativ condițiile art. 1000 al. 3 cod civil deoarece faptele săvârșite de Hernadi E. R. nu au fost comise în calitate de angajat al băncii, în funcțiile ce i-au fost încredințate.
Hernadi E. R., nu a săvârșit infracțiunile folosindu-se de calitatea sa de salariată a R. B. SA și nici în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ci folosindu-se de relațiile speciale de prietenie pe care le-a avut cu persoanele păgubite.
S-au depus înscrisuri, respectiv decizia penală 45/. între filele 25-96.
La data de 07.05.2012 reclamanta a făcut o precizare la acțiune prin care solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 86.200.000 lei vechi cu dobânzile legale de la data constituirii depozitului, adică 21.02.2002 și până la plata efectivă a sumei de bani constituită ca depozit în contul deschis cu pârâta în temeiul contractului 332/21.02.2002.
Sa depus întâmpinare la precizarea de acțiune, solicitându-se respingerea ca nelegală și netemeinică a acțiunii.
S-a invocat excepția de netimbrare conform prev. art. 20 al. 3 din Lg. 46/97nr.
S-a invocat excepția tardivității a precizării de acțiune formulată de către reclamanta B. I..
Potrivit art. 132 al. 1 c.pr. civ, „numai până la prima zi de înfățișare se poate modifica acțiunea, schimba obiectul sau temeiul juridic al acesteia”.
Din probele administrate în cauză reiese că reclamanta a depus în contul său de depozit 332/21.02.2002 deschis la R. B. suma de 86.200.000 lei, această sumă a fost depusă la banca prin împuternicitul B. Sigismund. După mai multe operațiuni și transferuri, banii se transferă în contul_ titulara fiind Hernadi E. R..
Aceasta era angajata pârâtei, care prin sentința definitivă și irevocabilă în 2011 este condamnată definitiv pentru delapidare fiind clar stabilită vinovăția acesteia. Cu toate că în dosarul penal 2338/2006 s-a dispus și asupra laturii civile doar în privința recuperării prejudiciului de la data depunerii și până la restituirea acestuia, consideră că în mod nelegal nu s-a introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente și pârâta din acest dosar, motiv pentru care se adresează cu această cerere separat neexistând autoritate de lucru judecat.
Astfel contractul de depozit bancar a fost semnat cu angajatul pârâtei, doar ca pârâta R. era parte în contractul de depozit și clauzele contractuale au fost stabilite cu instituția căreia i-a încredințat banii.
În condițiile art. 1201 Cod civil este lucru judecat atunci când a doua cerere in judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza si este între aceleași parti, făcuta de ele si în conta lor în aceeași calitate,
Reclamanta păgubita B. (fosta CSANYI) I. I. s-a constituit anterior parte civilă în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Carei unde a solicitat, pe calea răspunderii civile delictuale, obligarea băncii in calitate de parte responsabila civilmente în solidar cu inculpatele HERNADI E. R. si TOPORAS L. la plata sumei de 86.200.000 ROU dobânzile aferente, datorata conform Contractului de depozit nr. 332/21.02.2002.
Prin Sentința penala nr. 138/27.05.2010 pronunțata de Judecătoria Carei in dosar nr._, inculpata Hernadi E. R. a fost obligata la plata sumei de 9,525,23 lei cu titlu de despăgubiri civile si la plata dobânzii legale, începând cu data de 12.02.2008 si pana la achitarea integrala a sumei datorate, în favoarea lui Csanyi luliana (actuala B.), prezentând suma rezultata din lichidarea depozitului constituit prin Contractul de depozit nr. 717/22.04.2002, contract care, la rândul sau, a fost constituit anterior din lichidarea contractului inițial de depozit nr. 332/21.02.2002.
Prin Decizia penala nr 45/. pronunțata de Tribunalul Satu M. in dosar nr._, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de părțile civile B. Z., B. B., B. H., Orosz I., O. M., B. Janos si Csany I. na, iar prin Decizia penala nr. 834/R/14.10.2011, Curtea de Apel Oradea a respins ca fandat recursul declarat de părțile civile si a apreciat ca latura civila a cauzei a fost corect solutionata, neimpunându-se nici obligarea băncii Raiffeisen B. SA in solidar sau impreuna cu cele doua inculpate la plata despăgubirilor către partite civile recurente si nici plata dobânzilor începand cu data lichidării depozitelor, ci cu data de 12 februarie 2008.
