Plângere contravenţională. Sentința nr. 1547/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1547/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 10839/211/2012
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
DOSAR nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1547/2013
Ședința publică din data de 25 Ianuarie 2013
Instanța constituita din:
P.: G.-R. F.-H.
GREFIER: T. P.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind petenta S.C. A. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CLUJ.
La apelul nominal fãcut în ședințã publicã, se constată lipsa părților.
Procedura legal indeplinita.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 25.01.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele,
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus, petenta S.C. A. C. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, anularea procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._, încheiat la data de 19.04.2012, cu consecința exonerarii petentei de plata amenzii contraventionale aplicate, in cuantum de 10.000 lei. In subsidiar, a solicitat inlocuirea sanctiunea amenzii contraventionale cu avertismentul. Cu cheltuieli de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.
În motivare, petenta a arătat că, incepand cu data de 09.04.2012, detine contract individual de munca perfectat in forma scrisa si inregistrat in sisitemul REVISAL cu numitul Flutar F. V.. Aceasta persoana s-a aflat pe santier in data de 07.04.2012, . sambata, intrucat era necesar sa ia la cunostinta de specificul activitatii anterior incheierii contractului individual de munca din data de 09.04.2012. Data inceperii activitatii de catre angajat a fost convenita de parti pentru data de 10.04.2012. Conform alegatiilor petentei, anterior datei de 10.04.2012, numitul Flutar F. V. nu a desfasurat nici un fel de activitate pe seama societatii petente.
Astfel, nu poate fi retinuta in sarcina petentei savarsirea contraventiei prevazute de art. 16 alin. 1 corob. cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicata.
In raport de prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, in viziunea petentei se impune reindividualizarea sanctiunii contraventionale principale aplicate si inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale in cuantum de 10.000 lei cu avertismentul.
În drept: OG nr. 2/2001, Legea nr. 53/2003.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri (f. 8-22).
Prin întâmpinarea formulată, intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ a solicitat instanței, in esenta, respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică cu consecința menținerii în întregime a procesului verbal de constatare a contravenției contestat (f. 27-28). In dovedire, a anexat inscrisuri (f. 29-34).
Instanța a administrat și încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor . nr._, întocmit la data de 19.04.2012 de către intimatul I. T. de Muncă Cluj, petenta S.C. A. C. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, reținându-se că, în urma controlului efectuat în data de 09.04.2012, in jurul orelor 12:30, au fost identificate in activitate un numar de patru persoane care desfasurau activitate la punctul de lucru al societatii petente din mun. Cluj-N., .. Dintre cele patru persoane identificate, numitul Flutar F. V. a declarat pe proprie raspundere ca desfasoara activitate pentru societatea petenta din data de 07.04.2012 fara a fi semnat cu petenta un contract individual de munca in forma scrisa anterior inceperii activitatii. Ca atare, s-a constatat ca angajatorul – societatea petenta a incalcat prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicata, conduita petentei constituind contraventie, conform art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicata, fiind sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de 10.000 lei.
În drept, fapta petentei a fost calificată ca delict contravențional, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din același act normativ, fapt pentru care s-a stabilit în sarcina petentei o amendă contravențională, în cuantum de 10.000 lei.
În drept, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Franței, A. c. României, ș.a.), materia contravențională a fost privită ca încadrându-se în noțiunea de “acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecință, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cadrul proceselor având ca obiect plângere contravențională, întrucât contravenientul se vede pus în fața unei “acuzații de natură penală” în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 în ansamblul sau, cu referire specială la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța reține că, în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de „prezumție de nevinovăție” presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă, în mod real, ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt ce constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
În cauză, instanța, procedând potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției, constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 16 din același act normativ și că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, în raport de prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține următoarele aspecte:
Legea 53/2003, cu modificările sale ulterioare (Codul muncii), reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii (art. 1 alin. 1). În acest sens, art. 16 alin. 1 stabilește că obligația de încheiere a contractului de muncă revine angajatorului, în formă scrisă, această obligație fiind anterioară începerii raporturilor de muncă. Contractul individual de muncă conține înțelegerea dintre persoana fizică care se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații (art. 10). Primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contraventionala, conform art. 276 alin. 1 lit. e din C. muncii.
