Contestaţie la executare. Hotărâre din 27-02-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 25870/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
ȘENTINȚA CIVILĂ NR. 3923/2013
Ședința publică din 27.02.2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în dosarul civil nr._ privind contestația la executare formulată de contestatorul B. P. împotriva intimaților H. S. și H. S..
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din data de 20.02.2013, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORIA
Asupra prezentei cauze civile,
Reține că în data de 7.11.2012 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., contestația la executare formulată de contestatorul B. P. împotriva intimaților H. S. și H. S. prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună admiterea contestației la executare și pe cale de consecință să dispună partajarea apartamentului bun comun al intimaților, situat în mun. Cluj-N., .-12, . și înscris în CF_-C1-U11 provenită din CF_, nr.top._/2/2/1,_/2/2/1, în suprafață de 20,46 mp, cu părți comune indivize în cotă de 1,01/100 a parte din terenul în proprietate de 6,56 parte, înscris în CF col_, nr.cad._/2/2,_/2/2 ( terenul ), iar construcția înscrisă în CF col._-C1 Cluj, nr. cad._/2/2,_/2/2 în natură, prin atribuirea în întregime către intimatul H. S., cu plată de sultă pentru intimata H. S., să dispună clarificarea și întinderea aplicării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr.6657/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în data de 27.03.2012 în dosar civil nr._/211/2011 cu privire la punerea în executare în dosar execuțional nr.512/2012 a B. M. C., în sensul de a încuviința extinderea executării silite pentru recuperarea creanței datorate de către debitor și asupra cotei din bunurile ce îi vor reveni soției acestuia ca urm,are a partajului, în măsura în care nu se va acoperi în întregime împrumutul datorat și cheltuielile de executare silită de către debitorul principal, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorul a arătat că a încheiat la data de 14.01.2011 un contract de împrumut cu intimatul H. S. prin care i-a împrumutat acestuia suma de 8.100 Euro și deoarece intimatul nu a restituit suma până la data de 30.06.2011, a fost nevoit să obțină obligarea lui prin hotărâre judecătorească, respectiv prin sentința civilă nr.6657/2012 pronunțată în dosar civil nr._/211/2011, rămasă definitivă și irevocabilă, fiind investită cu formulă executorie.
La încheierea acestui contract, au fost prezente în calitate de martori, atât soția sa cât și soția intimatului, fapt ce denotă că intimata a avut cunoștință de împrumut.
De asemenea, contestatorul a arătat că prin sentința civilă nr.6657/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., intimatul H. S. a fost obligat la plata sumei de 8.100 Euro cu dobânda legală până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată în valoare 3.069 lei.
Totodată, contestatorul a învederat instanței că a fost nevoit a demara executarea silită, în dosar execuțional nr.512/2012 al B. M., dosar în care deși au fost emise somațiile de executare încă din vara anului 2012, s-a ajuns la impedimentul de executare în condițiile în care apartamentul este bun comun al părților, în condițiile în care subsemnatul am fost nevoit ca să cer extinderea execuției asupra imobilului bun comun.
Astfel, în aceste condiții, în temeiul art.4001 C.proc.civ. raportat la dispozițiile art.353 și urm. NCC, înțelege să promoveze o acțiune de partaja bunurilor comune cu atribuirea acestui apartament debitorului principal cu sultă pentru intimată.
Privitor la cererea de încuviințare a extinderii execuției și asupra cotei-părți ce va reveni soției ca urmare a partajului, în măsura în care nu se va putea achita integral creanța datorată din cota debitorului principal, contestatorul a precizat următoarele:
De regulă, datoriile personale ale soților vizează acoperirea lor prin executarea bunurilor proprii, neputându-se de principiu extinde execuția silită și asupra bunurilor celuilalt soț ( art.351, 353 NCC ). O situație de excepție rezultă din analizarea naturii datoriei contractate, respectiv dacă împrumutul a fost luat pentru împlinirea nevoilor obișnuite ale căsniciei în condițiile în care ambii soți au datoria de a contribui la cheltuielile căsniciei în raport cu mijloacele fiecăruia, instanța putând stabili necesitatea partajării bunurilor comune pentru acoperirea datoriei ( art.353 alin.2 NCC ). Dacă însă contractarea datoriilor de către oricare dintre soți a fost pentru acoperirea nevoilor zilnice, firești ale familiei, atunci dispozițiile art.351 alin.1 lit. a NCC stabilesc că soții răspund și cu bunurile comune pentru obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune și pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei. Astfel, chiar dacă contractarea s-ar fi făcut fără știrea celuilalt soț ( situație care nu se aplică în speță ), legiuitorul își motivează opinia prin perspectiva faptului că întreaga familie a beneficiat de efectele împrumutului, ori pentru astfel de datorii și pentru acoperirea lor integrală, soții răspund cu toate bunurile lor comune.
