Somaţie de plată. Sentința nr. 4970/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4970/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 2225/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4970/2013
Ședința publică de la 13 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. I.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe creditorul V. V., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ..44, județul Cluj și pe debitoarea . ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta creditorului, în substituirea avocatului titular F. C., avocat S. V., cu delegație la dosar și reprezentanta debitoarei, consilier juridic M. C. O., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că la data de 12.03.2013, prin serviciul registratură debitoarea a depus întâmpinare și un set de acte anexă la dosar și comunică reprezentantului creditorului un exemplar al acestora.
Reprezentantul creditorului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 39 lei și 5 lei timbre judiciare și arată că, față de înscrisurile depuse la dosar, nu are alte cereri în probațiune de formulat.
Reprezentanta debitoarei arată că nu are cereri în probațiune de formulat.
Nefiind cereri în probațiune de formulat, ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentantul creditorului solicită admiterea cererii de emitere a somației de plată, așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în sumă de 44 lei.
Reprezentanta debitoarei solicită respingerea cererii creditorului ca inadmisibilă în principal și în subsidiar ca netemeinică și nelegală. Arată că între părți s-a încheiat un contract de împrumut, prin care creditorul a împrumutat o sumă de bani debitoarei, dar nu sunt îndeplinite cerințele art.1, alin.1 din OG 5/2011, ultima cerință a acestui articol, contractul de împrumut neîncadrându-se în categoria serviciilor, lucrărilor sau prestațiilor vizate de textul de lege, pentru că între părți s-a încheiat un contract de împrumut prin care se transferă dreptul de proprietate a sumei împrumutate, fiind astfel o obligație de a da și nu o obligație de a face, astfel că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.1 alin.1 din OG 5/2001, motiv pentru care solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.
Reprezentantul creditorului susține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de OG 5/2001 pentru emiterea unei somații de plată, apreciind că nu are legătură cu ceea ce susține reprezentanta debitoarei. Arată că din punctul său de vedere este întru totul admisibilă cererea creditorului, ordonanța fiind încadrabilă la orice alte pretenții.
Reprezentanta pârâtei arată că cererea se încadrează pe dreptul comun. Arată că există și un contract de execuție de lucrări ce aparține și beneficiarului și reclamantului. Arată că, în fapt, pârâta s-a angajat să execute lucrările de arhitectură, iar reclamantul urmând să achite lucrările efectuate, dar nu s-au mai achitat facturile restante, precizând că pe rolul Judecătoriei Cluj-N. există dosarul nr._/211/2012, cu termen de judecată pentru data de 22.04.2013, în care societatea debitoare, în calitate de reclamant a solicitat obligarea unor persoane, printre care și creditorul din prezenta cauză la îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectiv la plata debitului restant, o cerere formulată pe dreptul comun.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:
Prin cererea înregistrată la data de 30 ianuarie 2013 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub dosar nr._, creditorul V. V. în contradictoriu cu debitoarea . a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige debitoarea la plata sumei de 55.000 (cincizecișicincimii) EURO, reprezentând împrumut acordat debitoarei si nerestituit, conform Contractului de împrumut nr. 1718/07.07.2010 si a Actului adițional nr. 1 /16.03.2011, obligarea debitorului la plata in favoarea subsemnatului a dobânzii legale calculata asupra debitului principal, începând cu data scadentei integrale a împrumutului, respectiv 01 Iunie 2011 si pana la data achitării efective, obligarea debitoarei la plata in favoarea lui a cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu, in cuantumul si specificația pe care le va menționa ulterior, in baza art. 274 Cod pr.civ.
In motivarea cererii, s-a precizat că în fapt, între el si debitor s-a încheiat la data de 07 Iulie 2010 Contractul de împrumut nr. 1718, prin care se obliga sa acorde debitoarei un împrumut in cuantum de 100.000 Euro, cu obligația corelativa a acesteia de a restitui suma împrumutata pana la data de 24.08.2010.
El și-a îndeplinit obligația asumata prin Contract, transferând suma de 100.000 Euro in contul debitoarei la data de 07.07.2010 (conform dispoziției de plata emisa de BRD Cluj).
Ulterior, la data de 16.03.2011, părțile contractante au încheiat un act adițional la Contractul de împrumut nr. 1718 / 2010, prin care au convenit modificarea art. 2 pct.2.1. din Contract, in sensul modificării termenelor de restituire a împrumutului. Astfel, prin actul adițional au hotărât ca restituirea împrumutului sa se realizeze in doua transe, o prima transa in cuantum de 25.000 Euro pana la data de 16.03.2011, iar a doua transa pana la data de 01.06.2011.