Reclamanta solicita in prezenta cauza obligarea băncii la plata aceleasi sume cu care s-a constituit parte civila in dosarul penal, soluționat irevocabil, in sensul respingerii cererii de obligare a subscrisei în temeiul răspunderii civile delictuale la plata sumei de 86.200.000 ROL+dobanzile aferente, datorata conform Contractului de depozit nr. 332/21.02.2002.
Instanța constată ca in speța există autoritate de lucru judecat data de Sentința penală nr. 138/27.05.2010 pronunțata de Judecătoria Carei în dosar nr_, decizia penala nr. 45/. pronunțata de Tribunalul Satu M. si Decizia penala nr 834/R/14.10.2011 pronunțata de Curteade Apel Oradea, fata de prezenta cerere de chemare judecata formulata de reclamanta, existând identitate de obiect, cauza si parti.
Din moment ce instanța penala sesizata cu cererea de obligare a băncii la plata sumei te conform contractului de depozit a pronunțat o hotărâre, rămasa definitivă aceasta hotărâre constituie, în raporturile dintre părti, autoritate de lucru judecai Aceasta înseamnă ca, din moment ce hotărârea a fost pronunțata în acțiunea delictuala, cel păgubit nu mai este îndreptățit ca, referitor la aceleași pretenții, sa intenteze o acțiune pe temeiul răspunderii contractuale. Nimeni nu se poate prevala în fata organelor de înfăptuire a justiției de doua ori de aceeași situație, in încercarea de a valorifica un drept
După cum s-a statuat si in doctrina, intre cele doua acțiuni nu ar exista, aparent si din punct de vedere formal, identitate de cauza - într-un caz temeiul l-a constituit delictul civil, și in celalalt ii constituie contractul. In fond insă aceasta identitate de cauza juridica exista: si într-un caz si in celalalt răspunderea civila este determinata de comiterea aceleiași fapte ilicite, prin care au fost încălcate aceleași obligații - obligațiile născute din contract (Teoria generala a obligațiilor - C. Sfafescu, C. B., Ed. AH, 1995).
In condițiile in care reclamanta s-a constituit parte civila in dosarul penal si a solicitat obligarea subscrisei în calitate de parte responsabila civilmente in solidar cu inculpatele la plata sumelor de bani, aceasta nu este îndreptățită sa solicite aceleași sume si in acest dosar, întrucât a ales o cale inițiala in fata instanței penale, iar cererea sa a fost soluționata irevocabil de instanța dejudecata, prin respingerea cererii fata de banca. Din moment ce reclamanta-păgubită a optat pentru una din cele doua cai - acțiunea delictuala ea nu mai poate urma cealaltă cale facțiunea contractuala) – „Efecta una via non datur recursus ad alteram.”
In atare situație, întrucât instanța penala a stabilit cu privire la despăgubirile datorate re amantei si cu privire la persoana responsabila de achitarea acestuia (inculpata Hernadi E. R.), hotărând in mod definitiv ca banca nu răspunde pentru prejudiciul creat, aceste hotărâri au autoritate de lucru judecat, motiv pentru care instanța va admite excepția invocată si va respinge acțiunea formulată pentru autoritate de lucru judecat, urmând a respinge ca fără obiect toate celelalte excepții invocate de către reprezentanta pârâtei.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
ADMITE excepția autorității de lucru judecat invocată de reprezentanta pârâtei prin urmare:
RESPINGE acțiunea civilă intentată de reclamanta B. I.-I. cu domiciliul în Valea lui M., .. 3 jud. Bihor împotriva pârâtei R. B. CAREI, cu sediul în Carei, jud. Satu M., având ca pretenții în cauză existând autoritate de lucru judecat.
RESPINGE ca fără obiect toate celelalte excepții invocate de către reprezentanta pârâtei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 30.01.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. S. MINODORATOUT C.
Red.C.S.M
Tehnored.T.C.
4 ex./26.02.2013
2 .
1 ex. reclamanta -B. I.-I. cu domiciliul în Valea lui M., .. 3 jud. Bihor
1 ex. pârâta- R. B. CAREI, cu sediul în Carei, jud. Satu M.
C.T. 30 ianuarie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2503/2013.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3009/2013.... → |
|---|
