Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 21728/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
Prezentul document conține date cu caracter pesonal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică din 17.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E.-E. P.
Grefier: A. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S. R. DE RADIODIFUZIUNE și pe pârât ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Soluționarea cererii s-a făcut în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care,
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 529 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză, în temeiul art. 1027 coroborat cu art. 107 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Instanța constată că pârâta nu a depus la dosar formularul de răspuns completat.
În temeiul art. 1029 alin. (9) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 16 septembrie 2013 și înregistrată pe rolul instanței, sub nr._, reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâta . obligarea pârâtei la plata sumei de 669,89 lei, din care suma 570 lei reprezentând contravaloarea serviciului public de radiodifuziune, debit aferent perioadei 11.2010:01._, iar suma de 99,86 lei, reprezentând penalități de întârziere,
Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de prezentul litigiu.
In motivarea cererii formulate, reclamanta a arătat că, potrivit H.G. nr. 977/2003, pârâta, persoană juridică cu sediul în România, avea obligația de a achita o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiar al acestor servicii.
In opinia reclamantei, legiuitorul prezumă calitatea de beneficiar al serviciilor amintite în favoarea tuturor persoanelor juridice cu sediul în România.
In drept s-au invocat prevederile art.194 C.pr. civ, art.40 alin.3 si 4 din Legea nr. 41/1994, HG nr.977/2003
In susținerea cererii, reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei,
Instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin cererea de față, reclamanta S. Română de Radiodifuziune tinde la obligarea pârâtei . la plata în favoarea sa a sumei de 669,86 lei, din care suma 570 lei reprezentând contravaloarea serviciului public de radiodifuziune, debit aferent perioadei11.2010:01._ iar suma de 99,86 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate la data de 02.09.2013.
In conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, se înființează S. Română de Radiodifuziune și S. Română de Televiziune, ca servicii autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.
Potrivit art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, republicată prevede că „persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agentiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiar, ai acestor servicii", iar conform alin. 2 al aceluiași text de lege, cuantumul taxei pentru aceste servicii, pe categorii de plătitori, modul de plată și încasare a taxei, penalitățile de întârziere, precum și cazurile de scutire/exceptare de la plata taxei se determină și se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.
Prin textul art. 40 alin. 5 din Legea nr. 41/1994, s-au stabilit categoriile de persoane fizice exceptate de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, urmând ca, alte categorii de scutiri să se facă, potrivit art. 40 alin. 7, în condițiile Hotărârii de Guvern.
Prin textul art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003 s-a stabilit, în sarcina persoanelor juridice cu sediul în România, inclusiv filialelor acestora, precum și sucursalelor și celorlalte subunități ale loi fără personalitate juridică și sucursalelor sau reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine, obligația de a plăti o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, iar cuantumui acestei taxe fiind stabilit în anexa H.G. nr. 977/2003, ce face parte integrantă din același aci normativ.
Instanța reține că societatea pârâtă este o persoană juridică, cu sediul în România, făcând parte din categoria societăților comerciale la care face referire art. 40 alin, 3 din Legea nr. 41/1994 și art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003, aspect ce rezultă din mențiunile cuprinse în certificatul eliberat de ORC (fila 4), fiind ținută de obligația instituită prin aceste texte de lege, respectiv de a achita o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune, în cuantumul determinat de anexa Hotărârii de Guvern nr. 977/2003.
Concluzia instanței se fundamentează pe împrejurarea că obligația legală de plată a taxei pentru serviciul public de radiodifuziune revine persoanelor juridice române, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu, și care dețin receptoare radio, iar, în speță, pârâta nu a făcut dovada inexistenței la sediul acesteia a unor astfel de mijloace tehnice, pentru a fi exceptată de plata acestei taxe. Mai mult, conform informațiilor furnizate de reclamantă, societatea pârâtă nu a formulat cerere de exceptare de la plata taxei de radiodifuziune.
In virtutea acestei obligații legale, au fost emise pe seama societății pârâte facturile fiscale existente la dosarul cauzei la filele 9-18 astfel că aceasta din urmă figurează în evidențele reclamantei cu un debit principal restant, în valoare totală de 669,86 lei reprezentând contravaloarea serviciului public de radiodifuziune, debit aferent perioadei 11.2010; 01._
De asemenea, reclamanta a calculat penalități de întârziere aferente debitului principal, începând cu data scadenței de plată, în valoare totală de 99,86 lei, stabilite la data de 02.09.2013.
In conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 din H.G. nr. 977/2003, „pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere".
Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar în probațiune, instanța reține faptul că reclamanta a prestat în favoarea pârâtei serviciile evidențiate în facturile fiscale de la filele 9-18, iar pârâta nu a achitat la scadență contravaloarea serviciului de radiodifuziune de care a beneficiat.
Intrucât pârâtei îi revenea obligația de a achita cuantumul serviciilor de radio, potrivit Legii nr. 41/1994 și HG 977/2003, instanța reține că acțiunea reclamantei este întemeiată atât în ce privește debitul principal, cât și referitor la penalitățile de întârziere calculate prin raportare la metodologia de calcul a Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. pentru întârzierea la plată a facturii de energie electrică, respectiv prin raportare la nivelul dobânzii legale datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
In consecință, prin prisma argumentelor anterior expuse, precum și reținând răspunderea civilă a pârâtei, instanța, în temeiul art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, modificată, va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 669,86 lei, reprezentând contravaloarea serviciului public de radiodifuziune și penalități de întârziere aferente.
In temeiul art. 451 și urm. C. proc.civ., instanța apreciază ca fiind neintemeiata solicitarea reclamantei de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, in contextul in care societatea reclamanta nu a făcut dovada efectuării unor cheltuieli legate de susținerea prezentului demers procesual.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, cu sediul în mun. București, .. 60-64, sector 1, Cod fiscal RO_, în contradictoriu cu pârâta . cu sediul in Cluj-N., ..1, ., jud. Cluj și, în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 669,86 lei, cu titlu de debit restant, din care suma de 570 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei noiembrie 2010, 01._, iar suma de 99,86 lei, reprezentând penalități de întârziere, aferente debitului principal.
Respinge capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondat.
Definitiva.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2013.
P. GREFIER
E. E. P. A. D.
PEE.PEE./4 EX./21.02.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Somaţie de plată. Hotărâre din 02-04-2013, Judecătoria... → |
|---|