În drept, au fost invocate prevederile art.399, 400 raportat la dispozițiile art.4001 C.proc.civ., art.351-353 și urm. NCC, art.274 C.proc.civ.
La data de 15.11.2012, contestatorul a depus la dosar o precizare a contestației la executare prin care a solicitat instanței să dispună partajarea apartamentului bun comun al intimaților, situat în mun. Cluj-N., .-12, . și înscris în CF_-C1-U11 provenită din CF_, nr.top._/2/2/I,_/2/2/I, în suprafață de 20,46 mp. Referitor la această precizare, contestatorul a arătat că în cererea introductivă de instanță a indicat greșit nr.top. al imobilului. ( fila 17 ).
La data de 8.01.2013, intimata H. S. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care pe de o parte a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare, iar pe de altă parte a invocat o . excepții, respectiv excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a contestatorului.
În motivare, a arătat că din punct de vedere procedural, temeiul legal care stă la baza demersului juridic al contestatorului este reprezentat de art.399-400 C.proc.civ. Potrivit dispozițiilor de strictă interpretare ale art.399 alin. 1 C.proc.civ., contestația la executare se poate formula împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare. Ori, în speță, contestatorul nu indică în concret care sunt actele de executare pe care înțelege să le conteste, astfel că demersul său apare ca inadmisibil.
Pentru a-și justifica demersul judiciar, contestatorul face vorbire despre calitatea sa de creditor al intimatului H. S., însă în cadrul procedurii speciale ce vizează contestația la executare, legitimarea procesuală activă poate fi atribuită celor interesați sau vătămați prin executarea silită. Ori cel vătămat prin executarea silită nu poate fi decât debitorul executat silit, nicidecum creditorul care a pornit executarea silită, ori din motivarea făcută acțiunii introductive rezultă lipsa de interes a contestatorului și pe aceleași considerente și lipsa de calitate procesuală activă a contestatorului.
În ce privește cel de al doilea petit din acțiune prin care se solicită clarificarea și întinderea aplicării titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.6657/2012, intimata a arătat că este evident că este inadmisibil. Astfel, conform art.399 alin.1 teza a 2 a C.proc.civ., se poate face contestație la executare și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.2811 C.proc.civ., însă legitimarea de a face un atare demers este conferită doar persoanelor care au calitate procesuală activă.
Pe de altă parte, intimata a mai arătat că din formulare acestui petit rezultă faptul că contestatorul nu urmărește lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicarea titlului executoriu, ci o veritabilă modificare a titlului executoriu în sensul de a extinde efectele acestuia și față de ea deși nu a fost parte în procesul de fond.
Pe fondul cauzei, respectiv cu privire la cererea de partaj și de încuviințare a extinderii executării silite și asupra cotei părți care i-ar reveni ei, intimata a arătat că acțiunea contestatorului este neîntemeiată. Astfel, titlul executoriu de care se prevalează contestatorul îl privește doar pe intimatul H. S., acesta fiind cel care s-a obligat prin contractul de împrumut, iar semnarea aceluiași contract de către ea, în calitate de martor, nu duce la nașterea de drepturi și obligații în sarcina sa. Conform dispozițiilor art.351 lit. b NCC, soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile pe care le-au contractat împreună, ori ea nu a contractat cu contestatorul vreun împrumut.
