Pretenţii. Sentința nr. 6296/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6296/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 5544/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6296/2013
Ședința publică din data de 02 aprilie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: ȘOIMIȚA-B. T.
GREFIER: C. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții L. R., L. N. și L. M. în contradictoriu cu pârâții PATRUT M.-R., PATRUT A. și PATRUT I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 26.03.2013, fiind consemnate încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 02.04.2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 28.02.2013 și 01.04.2013, părțile au depus concluzii scrise, după care:
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2012 formulată de reclamanții L. R., L. N. și L. M. în contradictoriu cu pârâții PATRUT M.-R., PATRUT A. și PATRUT I., s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata sumei 3.000 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru cota lor parte de ¼ din întreg imobilul situat în C.-N., .. 4, apartamentul nr. 26, jud. C. începând cu luna aprilie 2010 și până în data de 01.03.2012. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat în esență că aceștia dețin cota de ¼ parte din imobilul de mai sus, conform hotărârilor judecătorești anexate la cerere, iar pârâții au fost evacuați din . baza Deciziei civile pronunțate de Tribunalul C. în dosar nr._ .
În drept, au fost invocate disp. art. 998-999 Vechiul C.civ.
În dovedirea cererii s-au depus copii după următoarele înscrisuri: hotărâri judecătorești (f. 5-14), certificat de calitate de moștenitor (f. 15).
Cererea a fost legal timbrată cu 251 lei taxă judiciară de timbru (f. 24) și 0,3 lei timbru judiciar (f. 24).
Pârâții au depus întâmpinare la data de 29.11.2012 și la data de 01.02.2013 prin care au solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._/211/2012 al Judecătoriei C.-N. și au invocat faptul că reclamanții trebuie să solicite coproprietarului majoritar chiria încasată și nu locatarilor, că procedura de revendicare nu s-a finalizat, iar dezbaterea succesorală după defunctul reclamanților nu s-a realizat încă. Totodată, s-a precizat că a intervenit tacita relocațiune și valabilitatea titlului locativ deținut de aceștia.
În probațiune s-au depus o . înscrisuri (f. 134-140).
În ședința publică din data de 18.12.2012 și cea din data de 04.12.2012 instanța a respins cererea de intervenție accesorie a pârâților C. L. al M. C.-N. și M. C.-N. în interesul pârâților și cererile de suspendare a cauzei formulate de pârâți.
În ședința publică din data de 05.02.2013 reclamanții au depus o precizare de acțiune prin care au arătat că solicită suma de 2021,82 lei în conformitate cu raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 153).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și expertiza tehnică judiciară (f. 75-106).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, din coroborarea certificatului de calitate de moștenitor nr. 3/2011 (f. 15) cu Decizia civilă nr. 277A/15.05.2003 pronunțată de Curtea de Apel București în dosar nr. 2533/2002 și Decizia civilă nr. 130/A/12.05.2008 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ (f. 5-14) reiese că reclamanții, în calitate de moștenitori ai defunctului L. R. sunt coproprietari ai unei cote de ¼ parte din întreg imobilul situat în C.-N., .. 4, jud. C..
Astfel, prin aceste hotărâri irevocabile s-a admis acțiunea formulată de antecesorul reclamanților și în consecință s-a dispus restituirea în natură a câte două cote de 1/8 parte (respectiv ¼ parte) din întreg imobilul înscris inițial în C.F. nr. 6940 C. nr. topo 115 și transcris după dezmembrare în CF colectivă nr. 124.185 top 115/1 în suprafață de 791 mp teren și CF individuală 124.186 C.-N., topograficele 115/1/1-15/1/XXX cuprinzând apartamentele aflate în proprietatea Statului Român, printre care și apartamentul nr. 26 situat în C.-N., .. 4, jud. C..
Din coroborarea recunoașterilor pârâților (f. 112) cu adeverința emisă de Primăria M. C.-N. în data de 26.11.2012 (f. 113) rezultă că pârâții au locuit în apartamentul nr. 26 situat în C.-N., .. 4, jud. C. în perioada martie 2010 – martie 2011, achitând chirie lunară de 87,05 lei doar M. C.-N. (f. 116).
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară, valoarea chiriei pentru intervalul martie 2010 – martie 2011 pentru apartamentul nr. 26 situat în C.-N., .. 4, jud. C. este de 155 euro/lună (f. 75-106).
În drept, instanța reține că, în speță sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, raportat la art. 3 și art. 103 din Legea nr. 71/2011.
Instanța arată că antecesorului reclamanților i-a fost recunoscut dreptul de proprietate, iar ca efect al deschiderii moștenirii, succesorii acestuia, în speță reclamanții sunt titulari ai dreptului de proprietate de ¼ cotă-parte din întreg imobilul situat în C.-N., .. 4, jud. C., calitate ce le conferă, potrivit art. 480 C.civ., atributul de folosință, în baza căruia aceștia dobândesc fructele civile pe care le produce bunul aflat în proprietatea lor.
Instanța subliniază că, odată recunoscut dreptul de proprietate, au fost dobândite în mod automat și ca efect al art. 480 C.civ. și cele trei atribute ale acestuia, indiferent de posibilitatea reală de exercitarea a lor, și având în vedere caracterul perpetuu al dreptului de proprietate, neexercitarea atributului de folosință nu duce la pierderea lui. În acest sens, trebuie precizat că posesia ca stare de fapt nu se confundă cu posesia și folosința ce reprezintă atribute ce fac parte din conținutul juridic al dreptului de proprietate, fiind vorba de instituții care se analizează în contexte diferite.