Cu toate că art. 16 alin. 2 din același act normativ stipulează că, în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor prin orice alt mijloc de probă, instanța apreciază că regula în cadrul raporturilor de muncă constă în forma scrisă a contractului individual de muncă, art. 16 alin. 2 instituind o excepție de strictă interpretare, intenția legiuitorului fiind aceea de a recunoaște munca persoanei, în orice condiții chiar și în situația în care nu se întocmește contractul în formă scrisă (art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. e) C. muncii).
În speță, instanța reține că petenta a fost sancționată contravențional pentru primirea la muncă fără încheierea prealabilă a unui contract individual de muncă a numitului Flutar F. V. in data de 07.04.2012, cu toate ca incepand cu data de 09.04.2012 societatea a perfectat CIM cu aceasta persoana, contract care se afla in derulare la data efectuarii controlului, cu data de incepere a activitatii pentru ziua de 10.04.2012. Potrivit sustinerilor petentei, numitul Flutar F. V., desi se afla la punctul de lucru din mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, in data de 07.04.2012, aceasta persoana nu a desfasurat nici un fel de activitate in contul petentei, ci s-a deplasat la santier pentru a fi informat cu privire la tipul / specificul activitatii ce urma sa o desfasoare in cadrul societatii si incepand cu data de 10.04.2012.
Conform pieselor probatorii ale dosarului, petenta a perfectat cu numitul Flutar F. V. contract individual de munca din data de 09.04.2012, cu data de incepere a activitatii pentru 10.04.2012 (f. 8-11, 20).
Cu toate acestea, potrivit declaratiei pe proprie raspundere data de numitul Flutar F. V., la solicitarea inspectorilor ITM, acesta a declarat ca desfasoara activitate pentru petenta incepand cu data de 07.04.2012, fara a fi intocmit contract individual de munca in forma scrisa, mentionand un program de munca zilnic de 8 ore, iar un salariu lunar de 700 lei (f. 29).
Petenta nu a produs in cauza probe de natura a combate starea de fapt retinuta de agentul constatator, dupa nu a combatut in plan probatoriu declaratia de proprie raspundere a numitului Flutar F. V., ce a stat la baza intocmirii procesului-verbal de contraventie contestat.
În consecință, având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal, nefăcând dovada contrară situației de fapt reținute, aceasta avand obligatia de a perfecta contract individual de munca in forma scrisa cu fiecare angajat si anterior inceperii activitatii, o conduita contrara inscriindu-se in afara dispozitiilor legale imperative si imbracand forma ilicitului contraventional.
Relativ la sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei, stabilită în sarcina petentei pentru săvârșirea contravenției prev. și ped. de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, constând în aceea că petenta a primit la muncă pe numitul Flutar F. V. in decursul a zilei de 07.04.2012, fără ca să aibă întocmit CIM cu acesta, a fost angajată răspunderea contravențională a petentei, cu consecința sancționării acesteia.
Ca atare, având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal în ceea ce privește situația de fapt reținută, sens în care petentei îi este imputabilă săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea 53/2003. Reclamanta a sustinut buna sa credinta, ce se desprinde si din imprejurarea ca, incepand cu data de 09.04.2012, avea perfectat cu numitul Flutar F. V. avea inregistrat contract de munca cu incepere a activitatii din data de 10.04.2012.