Debitoarea a respectat doar parțial aceste termene, suma restituita pana in prezent ridicându-se doar la 45.000 Euro, rămânând un rest de plata in cuantum de 55.000 Euro.
In ciuda faptului ca a solicitat debitoarei restituirea integrala a sumei pe care i-a împrumutat-o, aceasta nu a înțeles sa își onoreze obligațiile asumate prin contract. In aceasta situație si datorita refuzului debitoarei de a încerca soluționarea diferendului pe cale amiabila se vede nevoit sa apeleze la prezenta cale procesuala in vederea recuperării sumelor cuvenite.
Prezenta cerere are ca si temei juridic OG nr. 5/2001 privind procedura somației de plata si îndeplinește toate condițiile prevăzute de aceasta ordonanța si anume creanța este certa, lichida si exigibila si reprezintă obligații de plata a unor sume de bani care rezulta din contract si angajament scris.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod pr. civ., creanța certa este aceea a cărei existenta rezulta din însuși actul de creanța sau si din alte acte, chiar neautentice, emise de debitor sau recunoscute de acesta.
Caracterul cert al creanței rezulta din faptul ca intre părți s-a încheiat Contractul de împrumut nr. 1718/07.07.2010 si Actul adițional nr. 1/16.03.2011, prin care debitoarea a recunoscut primirea împrumutului, iar restituirea sumei a fost garantata de debitoare prin semnarea documentelor menționate, fiind de acord cu termenele stipulate in acestea.
Pentru ca o astfel de cerere sa fie admisibila, este necesar ca aceasta creanța sa fie lichida, adică sa nu existe vreo îndoiala asupra lichidității ei, ori in cazul nostru este mai mult decât evident ca nu exista dubii, sumele solicitate fiind dovedite prin înscrisuri care atesta valoarea debitului.
Scadenta restituirii împrumutului, astfel cum părțile s-au înțeles prin Contractul de împrumut si Actul adițional, a fost depășita, or in aceasta situație este îndeplinita si condiția exigibilității creanței noastre.
F. de toate considerentele expuse anterior, apreciază cererea pe deplin justificata, sens in care solicita sa o admită in condițiile formulate si sa emită o ordonanța privind somația de plata prin care sa oblige debitoarea la plata sumelor datorate.
În drept: OG 5/2001; art. 274 Cod pr.civ.
In probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Acțiunea civilă de față a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin întâmpinarea formulată, debitoarea a solicitat respingerea cererii de emitere a somației de plata formulata ca fiind in principal inadmisibila, iar in subsidiar ca nefondata.
In fapt, intre cele doua părții s-a încheiat la data de 07.07.2010 un contract de împrumut, prin care V. V. a împrumutat societății o suma de bani.
Conform art. 1 alin. 1 din OG 5/2001 „Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi si obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
In speța, ultima cerința a articolului mai sus menționat nu este îndeplinita, contractul de împrumut neîncadrându-se in categoria serviciilor, lucrărilor sau prestațiilor vizate de textul de lege.
Mai mult, prin contractul de împrumut se produce transferul dreptului de proprietate asupra sumei împrumutate in patrimoniul împrumutatului, astfel ca ia naștere in sarcina sa obligația corelativa de a restitui suma împrumutata, care are natura unei obligații de a da, si nu de a face, precum cele vizate in textul de lege mai sus menționat, care se refera la contravaloarea unor prestații ce formează in mod obișnuit obiectul unor astfel de obligații.
Întrucât utilizarea procedurii somației de plata implica întrunirea cumulativa a cerințelor prevăzute de art. 1 din OG 5/2001, iar in speța aceste condiții nu se regăsesc, urmează ca instanța sa respingă cererea formulata ca inadmisibila pe procedura somației de plata, partea având la îndemâna procedura de drept comun pentru realizarea pretențiilor sale.
Pe fond, raporturile dintre părțile in litigiu sunt, in fapt, mult mai complexe decât cele prezentate in speța de creditorul reclamant.
Intre părțile in litigiu, s-a încheiat si un contract de execuție lucrări nr. 819/18.07.2007, care are ca obiect executarea si finalizarea lucrărilor de arhitectura aferente obiectivului Imobil . - imobil cu destinația de spațiu birouri. Beneficiarii contractului de lucrări, sunt, in fapt, trei persoane, respectiv V. V., V. C. si Chirtes H. D..
Conform contractului, plata lucrărilor executate se face in baza facturile emise de către executant și întocmite conform situațiilor de lucrări.
