Contestaţie la executare. Sentința nr. 9549/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Comentarii

0

Sentința nr. 9549/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 29632/211/2012

ROMANIA

JUDECATORIA CLUJ N.

SECTIA CIVILA

Operator de Date cu Caracter Personal 3185

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9549/2013

Ședința Publică din 14 iunie 2013

Complet constituit din :

JUDECATOR: C.-S. N.

GREFIER: Z. E. F.

Pe rol se află pronunțarea hotărârii in dosarul civil cu numărul mai sus menționat, privind contestația la executare formulată de către contestatoarea . în contradictoriu cu intimații M. FINANȚELOR PUBLICE – AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța constantă că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 24 mai 2013, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față,

Reține că prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.12.2012, contestatoarea . s-a îndreptat împotriva Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 2355 emisa la data de 03.12.2012, precum si impotriva Procesului verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile inregistrat sub nr. 585 din data de 06.12.2012, a Procesului verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile inregistrat sub nr. 586 din data de 06.12.2012, a Procesului verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile inregistrat sub nr. 587 din data de 06.12.2012, a Procesului verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile inregistrat sub nr. 588 din data de 06.12.2012 si a Procesului verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile inregistrat sub nr. 589 din data de 06.12.2012, solicitând instanței ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:

- Constatarea nulitatii Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii emisa la data de 03.12.2012 si pe cale de consecinta desfiintarea Proceselor verbale de sechestru asigurator pentru bunuri imobile mai sus mentionate

- In subsidiar, anularea Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii emisa la data de 03.12.2012 si pe cale de consecinta desfiintarea Proceselor verbale de sechestru asigurator pentru bunuri imobile mai sus mentionate

- In subsidiar, anularea Procesului verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 585 incheiat la data de 06.12.2012, a Procesului verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 586 incheiat la data de 06.12.2012, a Procesului verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 588 incheiat la data de 06.12.2012 si a Procesului verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 589 incheiat la data de 06.12.2012, dat fiind faptul ca prin aceste procese verbale s-a dispus instituirea de sechestre pe bunuri care nu au fost indicate in cadrul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 2355 emisa la data de 03.12.2012

- Obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata

În motivare a arătat că Contestatoarea face in prezent obiectul unei inspecții fiscale realizate de către ANAF-DGFP Cluj. La data de 27.11.2012, prin Adresa nr. 650, subscrisei ne-a fost comunicat faptul ca inspectia fiscala astfel realizata va fi suspendata incepand cu data de 27.11.2012, in temeiul art. 2 lit. a din OMFP 14/2010, urmand ca aceasta sa fie reluata la momentul la care vor inceta conditiile care au generat suspendarea. Temeiul concret al suspendarii, asa cum rezulta din aceasta adresa, este realizarea unui control incrucisat.

In principal, solicita constatarea nulitatii absolute a Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii atacate si in subsidiar anularea acestei decizii ca nelegala si netemeinica, pentru urmatoarele motive:

a) Asa cum a aratat in prima parte a prezentei actiuni, la data de 27.11.2012, organul fiscal a dispus suspendarea inspectiei fiscale incepand cu acea data, in vederea realizarii unui control incrucisat, fara a determina data pana la care va subzista aceasta suspendare, aratand ca inspectia urmeaza a fi luata ulterior incetarii motivelor care au generat suspendarea.

Cu toate acestea, decizia de instituire a masurilor asiguratorii a fost emisa ulterior suspendării inspecției fiscale, cu toate ca organul fiscal nu avea acesta posibilitate.

Astfel, prin excepție, Codul de Procedura Fiscala permite instituirea de masuri asiguratorii si anterior emiterii unei decizii de impunere, pe perioada realizării unei inspecții fiscale. Aceasta concluzie rezulta din prevederile art. 129 al. 3 C. Pr. Fiscala, potrivit cărora “aceste masuri pot fi luate si înainte de emiterea titlului de creanța, inclusiv in cazul efectuării de controale (...)”. Aceste prevederi trebuie insa coroborate in mod obligatoriu cu dispozițiile Ordinul ANAF nr. 2605/2010 pentru aprobarea procedurii de aplicare efectiva a masurilor asiguratorii prevazute de OG 92/2003. Potrivit art. 2.1.1. din Anexa 1 a ordinului mentionat, “masurile asiguratorii dispuse vor fi duse la îndeplinire de organul de executare, in timpul actiunii de control, impreuna cu organul de control.” Pentru si mai multa claritate, potrivit art. 5.1.2. din Anexa 1 a Ordinului mentionat, “In cazul in care masurile asiguratorii urmeaza sa fie dispuse înainte de stabilirea si individualizarea creanței fiscale printr-un act administrativ fiscal de impunere, (...), acestea vor fi duse la îndeplinire de organul de executare, in timpul actiunii de control, impreuna cu organul de executare. ”

Din prevederile mai sus mentionate rezulta fara dubiu faptul ca instituierea masurilor asiguratorii in ipoteza prevazuta de art. 129 al. 3 C. Pr. Fiscala nu este posibila decât in timpul actiunii de control, asadar atunci cand aceasta se poate desfasura in mod efectiv. Or, atata vreme cat inspectia fiscala este suspendata nu se poate desfasura niciun fel de activitate de control in ceea ce priveste persoana vizata, astfel incat nu se pot institui nici masuri asiguratorii.

De altfel, in cazul in care nu ar putea fi primita aceasta interpretare, s-ar genera evidente abuzuri in sarcina contribuabilului. Astfel, art. 104 C. Pr. Fiscala instituie un termen maxim de 3 luni in vederea realizarii inspectiei fiscale, insa prevede in egala masura faptul ca perioadele in care derularea inspectiei fiscale este suspendata nu sunt luate in calcul la stabilirea acestui termen. De asemenea, suspendarea inspectiei fiscale nu este supusa nici unui fel de termen, aceasta subzistând atata timp cat subzista motivele care au generat-o. Or, termenul maxim de 3 luni a fost instituit tocmai in scopul protejarii interesului contribuabilului, pentru ca masurile luate cu aceasta ocazie sa nu ii produca acestuia pagube prin prelungirea acestor operațiuni. In cazul in care suspendarea inspectiei fiscale (nelimitata de vreun termen si care nu se socoteste la calculul termenului restrictiv de 3 luni) nu ar genera si o suspendare a posibilitatii organului fiscal de a lua masuri impotriva contribuabilului, termenul de 3 luni ar fi practic lipsit de conținut, deoarece s-ar ajunge in situatia in care, de exemplu, organul fiscal al putea institui masuri asiguratorii pe perioada nedeterminata, fapt care ar putea genera importante prejudicii in sarcina contribuabilului, cu atat mai mult cu cat in cazul suspendării in vederea realizării unui control incrucisat acest termen este controlat in mod exclusiv de catre organul fiscal.