Totodată, pe cale reconvențională, intimata a solicitat instanței, ca într-un eventual partaj judiciar, după stabilirea cotelor de câte ½ a parte pentru fiecare dintre soți, să dispună atribuirea imobilului în favoarea sa întrucât reprezintă unica locuință a familiei, în care locuiesc cu fiica lor minoră.
Pe de altă parte, intimata a mai subliniat că potrivit art.154 alin.3 C.proc.fisc., în cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite spațiul minim locuit de debitor și familia sa, stabilit în conformitate ci normele legale în vigoare, ori spațiul reprezentat de imobilul în litigiu are o suprafață de 20,46 mp, fiind amenajat într-un fost cămin de nefamiliști.
La data de 18.02.2013, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat în esență respingerea excepției inadmisibilității și a lipsei de interes, cu precizarea că a formulat o contestație la executare prin care a solicitat pe cale oblică partajul bunurilor comune ale soților. Totodată, a arătat că această contestație este promovată împotriva cursului executării, mai exact a impedimentelor la executare constatate de către B. M. C. în dosar execuțional nr.512/2012.
Privitor la inadmisibilitatea contestației la executare privind întinderea, înțelesul și aplicarea titlului executoriu, contestatorul a arătat că acestea fac obiectul art.400 C.proc.civ. și ale art.2811 C proc.civ., părțile aflându-se în faza de executare.
Referitor la extinderea executării silite și asupra cotei valorice a intimatei, contestatorul a precizat-o ca fiind o apărare de fond pentru care se impune administrarea de probe.
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:
Întrucât în cauză prin întâmpinarea depusă de către intimata H. S. au fost invocate o . excepții, respectiv excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a contestatorului, instanța va proceda cu întietate la analizarea acestor.
Astfel, dintre acestea, întrucât vizează posibilitatea sau imposibilitatea promovării demersului judiciar de către contestator cu motivarea în fapt și în drept așa cum a fost indicată în cererea introductivă de instanță, se va proceda la analizarea excepției de inadmisibilitate.
Cu referire la titlul executoriu – sentința civilă nr.6657/27.03.2012, se reține de către instanță că prin această hotărâre judecătorească, rămasă definitivă și irevocabilă, fiind investită cu formulă executorie, intimatul HEGHȘ S. a fost obligat la plata către contestator a sumei de 8.100 Euro reprezentând împrumut nerestituit cu dobânda legală până la plata efectivă.
Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că la data de 14.01.2011 între părți, respectiv între intimatul H. S. și contestatorul B. P., a fost încheiat un contract de împrumut pentru suma de 8.100 Euro cu termen de restituire la data de 30.06.2011.
Din atașarea dosarului de fond se reține faptul că acesta s-a purtat doar între contestator în calitate de reclamant și intimatul H. S. în calitate de pârât, intimata H. S., nefiind citată în cauză și prin urmare nu îi este opozabilă sentința civilă pronunțată.
Referitor la sentința civilă mai sus indicată, se reține de către instanță că întrucât intimatul H. S. nu a procedat la executarea obligației stabilită în sarcina sa de restituire a sumei de 8.100 Euro cu dobânda legală, contestatorul în calitate de creditor la demarat executarea silită, fiind format dosar de executare nr.512/2012 al B. M. C. L..
Potrivit art.399 C.proc.civ., „(1) Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. (2) Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. (2^1) De asemenea, după ce a început executarea silita, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale. (3) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătoreasca, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”
Conform art.4001 C.proc.civ., „Împărțirea bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.”
Se mai reține faptul că prin dispozițiile art.401 C.proc.civ. se stabilește termenul în care se poate face contestație la executare, respectiv: „(1) Contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi….
c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
(1^1) Contestația privind lămurirea, înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.”
În promovarea prezentei contestații la executare, contestatorul invocă faptul că în cursul executării silite s-a constatat un impediment la executare, respectiv imposibilitatea executării silite asupra imobilului în litigiu,a cesta fiind bun comun al intimaților. Deși invocă un astfel de impediment, din copia dosarului de executare depus la dosar, nu rezultă existența unui astfel de impediment ci dimpotrivă intimatul H. S. a fost somat de executorul judecătoresc să indice valoarea imobilului, în caz contrar urmând a se desemna un expert evaluator.