Ca urmare a lucrărilor executate, au fost întocmite și comunicate către beneficiar, facturile fiscale aferente situațiilor de lucrări executate. Conform art. 10 din contract, plata facturilor se face in termen de 10 zile de la primirea acestora de către beneficiar.
De asemenea, s-a reținut, in temeiul art. 45 din contract, o garanție de buna execuție in cuantum de 5% din valoarea lucrărilor executate, facturate si achitate. Valoarea totala a garanției de buna execuție corespunzătoare lucrărilor executate si achitate este de 133.719,22 lei. La recepția la terminarea lucrărilor, beneficiarul era obligat sa achite 70% din garanția reținuta, restul de 30 % urmând a se restitui peste un an, respectiv in termen de maxim 7 zile de la recepția finală.
In prezent, cei trei beneficiari ai contractului, printre care si domnul V., in solidar, au un debit restant către societate in valoare de 272.042 lei rezultat din neachitarea de facturi aferente lucrărilor executate, garanție de buna execuție, facturi de plata a pazei si penalități de întârziere.
Ea a intenționat sistarea lucrărilor, la imobilul in discuție, la solicitarea Domnului C., insa Domnul V. V. si Doamna V. C. s-au opus prin adresele înregistrate la societate cu nr. 828 din 23.04.2008 respectiv 842 din 24.04.2008, prin care s-au declarat mulțumiți de evoluția și calitatea lucrărilor și și-au asumat obliga ia de a achita in întregime contravaloarea lucrărilor executate si a acelora care urmau a fi executate de . pentru întreg imobilul.
Pe rolul Judecătoriei Cluj-N. se afla Dosarul_/211/2012, in care societatea, in calitate de reclamanta, a solicitat instanței, sa dispună obligarea paraților, printre care si domnului V., la îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectiv la plata debitului mai sus menționat.
Suma împrumutata solicitata a fi restituita prin cererea de somație de plata, a fost acordata practic de Domnul V. societății pentru ca acesta avea un debit restant maior, insa, pe care, cu toate ca si l-a asumat, nu dorea sa ii onoreze singur ci împreuna cu beneficiarii investiției aferente contractului de lucrări mai sus menționat si își dorea continuarea lucrărilor de către societatea noastră. Împrumutul a fost, in fapt, acordat cu titlu de avans, in contul lucrărilor care s-au executat si celor ramase de executat pentru imobilul in cauza, si care urma a fi regularizat ulterior de către părțile implicate.
In concluzie, raporturile juridice dintre părți sunt mult mai complexe, acestea trebuind lămurite si definitivate printr-o probațiune la fel de vasta si complexa, lucru care nu se poate realiza pe calea unei proceduri restrictive precum somația de plata.
Astfel, în condițiile în care instanța de judecată învestită cu soluționarea cererii de emitere a somației de plată este chemată să verifice existența unui liant obligațional între părți, existența unor obligații nerespectate între părți, si trebuie o analiza a fondului dreptului celor doua părți printr-o probațiune care impune interogatoriu, martori, constatări s.a., stabilirea unei culpe în neexecutare sau executare neconformă a obligațiilor în sarcina uneia sau alteia dintre părți; existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, derivând din situații faptice mai puțin scriptice; obligarea părții în culpă la achitarea unui debit, ține de puterea evidenței faptul că instanța de judecată ar aborda fondul cauzei.
De asemenea, o soluție de admitere a cererii de emitere a somației de plata în condițiile speței pendinte ar nesocoti un fundamental principiu de drept, respectiv dreptul la apărare ce se poate exercita în cadrul unui proces echitabil prin aceea că s-ar ignora pronunțarea asupra apărărilor și contra pretențiilor formulate de debitor.
Considera ca, raportat la cele menționate in prezenta si la minimul de înscrisuri pe care am putut sa-l depunem, se dovedește necesitatea administrării unui probatoriu complex, specific dreptului comun, care nu poate fi limitat numai la înscrisuri, finalitatea unei hotărâri judecătorești fiind aceea de a se afla adevărul.
In concluzie, având in vedere motivele expuse mai sus, solicita respingerea cererii de emitere a somației de plata formulata de V. V., ca fiind inadmisibila, netemeinica si nelegala, aceasta nu întrunește condițiile legale prevăzute de O.G. 5/2001, asupra ei planând un dubiu care nu poate fi lămurit decât pe procedura dreptului comun in materie.
În drept: OG 5/2001.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele dosarului, instanța constată că cererea este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cerințele procedurii speciale a somației de plată astfel cum sunt reglementate în cuprinsul O.G. nr. 5/2001.