Reiteram in acest cadru faptul ca instituirea unui sechestru asigurator reprezinta o reglementare a folosintei bunurilor in sensul practicii Curtii Europene a Dreptului Omului. Or, Curtea s-a pronuntat in nenumarate randuri asupra faptului ca lipsirea de folosinta unui bun sau reglementarea folosintei acestuia fara sa existe o cauza justa si fara sa se excluda posibiltatea aplicarii acestei masuri in mod arbitrar constituie o violare a Conventiei din perspectiva art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, respectiv o violare a dreptului de proprietate.

b) In al doilea rand, chiar si in lipsa unei suspendări a inspecției fiscale, la acest moment nu era posibila instituirea unor astfel de masuri. Astfel, Ordinul ANAF nr. 2605/2010, in anexa 1, prevede următoarele: “În situația în care organul de control, în timpul acțiunii de control, efectuată după procedurile prealabile de documentare pentru control, și în urma analizei dosarului fiscal, situațiilor financiare, declarațiilor fiscale sau a altor documente și a informațiilor pe care le deține, constată că există suficiente informații că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și totodată apreciază că există pericolul iminent să se sustragă de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea, va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control.” De asemenea, ordinul menționat, prevede faptul ca anterior aprobării finale a Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, organul fiscal va realiza un referat justificativ al masurilor asiguratorii, iar potrivit art. 5.6. lit d din ordinul menționat, referatul justificativ al masurilor asiguratorii va conține, ca una din cerințele sale minimale, “cuantumul obligațiilor bugetare restante/stabilite în urma inspecției fiscale/controlului vamal ulterior/estimate sau care urmează a se stabili prin inspecție fiscală/control vamal ulterior sau pentru care s-a dispus/urmează să se dispună atragerea răspunderii solidare ori cuantumul obligațiilor bugetare stabilite prin titluri de creanță care nu au ajuns la scadență”.

Așadar, din prevederile legale mai sus menționate, rezulta fara niciun dubiu faptul ca in vederea instituirii de masuri asiguratorii, cu toate ca acestea pot fi instituite si pe parcursul derulării unei inspecții fiscale, organul fiscal trebuie sa aibă deja o reprezentare clara asupra obligațiilor de plata care vor fi imputate contribuabilului, doar astfel putând fi întrunita aceasta cerința de conținut a referatului justificativ, care constituie un act obligatoriu care sta la baza deciziei de instituire a masurilor asiguratorii.

Nu in ultimul rand, potrivit art. 5.8. din ordinul mentionat, “Dispunerea și/sau ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor proprietate a debitorului se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanței estimate/stabilite”. Or, in vederea aplicării acestei prevederi, rezulta fara drept de tăgada faptul ca la momentul instituirii masurilor asiguratorii cuantumul aferent obligațiilor fiscale trebuie sa fie determinat.

In speța, pana la acest moment, demersurile realizate de către organele de inspecție fiscala nu pot conduce la stabilirea unei sume, nici măcar aproximative, asupra căreia se va putea emite in viitor o decizie de impunere. Astfel, documentele care au fost studiate in mod efectiv de către organele fiscale pana la acest moment reprezintă un procent nesemnificativ din totalitatea documentelor relevante ale subscrisei, acest procent neputând releva nici măcar o creanța determinabila care ar putea fi stabilita de către organele fiscale in sarcina subscrisei.

De altfel, reiteram faptul ca motivul pentru care a fost dispusa suspendarea inspecției fiscale in cazul subscrisei a fost realizarea unor controale încrucișate. Or, faptul ca organele fiscale au considerat necesara realizarea acestor controale încrucișate releva tocmai faptul ca nu se pot stabili datorii ., si nici măcar determinabil, pana la finalizarea acestor operațiuni.

c) Un alt motiv care releva nulitatea Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii este faptul ca aceasta nu este in realitate motivata. Astfel, in cuprinsul deciziei atacate se rețin următoarele:

“Motivarea dispunerii masurilor asiguratorii: prezentarea starii de fapt fiscale a contribuabilului constatata in urma documentarii si/sau a unei inspectii fiscale ori ca urmare a cercetarii la fata locului, informatii cu privire la istoria comportamenului fiscal al contribuabiului, al reprezentantilor legali si asociatilor/actionarilor majoritari (mod de declarare si plata, situatii de atragere a raspunderii solidare, situatii de insolventa sau de insolvabilitate etc.). In urma inspectiei fiscale aflate in curs de desfasurare, s-au stabilit ca o parte din achizitiile pe care le declara societatea ridica semne de intrebare cu privire la realitatea acestor tranzactii, urmand a fi efectuate solicitari de controale incrucisate la DGFP-urile unde sunt arondate din punct de vedere fiscal acesti contribuabili”.

In mod evident, partea subliniata citata mai sus nu constituie o motivare, aceasta fiind in realitate copiata intocmai din cuprinsul modelului de referat justificativ al masurilor asiguratorii, care constituie Anexa 2 a Ordinului anterior mentionat. In ceea ce priveste a doua parte a acestei “motivari”, aceasta se limiteaza la pure generalitati, nefacand trimitere la fapte concrete care sa justificae luarea acestor masuri (respectiv, in ce consta asa-zisa nerealitate a tranzactiilor realizate de catre subscrisa sio despre ce tranzactii este vorba .)