Faptul că pârâții au achitat chirie lunară și M. C.-N. nu este de natură a-i împiedica pe reclamanți, în calitate de coproprietari asupra unei cote de ¼ parte din imobil de a-și exercita atributele dreptului lor de proprietate și de încasa lunar cota –parte de ¼ din valoarea chiriei lunare de 155 euro, deoarece perceperea de către unul dintre coproprietari a fructelor civile nu înlătură dreptul celorlalți coproprietari de a beneficia de cota lor parte, cât timp contravaloarea acestei cote-părți a fost corect determinată, fără a încălca drepturile celorlalți coproprietari și fără a-l spune pe terțul care folosește bunul deținut în coproprietate, pârâții, în cauză, la o sarcină disproporționată. Ori, reclamanții nu au solicitat decât ceea ce le revine, fără a aduce atingere dreptului celorlalți coproprietari și luând în considerare contravaloarea reală a chiriei, stabilite prin expertiză tehnică judiciară la valoare de 155 euro lunar, valoare corect stabilită prin luarea în calcul a tuturor caracteristicilor apartamentului de la amplasarea acestuia și până la starea reală.
Instanța arată că, potrivit art. 998-999 C.civ., orice faptă a unei persoane, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, persoana fiind responsabilă nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa. Astfel, se reține că pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Instanța apreciază că, raportat la starea de fapt expusă anterior, în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 998-999 C.civ., întrucât conduita culpabilă a pârâților de a locui în perioada martie 2010 – martie 2011 în apartamentul nr. 26 din C.-N., .. 4, jud. C. fără a achita reclamanților cota-parte de ¼ ce le revenea din chiria lunară de 155 euro, în echivalentul lei de 673,94 lei, respectiv suma lunară de 168,485 lei, le-a cauzat reclamanților un prejudiciu în valoare totală de 2.021,82 lei. Instanța reține conduita culpabilă a pârâților raportat la aceea că, aceștia cunoșteau calitatea de coproprietari ai reclamanților cel mai târziu din martie 2010, aspect necontestat de pârâți și care rezultă și din Decizia civilă nr. 129/A/24.02.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ .
Pentru a răspunde argumentelor pârâților legate de art. 25 alin. 4 Legea nr. 10/2001, instanța reiterează cele deja arătate și de alte instanțe, în sensul că, acest text se referă la doar la decizia ori dispoziția de restituire în natură emisă de organele abilitate în temeiul Legii nr. 10/2001, neincident în speță, raportat la existența unor hotărâri judecătorești.
Apoi, parcurgerea sau nu a procedurii dezbaterii succesorale nu împiedică moștenitorii să își exercite drepturile lor succesorale dobândite încă de la data deschiderii moștenirii, prin decesul antecesorului reclamanților, apariția sau nu a unor alți moștenitori fiind aspecte ce privesc relații dintre moștenitori și nu relațiile dintre terți și moștenitori.
Totodată, instanța reiterează faptul că înscrierea în cartea funciară conform Legii nr. 7/1996, astfel cum era în vigoare înainte de . Legii nr. 287/2009, nu are efect constitutiv de drepturi ci doar efecte de opozabilitate față de terți, iar potrivit art. 26 alin. 2 din același act normativ, dreptul de proprietate dobândit prin hotărâre judecătorească este opozabil terților fără înscrierea în cartea funciară.
Instanța arată că, exercitarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra cotei-părți ideale de ¼ din imobil nu este condiționat de vreo înscriere în cartea funciară, de întocmirea vreunui protocol de predare-primire a imobilului, de valabilitatea sau nu a titlului locativ al pârâților și nici de partajarea acestui imobil, cât timp legea nu stipulează asemenea condiții în cazul bunurilor deținute în coproprietate, singura condiție fiind aceea de exercitare a dreptului de către fiecare coproprietar în limitele cotei sale parte din imobil, fără a afecta drepturile celorlalți coproprietari.
Prin prisma celor expuse, raportat la dispozițiile art. 480 C.civ. coroborat cu art. 998-999 C.civ., instanța apreciind acțiunea reclamanților întemeiată, va obliga în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 2.021,82 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință aferentă perioadei martie 2010 – martie 2011 pentru cota-parte de ¼ din imobilul situat în loc. C.-N., .. 4, .-N..
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanții pentru a promova prezenta cerere au achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 251 lei (f. 24), timbru judiciar în valoare de 0,3 lei (f. 24) și onorariu expert în cuantum de 1360 lei (f. 66), instanța va obliga în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 1.533,05 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, raportat la valoarea pretențiilor admise, respectiv 2.021,82 lei, pentru care datorau suma de 172,75 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanții L. R., L. N. și L. M., toți cu domiciliul procesual ales în C.-N., Calea Dorobanților, nr. 25, . în contradictoriu cu pârâții PATRUT M.-R., PATRUT A. și PATRUT I. toți cu domiciliul în C.-N., .. 4, .. C., și în consecință:
Obligă în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 2.021,82 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință aferentă perioadei martie 2010 – martie 2011 pentru cota-parte de ¼ din imobilul situat în loc. C.-N., .. 4, .-N..
Obligă în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 1.533,05 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 aprilie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
ȘOIMIȚA-B. TRIFANCARMEN O.
Red.Dact./S.B.T./6 ex/02.05.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6263/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