Astfel, potrivit art. 1 din OG nr. 5/2001, procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații. Se observă că aceste dispoziții privesc mai ales relațiile comerciale, caracterizate de celeritate. Intenția legiuitorului la momentul reglementării procedurii speciale a somației de plată a fost aceea de a ușura printr-o procedură rapidă și puțin costisitoare situația celor care au executat deja servicii, lucrări sau prestații și a căror activitate ar putea fi afectată ireversibil de lipsa de lichidități.
Toate acestea reprezintă condiții de admisibilitate a cererii formulate in baza acestui act normativ si trebuie îndeplinite cumulativ.
Reclamanta-creditoare a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtei-debitoare la suma de 55.000 (cincizecișicincimii) EURO, reprezentând împrumut acordat debitoarei si nerestituit, conform Contractului de împrumut nr. 1718/07.07.2010 si a Actului adițional nr. 1 /16.03.2011, obligarea debitorului la plata in favoarea subsemnatului a dobânzii legale calculata asupra debitului principal, începând cu data scadentei integrale a împrumutului, respectiv 01 Iunie 2011 si pana la data achitării efective, obligarea debitoarei la plata in favoarea lui a cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
Procedura specială a somației de plată poate fi urmată numai dacă existenta creanței este neîndoielnică, respectiv aceasta nu este contestată de către pârât, în ce privește existenta și cuantumul valoric al acesteia, deoarece în caz contrar, nu ar exista rațiunea instituirii unei proceduri speciale, diferită de cea de drept comun, altfel spus, în măsura în care este necesară administrarea de probe pentru a se stabili existenta sau cuantumul creanței, emiterea somației de plata nu este posibilă, cel ce se pretinde creditor trebuind sa aleagă calea acțiunii de drept comun.
Conform art. 1 alin. 1 din OG 5/2001 „Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi si obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
In speța, ultima cerința a articolului mai sus menționat nu este îndeplinita, contractul de împrumut neîncadrându-se in categoria serviciilor, lucrărilor sau prestațiilor vizate de textul de lege.
Mai mult, prin contractul de împrumut se produce transferul dreptului de proprietate asupra sumei împrumutate in patrimoniul împrumutatului, astfel ca ia naștere in sarcina sa obligația corelativa de a restitui suma împrumutata, care are natura unei obligații de a da, si nu de a face, precum cele vizate in textul de lege mai sus menționat, care se refera la contravaloarea unor prestații ce formează in mod obișnuit obiectul unor astfel de obligații.
Întrucât utilizarea procedurii somației de plata implica întrunirea cumulativa a cerințelor prevăzute de art. 1 din OG 5/2001, iar in speța aceste condiții nu se regăsesc, urmează ca instanța sa respingă cererea formulata ca inadmisibila pe procedura somației de plata, partea având la îndemâna procedura de drept comun pentru realizarea pretențiilor sale.
Pe fond, raporturile dintre părțile in litigiu sunt, in fapt, mult mai complexe decât cele prezentate in speța de creditorul reclamant.
Intre părțile in litigiu, s-a încheiat si un contract de execuție lucrări nr. 819/18.07.2007, care are ca obiect executarea si finalizarea lucrărilor de arhitectura aferente obiectivului Imobil . - imobil cu destinația de spațiu birouri. Beneficiarii contractului de lucrări, sunt, in fapt, trei persoane, respectiv V. V., V. C. si Chirtes H. D..
Conform contractului, plata lucrărilor executate se face in baza facturile emise de către executant și întocmite conform situațiilor de lucrări.
Ca urmare a lucrărilor executate, au fost întocmite și comunicate către beneficiar, facturile fiscale aferente situațiilor de lucrări executate. Conform art. 10 din contract, plata facturilor se face in termen de 10 zile de la primirea acestora de către beneficiar.
De asemenea, s-a reținut, in temeiul art. 45 din contract, o garanție de buna execuție in cuantum de 5% din valoarea lucrărilor executate, facturate si achitate. Valoarea totala a garanției de buna execuție corespunzătoare lucrărilor executate si achitate este de 133.719,22 lei. La recepția la terminarea lucrărilor, beneficiarul era obligat sa achite 70% din garanția reținuta, restul de 30 % urmând a se restitui peste un an, respectiv in termen de maxim 7 zile de la recepția finală.
In prezent, cei trei beneficiari ai contractului, printre care si domnul V., in solidar, au un debit restant către societate in valoare de 272.042 lei rezultat din neachitarea de facturi aferente lucrărilor executate, garanție de buna execuție, facturi de plata a pazei si penalități de întârziere.