Motivarea mai sus mentionata avand un caracter pur formal, va rugam sa constatati faptul ca aceasta echivaleaza unei lipse a motivari deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, motiv pentru care va solicitam, si pentru acest motiv, constatarea nulitatii absolute a acestei decizii.

d) Nu in ultimul rand, va solicitam sa constatati faptul ca in speta nu sunt intrunite conditiile impuse de art. 129 al. 2 C. Pr. Fiscala in vederea instituirii masurilor asiguratorii. Astfel, potrivit articolului mentionat, “se dispun masuri asiguratorii (...) cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea”. In speta, pana la acest moment, organul fiscal nu a relevat sub nicio forma care dintre aceste ipoteze este retinuta in speta, nici motivele care stau la baza acesteia. Dimpotriva, subscrisa nu am efectuat pana in prezent niciun act din care sa rezulte o eventuala intentie de sustragere de la inspectia fiscala sau de risipire a patrimoniului nostru, aratandu-ne in mod constrant disponibilitatea de a pune la dispozitia organului fiscal toate documentele necesare efectuarii inspectiei si de a facilita realizarea acesteia.

e) Un alt motiv de nelegalitate a Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii si a proceselor verbale subsecvente il reprezinta faptul ca bunurile indicate in cuprinsul deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nu corespund bunurilor asupra carora a fost aplicat in mod efectiv sechestrul, dupa cum rezulta din procesele verbale ulterioare.

Astfel, asa cum am aratat in prima parte a actiunii, potrivit deciziei de instituire a masurilor asiguratorii s-a dispus luarea de masuri asiguratorii asupra urmatoarelor bunuri:

- Teren . de 1.720 mp, inscris in CF nr. 3040, avand numar cadastral 398, in valoare de 10.000 lei

- Teren . de 1.000 mp, inscris in CF nr. 7773, avand numar cadastral 2016, in valoare de 298.485 lei

- Hala metalica . CF nr. 3161 avand numar cadastral 34, in valoare de 201.627 lei

- Locuința de serviciu situata in B., in suprafața de 750 mp, înscrisa in CF nr. 2376, având numere topo 985, 986, 987 si 988, in valoare de 464.857 lei

- Hala metalica situata in . nr._, in valoare de 1.404.067 lei

Cu toate acestea, prin procesele verbale ulterioare, pe langa instituirea de sechestre asupra bunurilor menționate in Decizia de instituire a masurilor asiguratorii, s-a dispus, in mod abuziv si complet nejustificat, instituierea de sechestre si asupra unor alte bunuri, nemenționate in Decizia de instituire a masurilor asiguratorii, acestea fiind urmatoarele:

- terenul intravilan situat in . jud. Cluj, in suprafata de 3.000 mp, inscris in CF nr._, avand numar topo_

- constructia situata in ., inscrisa in CF B._ (nr. CF vechi 3040), avand numar cadastral 391-C1

- constructia situata in . inscrisa in CF B. nr._ (nr. CF vechi 3040), avand numar cadastral 398-C2

- terenul situat in . de 700 mp, inscris in CF B. nr._ (nr. CF vechi 3161), avand numar topografic 34

- terenul intravilan situat in . CF B. nr._ (nr. CF vechi 2376) avand nr. topo 985/1/2, 986/1/2, 987/1/2/, 988/1/2, in suprafata de 750 mp. Acest bun a fost evaluat la valoarea de 44.123 lei

Aceste imobile, asupra carora s-a instituit in mod abuziv sechestrul asigurator, au fost evidențiate in prima parte a acțiunii, pentru fiecare proces verbal in parte.

Cu privire la nelegalitatea acestei operatiuni, trebuie retinute prevederile art. 5.1.7 din anexa 1 a Ordinului 2605/2010, potrivit caruia “(...) Odata cu comunicarea deciziei, aceste organe vor proceda la identificarea si aplicarea masurilor asiguratorii asupra bunurilor proprietate a debitorului ce fac obiectul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii”.

Așadar, din prevederea anterior citata rezulta fara dubiu faptul ca trebuie sa existe identitate intre bunurile menționate in cadrul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii si bunurile asupra cărora se aplica efectiv sechestrul (ocazie cu care se încheie procesele verbale de sechestru). Or, din conținutul proceselor verbale încheiate in speța, se poate constata faptul ca a fost instituit sechestru si asupra unor bunuri care nu sunt evidențiate in cadrul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, fapt care duce la nelegalitatea sechestrului astfel instituit.

Va rugam sa constatati in acest context si faptul ca valoarea totala pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asa cum rezulta din adunarea valorilor menționate in Decizia de instituire a masurilor asiguratorii, este de 2.845.803 lei. In mod evident, având in vedere diferențele semnificative intre numarul imobilelor menționate in decizia menționata si numărul imobilelor care rezulta din procesele verbale încheiate ulterior, aceasta valoare a fost in mod cert depășita, in prezent necunoscându-se valoarea totala a bunurilor asupra cărora a fost instituita aceasta măsura, pentru a se putea verifica respectarea plafonului de 150% instituit de art. 5.8. din Ordinul 2605/2010.

Astfel, dupa cum am aratat anterior, aceste procese verbale constata instituirea de masuri asiguratorii asupra unor imobile care nu sunt cuprinse in Decizia de instituire a masurilor asiguratorii mai sus mentionate. Or, in lumina prevederilor art. 5.1.7 din anexa 1 a Ordinului 2605/2010, instituirea efectiva de masuri asiguratorii nu este posibila decât asupra bunurilor care au fost indicate in cadrul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii. Pe cale de consecința, va rugam sa constatați faptul ca aceste procese verbale nu respecta exigentele legale mai sus menționate si sa dispuneți desființarea masurilor efectiv dispuse si consemnate in cadrul acestor procese verbale.

În drept, textele legale la care s-a făcut referire în cuprinsul acțiunii.

Față de contestația la executare formulată de către Direcția Generala a Finanțelor Publice a județului Cluj (D.G.F.P.Cluj) și Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a județului Cluj (A.F.P.C.M.Cluj), au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației, ca nefondată.

In ceea ce privește solicitarea de constatare a nulității Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012 solicita respingerea acestei cererii motivat de faptul ca cauzele de nulitate sunt prevăzute expres de lege iar contestatorul nu indica temeiul legal al nulității actului administrative atacat.

Referitor la solicitarea de anulare a Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012 pe motiv ca organul fiscal nu avea posibilitatea de a institui masuri asigurătorii daca controlul fiscal a fost suspendat, aceasta este nefondata.