Cu toate acesteia, instanța apreciază că, în cauză, se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate și înlocuirea sancțiunii amenzii de 10.000 lei cu avertismentul. Instanța reține că măsura redozării sancțiunii contravenționale principale și înlocuirea amenzii cu avertismentul este suficientă pentru a asigura restabilirea ordinii de drept încălcate, prin comiterea contravenției, cât și pentru realizarea prevențiunii speciale, respectiv atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, în împrejurări similare. Prin urmare, instanța apreciază că rolul educativ al sancțiunii amenzii poate fi complinit și prin aplicarea avertismentului. La aceasta sanctiune trebuia sa se opreasca si agentul constatator, avand in vedere toate imprejurarile concrete de savarsire a faptei contraventionale, conduita anterioara a societatii petente, faptul ca aceasta a reintrat in legalitate din data de 09.04.2012, perfectand cu numitul Flutar F. V. un CIM, cu data de incepere a raporturilor de munca din 10.04.2012.
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, care reprezintă cadrul normativ general cu privire la regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale, fie că sunt principale sau complementare, trebuie să fie individualizate, astfel că sancțiunea concret aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În raport de această împrejurare, textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 oferă criteriile pentru individualizarea sancțiunilor contravenționale, reglementându-se, în termeni lipsiți de echivoc, că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Considerentul care stă baza redozării sancțiunii aplicate de agentul constatator rezidă în interpretarea și utilizarea conjugată a criteriilor de determinare a gradului de pericol social concret, prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale petentei-contraveniente, în sensul că aceasta l-a primit la munca pe numitul Flutar F. V. in decursul zilei de 07.04.2012 in cadrul punctului de lucru – santier organizat de petenta, in contextul in care, incepand cu data de 09.04.2012, contract individual de munca cu acest angajat. In ziua efectuării controlului, efectuat în data de 09.04.2012 de către inspectorii ITM, incepand cu data de 10.04.2012 a adus la îndeplinire obligația sa legală de a încheia în formă scrisă contractul individual de muncă cu angajatul mentionat in procesul-verbal.
De asemenea, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este adecvată față de contravenția comisă, ținând seama și de împrejurările concrete de săvârșire a faptei, în sensul că persoana identificata în activitate, în cadrul punctului de lucru al petentei, s-a aflat în raporturi de munca cu petenta si in afara cadrului legal doar pentru doua zile 07.04.2012 si 09.04.2012, asa cum s-a expus mai-sus. Pe de alta parte, societatea petenta nu a mai fost sanctionata pentru fapte similare, astfel ca nu se poate vorbi de o perseverare pe calea contraventionala, ilicita. Incepand cu data de 09.04.2012, petenta a incheiat cu dl. Flutar F. V., inregistrat in evidentele REVISAL, data de la care aceasta persoana presteaza activitati specifice de munca in contul societatii.
În raport de aceste elemente concrete de săvârșire a contravenției, instanța reține că, în raport de pericolul social al faptei concret săvârșite de petentă, sancțiunea contravențională principală ce se impune a fi aplicată, în raport de principiul individualizării și proporționalizării sancțiunii, la care face referire textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, este avertismentul.
Având în vedere că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, instanța constată că fapta contravențională, atestată prin actul constatator, există și este imputabilă petentei-contraveniente.
Față de această concluzie, se impune aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, respectiv avertismentul (la care s-a ajuns prin redozarea sancțiunii contravenționale aplicate inițial, respectiv amenda de 10.000 lei).
În lumina rațiunilor arătate anterior și în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă, va înlocui amenda contravențională în sumă de 10.000 lei, aplicată petentei pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 corob. cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, cu sancțiunea avertismentului. Instanța va menține, în rest, dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat, ca temeinic și legal întocmit, si va atrage atenția petentei asupra prevederilor art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, modificata si completata, si va pune in vedere acesteia necesitatea de a-si ralia conduita prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, modificata si completata.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ., constată că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată, motiv pentru care acestea nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. A. C. S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-N., .. 33, jud. Cluj, inregistrata la ORC sub nr. J_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat . nr._, încheiat la data de 19.04.2012 de către intimat.
Reindividualizează sancțiunea contravențională principală aplicată și înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu avertismentul.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. T. P.
Red./Th.red./F.H.G.R./P.T./5 ex./22.02.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6520/2013.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 2991/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