Pe de altă parte, întrucât nu rezultă data la care contestatorul a luat cunoștință de existența acelui „impediment” la executare despre care face vorbire, nu se poate analiza de către instanță dacă a fost respectat termenul de introducere a contestației la executare, conform prevederilor imperative ale art.401 alin.1 lit.a C.proc.civ..
Nefiind atacat un act de executare sau refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini vreun act de executare, contestația la executare promovată de contestator apare ca fiind inadmisibilă, chiar dacă art.4001 C.proc.civ. permite partajarea bunurilor comune în cadrul contestației la executare. Și aceasta deoarece pentru a se solicita partajarea bunurilor comune în cadrul contestației la executare trebuie să se justifice un interes, în speță pentru contestator, imposibilitatea executării silite sau refuzul executorului judecătoresc de a efectua executarea asuprea unui bun comun.
În opinia instanței, calea judiciară pe care trebuia să o adopte contestatorul este formularea unei acțiuni oblice în cadrul căreia să solicite partajarea bunului comun al intimaților, întemeiată pe prevederile art.974 C.civ.
Cu privire la temeiul acțiunii oblige se reține că aceasta se circumscrie vechiului cod civil, întrucât deși NCC reglementează aceiași acțiune oblică în art.1560 și urm. NCC, art.116 din Legea nr.71/2011 stabilește în mod expres că „Dispozițiile art. 1.558-1.565 din Codul civil se aplică și creditorilor ale căror creanțe s-au născut înainte de data intrării sale în vigoare, dacă scadența se situează după această dată.”
În ce privește cel de al doilea petit din acțiune prin care se solicită clarificarea și întinderea aplicării titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.6657/2012, se reține de către instanță că este adevărat că dispozițiile art.399 alin.1 teza a 2 a C.proc.civ., permit promovarea unei contestații la executare și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.2811 C.proc.civ.
Din susținerile contestatorului se reține faptul că acesta nu urmărește lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicarea titlului executoriu – sentința civilă nr.6657/2012, ci o veritabilă modificare a titlului executoriu în sensul de a extinde efectele acestuia și față de ea deși nu a fost parte în procesul de fond. Prin extinderea încuviințării executării silite și asupra cotei din bunurile care ar reveni intimatei în urma partajului, contestatorul urmărește practic a se constata că datoria intimatului H. S. are caracter de datorie comună a soților, putând fi urmărită asupra bunurilor comune, și în măsura în care este necesar chiar și asupra bunurilor proprii
Prin urmare, apreciind că din modul de formulare și motivare atât în fapt cât și în drept a contestației la executare, aceasta este inadmisibilă, instanța urmează ca în baza art.137 C.proc.civ. cu aplicarea art.399 și urm. C.proc.civ. să admită excepția inadmisibilității contestației la executare formulată de contestatorul B. P. împotriva intimaților H. S. și soția H. S..
Pe cale de consecință, întrucât intimata a solicitat că doar în situația în care se dispune partajarea, să se analizeze de către instanță și cererea sa reconvențională, având în vedere soluția pronunțată pe contestația la executare, instanța va respinge ca lipsită de obiect cererea reconvențională formulată de intimata H. S..
Referitor la celelalte două excepții invocate de intimată prin întâmpinare, se reține că acestea nu vor mai fi analizate, atâta timp cât acțiunea promovată de contestator nu este admisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția inadmisibilității contestației la executare formulată de contestatorul B. P. domiciliat în mun. Cluj-N., ..60, . și cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N., Calea Dorobanților nr.78, ., jud. Cluj împotriva intimaților H. S. și soția H. S. ambii cu domiciliul în mun. Cluj-N., .-12, ..
Respinge ca lipsită de obiect cererea reconvențională formulată de intimata H. S..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
R. E. G. A. M.
Red.4 ex.-8.03.2013./R.E.G./R.E.G./
| ← Validare poprire. Sentința nr. 3534/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9184/2013.... → |
|---|