Este de reținut ca măsurile asigurătorii sunt măsuri de prevenire a unor consecințe negative asupra colectării creanțelor bugetare, consecințe care sunt anticipate de legiuitor în textul art. 129 alin (2) din OG nr.92/2003 și constau în "periclitarea sau îngreunarea în mod considerabil colectarea ". - Potrivit art 129 din O. G. nr. 92/2003: Poprirea și sechestrul asigurătoriu (2) Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitatul sau îngreunând în mod considerabil colectarea. (3) Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare.(...) "

Legea nu impune constatarea săvârșirii unor fapte de natura celor enumerate, fiind suficientă posibilitatea săvârșirii acestora, legea acordând dreptul instituirii de măsuri asigurătorii pe baza prezumției existenței pericolului ca aceste fapte să se întâmple. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 129 alin (3) teza I din OG nr. 92/2003, măsurile asigurătorii pot fi luate și înaintea emiterii titlului de creanță ( a deciziei de impunere), inclusiv în cazul efectuării de controale:

Pentru evitarea acestor consecințe (prezumate de legiuitor ), prin săvârșirea unor fapte (prezumate de asemenea), legea pune la dispoziția creditorului bugetar mijlocul (provizoriu) de conservare și protecție a creanței fiscale, constând în măsurile asigurătorii Scopul măsurilor asigurătorii este menționat în pct. 125.1 din HG 1050/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: "Norme metodologice: 125.1. Prin măsuri asigurătorii se pot indisponibiliza bunuri și/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanțelor fiscale. "

Față de cele mai sus arătate este evident ca legiuitorul nu a identificat exact momentul in care pot fi luate masurile asigurătorii ci a arătat situațiile in care aceste masuri pot fi luate (respectiv in cazul efectuării de controale) si când exista pericolul ca contribuabilul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

În speță, inspecția fiscala aflata in derulare la . fost începută in data de 16.10.2012 fiind suspendata in data de 27.11.2012, fapt comunicat contribuabilului . în vedere faptul ca inspecția fiscală nu a fost finalizată consideram că prevederile legale mai sus arătate nu au fost încălcate.

Interpretarea contestatoarei in sensul ca masurile asigurătorii nu se pot institui in situația in care controlul fiscal a fost suspendat este eronata. Daca s-ar merge pe optica contestatoarei ar însemna ca nu s-ar mai putea institui masuri asigurătorii la contribuabili la care controlul fiscal e suspendat, si ar exista posibilitatea ca in timpul suspendării controlului fiscal sa-si diminueze patrimoniul (sustragerea, risipirea sau ascunderea patrimoniului), situație in care s-ar periclita colectarea. In situația expusa nu s-ar mai putea realiza scopul masurilor asigurătorii - respectiv asigurarea colectării creanțelor fiscale. Or, legiuitorul a reglementat masurile asigurătorii întocmai pentru a putea preveni consecințele negative asupra colectării creanțelor bugetare.

F. de cele mai sus arătate, este evident ca legiuitorul nu a inteles sa interzică instituirea masurilor asigurătorii in situația in care exista o inspecție fiscala suspendata.

In ceea ce privește susținerea contestatoarei cum ca Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nu ar fi emisa in baza unui Referat justificativ care sa cuprinsa cuantumul obligațiilor fiscale estimate, aceasta susținere este nefondata.

In speța organul de control a întocmit Referatul justificativ al masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012 si conține toate elementele prevăzute de lege, inclusiv cuantumul obligațiilor fiscale estimate. Potrivit pct.5.6 din Ordinul nr.2605/2010 „Referatul justificativ al masurilor asigurătorii va conține (...) d) cuantumul obligațiilor restante/ (sau) stabilite in urma inspecției fiscale/(sau) controlului vamal ulterior/ (sau) estimate ..."

Astfel, in cuprinsul Referatului justificativ s-a prevăzut ca la contribuabilul ., cu domiciliul fiscal in localitatea Cluj N., ., cod de identificare fiscala_, s-au estimat următoarele obligații de plata constând in impozit pe profit 858.101 lei si TVA 1.0239.101 lei, total 1.897.202 Iei.

Menționam ca prevederile legale nu prevăd ca Referatul justificativ sa fie comunicat contribuabilului. Ordinul nr.2605/2010 prevede comunicarea către debitoare doar a Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea instituirii masurilor asigurătorii si înaintea emiterii titlului de creanța (când nu exista o suma certa) întrucât acestea se pot stabili prin estimare.

In ceea ce privește susținerea contestatoarei cum ca Decizia de instituire a masurilor asigurătorii este nemotivata, aceasta susținere este neîntemeiata.

In Decizia de instituire de masuri asigurătorii nr.2355/03.12.2012 s-a precizat motivul de fapt si de drept al dispunerii masurilor asigurătorii. S-a constatat existenta pericolului ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa isi ascundă ori sa isi risipească patrimoniul/averea, se dispun masuri asigurătorii. Astfel, s-a stabilit ca o parte din achizițiile pe care pe care le declara societatea ridica semne de întrebare cu privire la realitatea acestor tranzacții, urmând a fi efectuate solicitări de controale încrucișate la D.G.F.P.-urile unde sunt arondate din punct de vedere fiscal acești contribuabili.

Din coroborarea pct.2.1. din Ordinul ANAF 2605/2010 si ale art.129 alin.3 din O.G.nr.92/2003, rezulta că măsuri asigurătorii pot fi dispuse ori de câte ori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

S-a anexat și adresa nr.628/08.01.2013, prin care echipa de inspecție fiscala dezvolta motivul pentru care are îndoieli cu privire la realitatea unor tranzacții ale debitoarei cu alte societăți. Atâta timp cat la echipa de inspecție fiscala are indicii cu privire la realitatea unor tranzacții ale debitoarei cu alte societăți si apreciază ca exista pericolul ca debitoarea sa se sustragă de la plata obligațiilor fiscale estimate, sa-si ascundă ori sa-si risipească patrimoniul, consideram ca organul de control are dreptul de a dispune masurilor asigurătorii.