Ea a intenționat sistarea lucrărilor, la imobilul in discuție, la solicitarea Domnului C., insa Domnul V. V. si Doamna V. C. s-au opus prin adresele înregistrate la societate cu nr. 828 din 23.04.2008 respectiv 842 din 24.04.2008, prin care s-au declarat mulțumiți de evoluția și calitatea lucrărilor și și-au asumat obliga ia de a achita in întregime contravaloarea lucrărilor executate si a acelora care urmau a fi executate de . pentru întreg imobilul.
Pe rolul Judecătoriei Cluj-N. se afla Dosarul_/211/2012, in care societatea, in calitate de reclamanta, a solicitat instanței, sa dispună obligarea paraților, printre care si domnului V., la îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectiv la plata debitului mai sus menționat.
Suma împrumutata solicitata a fi restituita prin cererea de somație de plata, a fost acordata practic de Domnul V. societății pentru ca acesta avea un debit restant maior, insa, pe care, cu toate ca si l-a asumat, nu dorea sa ii onoreze singur ci împreuna cu beneficiarii investiției aferente contractului de lucrări mai sus menționat si își dorea continuarea lucrărilor de către societatea noastră. Împrumutul a fost, in fapt, acordat cu titlu de avans, in contul lucrărilor care s-au executat si celor ramase de executat pentru imobilul in cauza, si care urma a fi regularizat ulterior de către părțile implicate.
In concluzie, raporturile juridice dintre părți sunt mult mai complexe, acestea trebuind lămurite si definitivate printr-o probațiune la fel de vasta si complexa, lucru care nu se poate realiza pe calea unei proceduri restrictive precum somația de plata.
Astfel, în condițiile în care instanța de judecată învestită cu soluționarea cererii de emitere a somației de plată este chemată să verifice existența unui liant obligațional între părți, existența unor obligații nerespectate între părți, si trebuie o analiza a fondului dreptului celor doua părți printr-o probațiune care impune interogatoriu, martori, constatări s.a., stabilirea unei culpe în neexecutare sau executare neconformă a obligațiilor în sarcina uneia sau alteia dintre părți; existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, derivând din situații faptice mai puțin scriptice; obligarea părții în culpă la achitarea unui debit, ține de puterea evidenței faptul că instanța de judecată ar aborda fondul cauzei.
De asemenea, o soluție de admitere a cererii de emitere a somației de plata în condițiile speței pendinte ar nesocoti un fundamental principiu de drept, respectiv dreptul la apărare ce se poate exercita în cadrul unui proces echitabil prin aceea că s-ar ignora pronunțarea asupra apărărilor și contra pretențiilor formulate de debitor.
In concluzie, având in vedere motivele ce preced, se impune respingerea cererii de emitere a somației de plata formulata de V. V., ca fiind inadmisibila, netemeinica si nelegala, aceasta nu întrunește condițiile legale prevăzute de O.G. 5/2001, asupra ei planând un dubiu care nu poate fi lămurit decât pe procedura dreptului comun in materie.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că reclamanta nu a făcut dovada caracterului cert și lichid al creanței în sumă de 55.000 euro, pretinsă de la pârâtă.
Neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate a cererii pe calea somației de plată duce la respingerea cererii, creditorul fiind însă în drept să se adreseze pe calea dreptului comun, deoarece ordonanța nu are autoritate de lucru judecat ( art. 111 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001 ), nesoluționând fondul cauzei.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea ca inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor articolului 274 aliniatul 1 din codul de procedură civilă numai partea căzută în pretenții va fi obligată să plătească cheltuieli de judecată. De vreme ce culpa procesuală aparține reclamantei-creditoare care a optat pentru promovarea acțiunii pe calea procedurii speciale a somației de plată fără a fi îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile de admisibilitate, instanța va respinge ca nefondată cererea acesteia privind obligarea pârâtei-debitoare la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul creditor V. V., cu domiciliul procesual ales în Cluj N., ..44, județul Cluj
împotriva pârâtei-debitoare . sediul social situat in Cluj-N., ., jud. Cluj, înmatriculata la ORC Cluj sub nr. J_, CUI RO_, având ca obiect somație de plată.
Respinge cererea reclamantei-creditoare privind obligarea pârâtei-debitoare la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 13.03.2013.
JUDECATOR GREFIER
S. I. E. M.
Red/ SI/dact SI/ 17.04.2013/ 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1141/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 864/2013.... → |
|---|