Sistemul fiscal din România este unul declarativ iar inspecția fiscala reprezintă un instrument pentru asigurarea principiului constituțional al egalității impunerii pentru toți cetățenii si repartizării echitabile a sarcinii fiscale. Activitatea de inspecție fiscala este destinata încurajării si obținerii unui înalt grad de conformare voluntara la prevederile legislative in materie fiscala si la normele de aplicare ale acestora. In acest sistem fiscal declarativ de impozite si taxe, prin declararea nereala a tranzacțiilor (ascunderea sursei impozabile), si implicit a obligațiilor fiscale pentru care statul era indreptatit sa incaseze in termenele prevăzute de lege TVA-ul, impozitul pe profit etc constituie indicii privind existenta pericolului sustragerii de la indeplinirea obligațiilor fiscale.

Atâta timp cat nu s-a finalizat inspecția fiscala echipa de inspecție fiscala nu poate prezenta la acest moment constatările echipei de inspecție fiscala. Constatările echipei de inspecție fiscala se vor prezenta la discuția finala cu debitoarea după care se va intocmi Raportul de inspecție fiscala ce reprezintă documentul martor al constatărilor echipei de inspecție fiscala.

Având in vedere ca, in speța, Decizia de instituire de masuri asigurătorii nr.201/09.04.2012 este motivata atât in fapt cat si in drept, legea neprecizând in ce măsura trebuie motivata, apreciem ca susținerea contestatoarei este nefondata.

În ceea ce privește susținerea contestatorului in sensul ca nu sunt întrunite condițiile impuse de art.129 alin.2 din O.G.nr.92/2003 in vederea instituirii masurilor asigurătorii, aceasta este nefondata.

Legea nu impune constatarea săvârșirii unor fapte de natura celor enumerate, fiind suficientă posibilitatea săvârșirii acestora, legea acordând dreptul instituirii de măsuri asigurătorii pe baza prezumției existenței pericolului ca aceste fapte să se întâmple. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 129 alin (3) teza I din OG nr. 92/2003, măsurile asigurătorii pot fi luate și înaintea emiterii titlului de creanță (a deciziei de impunere), inclusiv în cazul efectuării de controale:

Pentru evitarea acestor consecințe (prezumate de legiuitor), prin săvârșirea unor fapte (prezumate de asemenea), legea pune la dispoziția creditorului bugetar mijlocul (provizoriu) de conservare și protecție a creanței fiscale, constând în măsurile asigurătorii. Scopul măsurilor asigurătorii este menționat în pct. 125.1 din HG 1050/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: "Norme metodologice: 125.1. Prin măsuri asigurătorii se pot indisponibiliza bunuri și/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanțelor fiscale."

Învederează instanței că potrivit art. 5.1.1. din OMF 2605/2010 "În situația în care organul de control, în timpul acțiunii de control, efectuată după procedurile prealabile de documentare pentru control, și în urma analizei dosarului fiscal, situațiilor financiare, declarațiilor fiscale sau a altor documente și a informațiilor pe care le deține, constată că există suficiente informații că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și totodată apreciază că există pericolul iminent să se sustrasă de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea, va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control."

In ceea ce privește susținerea contestatoarei in sensul ca bunurile indicate in cuprinsul deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nu corespund bunurilor asupra cărora a fost aplicat efectiv sechestrul arătam ca masurile asigurătorii au fost duse la îndeplinire cu respectarea prevederilor legale.

In primul rând, organul de control a dispus masurile asigurătorii asupra bunurilor identificate in fisa mijlocului fix a societății, fisa predate organului de control de . informațiile privind nr. de CF al bunurilor a fost inscrisa de . fisa mijlocului fix. Daca contestatoarea nu a dat informațiile complete culpa aparține acesteia. Contestatoarea nu-si poate invoca propria culpa.

In al doilea rând, imobilele la care face referire contestatoarea sunt incorporate (prin accesiune imobiliara) cu imobilele pentru care s-a dispus masurile asigurătorii. întrucât bunurile asupra cărora s-au dispus masurile asigurătorii sunt unite cu celelalte bunuri imobile apreciem ca instituirea masurilor asigurătorii poate fi realizata si asupra tuturor imobilelor incorporate cu bunurile pentru care s-a dispus instituirea masurilor asigurătorii.

In conformitate cu prevederile art.129 alin. (6) din O.G.nr.92/2003: măsurile asigurătorii dispuse potrivit alin. (2), precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. "

Potrivit prevederilor art.154 alin. (2) din O.G.nr.92/2003 „ Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât odată cu imobilul. "Astfel, terenul intravilan situat in ., jud.Cluj, in suprafața de 3.000 m.p., inscris in CF_ nr.cad._ este aferent construcției (hala metalica) situata in ..F._, inscrisa in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.585/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Construcțiile situate in . inscrise in (CF vechi 3040) CF nou nr._, cu nr.cad. 398-Cl si 398-C2 sunt edificate pe terenul intravilan situat in . in suprafața de 1720 mp inscris in (CF vechi 3040) CF nou_ cu nr. topo.398, inscris in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.586/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul arabil situat in . de 1000 mp având nr. de CF 7773 si nr.cad.2016 este inscris in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012 si a fost sechestrat prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.587/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul intravilan situat in . mp având nr. CF nou B._ (nr.CF vechi 3161) cu nr.cad. 34 este aferent halei metalice situata in .. CF nou B._ (nr.CF vechi 3161) cu nr.cad. 34, inscrisa in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.588/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul intravilan situat in . CF nou B._ (nr.CF vechi 2376) având nr.topo. 985/1/2, 986/1/2, 987/1/2, 988/1/2 in suprafața de 750 mp. Este aferent locuinței de serviciu situate in B., nr.CF vechi 2376, nr.topo 985, 986, 987, 988, care figurează in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Terenul intravilan a fost sechestrat prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.589/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

In al treilea rând, in ceea ce privește plafonul de 150 % arătam următoarele: Potrivit dispozițiilor pct.5.8. din Ordinul ANAF nr.2605/2010 " Dispunerea și/sau ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor proprietate a debitorului se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanței estimate/stabilite "

In speța, la aplicarea efectiva a masurilor asigurătorii asupra bunurilor proprietate a debitoarei s-a avut in vedere limita de 150% din valoarea creanței estimate.

Valoarea bunurilor asupra cărora s-au instituit efectiv masurile asigurătorii se bazează pe valoarea bunurilor inregistrata in contabilitate (exclusiv TVA). Astfel:

valoarea bunurilor sechestrate prin Procesul verbal nr.585/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012 este de 1.404.067 lei, bunuri pentru care este constituit dreptul de ipoteca al Băncii Transilvania pentru suma de 4.000.000 lei. valoarea bunurilor sechestrate prin Procesul verbal nr.586/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012 este de 464.857 Iei, bunuri pentru care este constituit dreptul de ipoteca al Băncii Transilvania pentru suma de 4.000.000 lei.

-valoarea bunului sechestrat prin Procesul verbal nr.587/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012, este de 298.485 lei.

-valoarea bunurilor sechestrate prin Procesul verbal nr.588/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012 este de 201.627 lei, bunuri pentru care este constituit dreptul de ipoteca al Băncii Transilvania pentru suma de 4.000.000 lei.

-valoarea bunurilor sechestrate prin Procesul verbal nr.589/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012 este de 44.123 lei, bunuri pentru care este constituit dreptul de ipoteca al Băncii Transilvania pentru suma de 4.000.000 lei.

In Procesele verbale arătate mai sus, semnate de contestator fara obiectiuni, s-au menționat drepturile reale care grevează imobilul, respectiv faptul ca exista drept de ipoteca de rang I inscris in favoarea Băncii Transilvania pentru suma de 4.000.000 lei.

Plafonul de 150% din valoarea creanței estimate se refera la procentul de recuperare a creanței fiscale estimate, respectiv valoarea bunurilor asupra cărora s-au dispus efectiv masurile asigurătorii din care se va scădea suma de 4.000.000 lei pentru bunurile care sunt grevate de dreptul de ipoteca al Băncii Transilvania. Aceasta intrucat, in cazul in care masurile asigurătorii se vor transforma in masuri executorii (odată cu individualizarea creanței si ajungerea acesteia la scadenta), instituția noastră nu va putea recupera prin valorificare decât valoarea rămasa după indestularea Băncii Transilvania pana la concurenta sumei de 4.000.000 lei.

Valoarea totala a bunurilor sechestrate asupra căreia exista drept de ipoteca este instituit de Banca Transilvania este de 2.114.674 lei (1.404.067 lei+464.857 lei+201.627 lei +44.123 lei). Din aceasta valoare de 2.114.674 lei din care se va scădea dreptul de ipoteca de 4.000.000 lei, posibilitatea de recuperare a creanței fiscale estimate este 0.

Singurul bun care nu este grevat de sarcini este terenul arabil inscris in CF nr.7772 nr.cad.2016 in suprafața de 1.000 mp, sechestrat prin Procesul verbal nr.587/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii sub nr._/06.12.2012 este de 298.485 lei.

Raportat la creanța fiscala estimata (1.897.202 lei) suma ce ar putea fi recuperata din valorificarea bunurilor sechestrate este de 298.485 lei care reprezintă 15,73 % din valoarea creanței fiscale estimate.

F. de cele mai sus arătate, apreciem ca Procesele verbale de sechestru asigurătorii pentru bunuri imobile nr._-_/06.12.2012 s-au întocmit pentru imobilele precizate in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii in baza extraselor de carte funciara noi provenite din conversia de pe hârtie a numerelor de carte funciara vechi specificate de organul de control iar suma pentru care au fost indisponibilizate este mai mica decât 150% din valoarea creanței estimate.

F. de cele mai sus arătate, solicită respingerea ca nefondata, a contestației la executare formulată.

În drept, își întemeiază susținerile pe prevederile actelor normative la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării.

Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare aflat la filele 106-109.

Intimații au formulat note de ședință aflate la filele 116-120, iar contestatoare a depus notele de ședință de la filele 320-322.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei. Au fost comunicate instanței, la cererea contestatoarei actele și modalitatea pe baza căreia s-a ajuns la estimarea plății la suma de_ lei.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Raportat la natura creanței a cărei executare se urmărește, instanța stabilește că prezenta contestație la executare se supune procedurii speciale instituite de normele Codului de procedură fiscală (OG nr.92/2003), iar nu procedurii comune reglementate de normele Codului de procedură civilă.

În fapt, prin Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 2355/03.12.2012 s-a estimat că . ar avea ca obligație de plată suma de 1.897.202 lei impozit pe profit și TVA și deoarece s-a reținut că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori risipească averea, s-au dispus măsuri asiguratorii. Prin Decizia instituire a masurilor asiguratorii nr. 2355 s-a dispus înființarea de masuri asiguratorii asupra următoarelor bunuri:

- Teren . de 1.720 mp, înscris in CF nr. 3040, având numar cadastral 398, in valoare de 10.000 lei

- Teren . de 1.000 mp, înscris in CF nr. 7773, având numar cadastral 2016, in valoare de 298.485 lei

- Hala metalica . CF nr. 3161 având număr cadastral 34, in valoare de 201.627 lei

- Locuința de serviciu situata in B., in suprafata de 750 mp, înscrisa in CF nr. 2376, având numere topo 985, 986, 987 si 988, in valoare de 464.857 lei

- Hala metalica situata in . nr._, in valoare de 1.404.067 lei.

În temeiul acestei decizii s-au emis mai multe procese-verbale de sechestru asigurator pentru bunuri imobile, astfel prin procesul verbal nr. 585 incheiat la data de 06.12.2012 s-a instituit asupra halei metalice înscrisa in CF nr._ B. (nr. CF vechi 2688), având număr cadastral_-C1, situata in . jud. Cluj b) terenului intravilan situat in . jud. Cluj, in suprafața de 3.000 mp, înscris in CF nr._, având număr topo_, prin procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 586 incheiat la data de 06.12.2012 s-a instituit sechestru asupra: a) construcției situate in ., înscrisa in CF B._ (nr. CF vechi 3040), având număr cadastral 391-C1 b) construcției situate in . inscrisa in CF B. nr._ (nr. CF vechi 3040), avand numar cadastral 398-C2 c) terenului intravilan situat in . in suprafata de 1720 mp inscris in CF B. nr._ (numar CF vechi 3040), avand numar topografic 398, prin procesul verbal de sechestru asigurator nr. 587 din data de 06.12.2012 s-a instituit sechestru asupra terenului arabil situat in . de 1.000 mp, înscris in CF B. nr. 7773 având număr topo 2016, prin procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 588 incheiat la data de 06.12.2012 s-a instituit sechestru asupra:a) halei metalice situate in B., înscrisa in CF B. nr._ (nr. CF vechi 3161), având număr cadastral 34-C1 b) terenului situat in . de 700 mp, înscris in CF B. nr._ (nr. CF vechi 3161), având număr topografic 34 si prin procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr. 589 incheiat la data de 06.12.2012 s-a instituit sechestru asupra terenului intravilan situat in . CF B. nr._ (nr. CF vechi 2376) având nr. topo 985/1/2, 986/1/2, 987/1/2/, 988/1/2, in suprafața de 750 mp.

Sub aspectul nelegalității Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. 2355/03.12.2012 emisă de intimata DGFP Cluj, instanța reține dispozițiile art. 129 alin 3 și 4 din OG nr. 92/2003 potrivit cărora se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietatea debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea (alin 3), măsurile putând fi luate și înaintea emiterii titlului de creanță, o dată cu individualizarea creanței și ajungerea la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri asigurătorii (alin 4).

De asemenea, potrivit art. 5.1.1. din OMF 2605/2010 « În situația în care organul de control, în timpul acțiunii de control, efectuată după procedurile prealabile de documentare pentru control, și în urma analizei dosarului fiscal, situațiilor financiare, declarațiilor fiscale sau a altor documente și a informațiilor pe care le deține, constată că există suficiente informații că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și totodată apreciază că există pericolul iminent să se sustrasă de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea, va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control”.

Analizând probele administrate în cauză raportat la motivele invocate de contestatori în contestația la executare, instanța arată următoarele:

- cu privire la susținerea contestatoarei în sensul că decizia de instituire a masurilor asiguratorii a fost emisă ulterior suspendării inspecției fiscale, instanța nu poate reține ca pertinentă această apărare pornind tocmai de la scopul instituit al măsurilor asigurătorii și menționat la pct. 125.1 din HG 1050/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG 92/2003: „Prin măsuri asigurătorii se pot indisponibiliza bunuri și/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanțelor fiscale.” Or, legiuitorul a reglementat aceste măsuri întocmai pentru a putea preveni consecințele negative asupra colectării creanțelor bugetare, neînțelegând să interzică instituirea unor asemenea măsuri de prevenție în situația în care există o inspecție fiscală suspendată, în caz contrar ar fi prevăzut expres această ipoteză.

Instanța constată că inspecția fiscală aflată în derulare la . a fost începută in data de 16.10.2012 fiind suspendata in data de 27.11.2012 în baza art. 2 lit. a din OMFP 14/2010 ca urmare a declanșării unui control încrucișat. De asemenea, având ca temei dispozițiile art. 129 alin. 2 din OG 92/2003 a fost emisă Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 2355/03.12.2012 și au fost întocmite procese verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile. Daca s-ar admite apărarea contestatoarei ar însemna ca nu s-ar mai putea institui măsuri asigurătorii la contribuabili la care controlul fiscal e suspendat, si ar exista posibilitatea ca in timpul suspendării controlului fiscal sa-si diminueze patrimoniul (sustragerea, risipirea sau ascunderea patrimoniului), situație in care s-ar periclita colectarea.

Instanța apreciază că în speță legea nu impune constatarea săvârșirii unor fapte de natura celor enumerate, fiind suficientă posibilitatea săvârșirii acestora, legea acordând dreptul instituirii de măsuri asigurătorii pe baza prezumției existenței pericolului ca aceste fapte să se întâmple. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 129 alin (3) teza I din OG nr. 92/2003, măsurile asigurătorii pot fi luate și înaintea emiterii titlului de creanță (a deciziei de impunere), inclusiv în cazul efectuării de controale.

- cu privire la apărarea contestatoarei în sensul că organul fiscal nu a avut o reprezentare clara asupra obligațiilor de plata care vor fi imputate contribuabilului, astfel că decizia de instituire nu a fost emisă în baza unui Referat justificativ, instanța reține, dimpotrivă,că acest referat există și a fost întocmit, conținând inclusiv cuantumul obligațiilor fiscale estimate. Astfel s-a arătat că la contribuabilul ., cu domiciliul fiscal in localitatea Cluj-N., ., cod de identificare fiscala_, s-au estimat următoarele obligații de plata constând in impozit pe profit 858.101 lei si TVA 1.0239.101 lei, total 1.897.202 Iei. Estimarea bazei de impunere se realizează atunci când organul fiscal nu poate determina mărimea bazei, estimarea constând în identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale, art. 67 OG 92/2003.

- cu privire la susținerea contestatoarei în sensul că decizia de instituire a masurilor asiguratorii nu este in realitate motivata, instanța constată că în cuprinsul acesteia s-a precizat motivul de fapt si de drept al luării masurilor asigurătorii. Astfel, existența pericolului cerut de textul de lege a reieșit din faptul că o parte din achizițiile pe care pe care contestatoarea le-a declarat ridica semne de întrebare cu privire la realitatea acestor tranzacții, existând solicitări de controale încrucișate la D.G.F.P.-urile unde sunt arondate din punct de vedere fiscal acești contribuabili. În completarea dispoziției de instituire, instanța reține că a fost emisă adresa nr. 628/08.01.2013, f. 37, prin care organul fiscal, în speță echipa de inspecție fiscală face anumite precizări cu privire la motivul pentru care a fost instituită măsura asiguratorie, reieșind din aceasta indicii cu privire la realitatea unor tranzacții ale debitoarei cu alte societăți și existența pericolului ca debitoarea sa se sustragă de la plata obligațiilor fiscale estimate, sa-si ascundă ori sa-si risipească patrimoniul, motiv pentru care instanța apreciază susținerea contestatoarei ca nefiind fondată.

Instanța reține din înscrisurile depuse de intimați în probațiune faptul că există anumite tranzacții efectuate de societatea contestatoare ce nu sunt conforme cu realitatea, prin tranzacțiile nereale efectuate de aceasta și care reies din situația privind furnizorii declarația 394, adrese de la DGFP-uri și pentru care aceasta și-a dedus TVA-ul și cheltuieli aferente fără să aibă acest drept conform legislației fiscale, echipa de inspecție fiscală estimând creanța la suma de_ lei. Tranzacțiile nereale artificiale efectuate de contestatoare în perioada 2007-2011 constituie indicii suficiente privind existența pericolului ca debitorul să se sustragă, să își ascundă sau să risipească patrimoniul, justificând așadar luarea măsurilor asigurătorii.

- cu privire la susținerea contestatoarei în sensul că nu sunt întrunite condițiile impuse de art. 129 al. 2 C. Pr. Fiscala, instanța reține că nici această apărare a contestatoarei nu este întemeiată, pentru aceleași motive deja dezvoltate în paragraful imediat anterior.

- cu privire la susținerea în sensul că bunurile indicate in cuprinsul deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nu corespund bunurilor asupra cărora a fost aplicat in mod efectiv sechestrul, instanța arată că organul de control a dispus masurile asigurătorii asupra bunurilor identificate in fisa mijlocului fix a societății, fisa predate organului de control de . iar informațiile privind nr. de CF al bunurilor a fost înscrisă de . pe fisa mijlocului fix, imobilele la care face referire contestatoarea fac corp comun cu imobilele pentru care s-a dispus masurile asigurătorii. Întrucât bunurile asupra cărora s-au dispus masurile asigurătorii sunt unite cu celelalte bunuri imobile apreciem ca instituirea masurilor asigurătorii poate fi realizata si asupra tuturor imobilelor incorporate cu bunurile pentru care s-a dispus instituirea masurilor asigurătorii.

In conformitate cu prevederile art. 129 alin. (6) din O.G.nr.92/2003: măsurile asigurătorii dispuse potrivit alin. (2), precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. "

Potrivit prevederilor art.154 alin. (2) din O.G.nr.92/2003 „ Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât odată cu imobilul. "Astfel, terenul intravilan situat in ., jud.Cluj, in suprafața de 3.000 m.p., inscris in CF_ nr.cad._ este aferent construcției (hala metalica) situata in ..F._, inscrisa in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.585/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Construcțiile situate in . inscrise in (CF vechi 3040) CF nou nr._, cu nr.cad. 398-Cl si 398-C2 sunt edificate pe terenul intravilan situat in . in suprafața de 1720 mp inscris in (CF vechi 3040) CF nou_ cu nr. topo.398, inscris in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.586/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul arabil situat in . de 1000 mp având nr. de CF 7773 si nr.cad.2016 este inscris in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012 si a fost sechestrat prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.587/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul intravilan situat in . mp având nr. CF nou B._ (nr.CF vechi 3161) cu nr.cad. 34 este aferent halei metalice situata in .. CF nou B._ (nr.CF vechi 3161) cu nr.cad. 34, inscrisa in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Acestea au fost sechestrate prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.588/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

Terenul intravilan situat in . CF nou B._ (nr.CF vechi 2376) având nr.topo. 985/1/2, 986/1/2, 987/1/2, 988/1/2 in suprafața de 750 mp. Este aferent locuinței de serviciu situate in B., nr.CF vechi 2376, nr.topo 985, 986, 987, 988, care figurează in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr.2355/03.12.2012. Terenul intravilan a fost sechestrat prin Procesul verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri imobile nr.589/06.12.2012, inregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Cluj sub nr._/06.12.2012.

În ceea ce privește justificarea emiterii deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, instanța constată că organul fiscal a justificat necesitatea luării unor asemenea măsuri, în condițiile art. 129 alin 5 C.pr.fiscală, raportat la cuantumul ridicat al obligațiilor datorate bugetului de stat, existența unor suspiciuni cu privire la realitatea tranzacțiilor încheiate de contestatoare cu alte societăți comerciale, argumentele invocate fiind suficiente pentru a se aprecia asupra posibilității risipirii patrimoniului și îngreunării procedurii de recuperare a creanței. Nu sunt necesare dovezi concrete ale intenției de înstrăinare/sustragere a bunului, ci o apreciere asupra conduitei fiscale a contribuabilului si posibilităților reale de recuperare a contribuțiilor datorate statului. Împrejurarea afectațiunii bunurilor desfășurării activității societății nu prezintă relevanță, câtă vreme textul nu distinge intre diferitele categorii de bunuri, iar contestatoarea iți poate asigura folosința bunurilor prin depunerea cauțiunii necesare pentru ridicarea sechestrului, cf. art. 129 alin 4 C.pr.fiscală.

Pentru aceste motive, instanța va aprecia asupra legalității si temeiniciei Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. 2355/03.12.2012 emisă de intimata DGFP Cluj, contestația la executare formulata împotriva acestui act urmând a fi respinsa ca neîntemeiată.

În ceea ce privește procesele-verbale de sechestru asigurător pentru bunuri imobile nr.585-589 menționate, instanța constată că potrivit art. 129 alin 2 din OG nr. 92/2003 se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Interpretând aceste dispoziții legale rezulta că sechestrul bunului imobil poate constitui atâta o măsura asiguratorie, cât si o măsura de executare silita, situație în care consecințele juridice produse prin instituirea acestuia se analizează diferit raportat la dispozițiile care le reglementează.

Cat privește apărările privitoare la cuantumul creanței acestea nu pot face obiectul analizei în cauza, acestea fiind apărări proprii contestației administrative prevăzute de art. 205 c.pr..fiscală., introduse la organul administrativ sau la instanța de contencios administrativ competenta, contestația debitoarei fiind întemeiată pe dispozițiile art. 129 alin 1 coroborat cu art. 172 c.pr.fiscală.

Pentru aceste motive, instanța va aprecia asupra legalității si temeiniciei proceselor-verbale de sechestru asigurător pentru bunuri imobile nr. 1585-589/06.012.2012 emise de AFP Cluj contestația la executare formulata împotriva acestui act urmând a fi respinsa ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 c.pr.civ. va respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația la executoare formulată de . cu sediul în loc. Cluj-N., str. D. P._ . Cluj, în contradictoriu cu intimata M. Finanțelor publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală A Finanțelor Publice A Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., Piața A. I. nr. 19 jud. Cluj, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală A Finanțelor Publice A Județului Cluj – Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii, cu sediul în Cluj-N., .. 19 jud. Cluj, ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședință publică, azi 14.06.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C.-S. N. Z. E. F.

Red./dact./CSN/4 ex.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6275/2013....		Reziliere contract. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Somaţie de plată. Încheierea nr. 9145/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 8026/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 6275/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Reziliere contract. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 1399/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Somaţie de plată. Hotărâre din 06-08-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA