Acţiune în constatare. Sentința nr. 5793/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5793/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 33572/211/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de Date cu Caracter Personal - 3185
DOSAR NR._
Sentința civilă nr 5793/2014
Ședința camerei de consiliu din 04.06.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol soluționarea acțiunea civilă formulată de reclamanta R. D. C., în contradictoriu cu pârâta P. C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2014, fiind consemnate în încheierea din ședința publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 C.pr.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 04.06.2014.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. _ din data de 20.12.2011, reclamanta D. C. R. a chemat în judecată pe pârâta C. P., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să constate faptul că proprietatea reclamantei a fost grav afectată de surparea terenului aparținând pârâtei și să dispună obligarea pârâteii la repararea în natură a prejudiciului prin restabilirea situației anterioare în sensul refacarerii proprietății reclamantei prin efectuarea următoarelor lucrări: executarea unui gard (materiale și manoper) cu înălțimea de 2,5 m și lungimea aproximativă de 45 mp (plus minus 2ml), având fundația de beton armat, soclu de 50 cm, panouri de gard bordurate, amplasat pe vechea limită de proprietate dintre cele două terenuri, conform documentației cadastrale, executarea lucrărilor de reamenajare a terenului reclamantei și anume nivelarea terenului la cota inițială, replantarea a 5 pomi fructiferi (meri cireși), amenajarea unei alei pavate, realizate din dale de pavaj cu găuri pentru iarbă (dale înierbate) în suprafață de 50 mp, amplasate conform cerinței d-nei R., curățarea întregii grădini și plantarea de gazon pe sprafețele afectate de lucrări, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pe terenul situat în Cluj N., ., este săpată o groapă cu adâncime aproximativă de 2 metri pe o lungime de peste 20 ml, în imediata vecinătate a terenului din ., teren aflat în proprietatea reclamantei.
Potrivit reclamantei, lucrările au fost realizate fără a exista autorizație de construire, fără acordul petentei și au fost abandonate de mai bine de 2 ani fără a fi luate măsuri de consolidare, fapt pentru care marginile gropii s-au surpat sub acțiunea intemperiilor, extinzându-se cu mai mult de 0,5 metri în interiorul proprietății reclamantei. În continuare, se arată că proprietatea reclamantei a fost afectată în mod grav, pe o porțiune de 15 metri lungime, gardul de delimitare dintre proprietăți fiind suspendat și pe alocuri prăbușit iar o bună bucată din grădina petentei este erodată și distrusă.
Totodată, s-a mai arătat faptul că între reclamantă și împuternicitul pârâtei, . SRL s-a încheiat la data de 04.04.2011 o Convenție prin care pârâta recunoaște situația de fapt, și-o asumă și se obligă să o remedieze prin executarea lucrărilor necesare până la data de 30.09.2011 dar obligația nu a fost respectată.
Reclamanta a învederat faptul că obligația pârâtei derivă atât din calitatea da de proprietar a terenului învecinat cât și din convenția prin care s-a angajat, în temeiul dispozițiilor art. 1385 alin. 1 C.pr.civ.
S-a mai arătat faptul că reclamanta nu are veniturile necesare pentru efectuarea acestor lucrări, fiind pensionară, având o vârstă înaintată și având-o în grijă și întreținere pe mama sa în vârstă de 96 ani.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349, 1376 alin. 1, art. 1377, art. 1385 și art. 1386 C.civ.
În dovedire, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și martori. A depus convenția din 04.04.2011 și CF nr._ (f. 5-8).
Acțiunea a fost legal timbrată cu 19 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
La termenul in data de 04.04.2012 reclamanta a formulat o precizare de acțiune prin care a solicitat, alternativ cu repararea în natură a prejudiciului după cum a fost precizat prin cererea de chemare în judecată, și obligarea pârâtei de a plăti echivalentul lucrărilor descrise mai sus în sumă de 35.000 lei, la alegerea reclamantei.
În motivarea acestei precizări, reclamanta a arătat că înțelge să formuleze această modificare întrucât are îndoieli serioase că pârâta își va îndeplini aceste obligații iar suma solicitată ca despăgubire este calculată pe baza unui deviz estimativ pe care l-a solicitat unei firme de construcții, deviz în sumă totală de 33.354 lei (TVA inclus) și care acoperă costurile necesare pentru construirea unui zid de sprijin și a gardului iar diferența până la suma de 35.000 lei o constituie contravaloarea lucrărilor de reamaenajare a proprietății.
Reclamanta a anexat 2 devize estimative și planșe foto (f. 15-18).
Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională la termenul din data de 20.06.2012, prin care a invocat excepția inadmisibilității primului capăt de cerere și excepția lipsei calității sale procesual pasive.
În motivare, pârâta arătat că reclamanta și-a întemeiat în mod greșit acțiunea pe dispozițiile noului cod civil cu toate că potrivit art. 103 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod Civil „obligațiile născute din fapte juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
În continuare, pârâta a arătat faptul că fapta s-a petrecut cu mult timp înainte de dobândirea dreptului său de proprietate asupra terenului înscris în CF_ Cluj mai exact groapa a fost realizată în anul 2008 iar surparea terenului a avut loc în anii 2008-2009 când terenul era deținut în proprietate de alte persoane, pârâta dobândind acest teren la data de 02.02.2011.
Pârâta a mai menționat faptul că din anul 2011 nu există posibilitatea prăbușirii părții din teren aparținând reclamantei întrucât pe acest teren, la limita de demarcație cu terenul pârâtei există deja vegetație ce consolidează malul, sub forma de arbuști și copaci tineri, ce nu permiteau atunci (anul 2011) și nu permit nici în prezent o surpare a terenului aflat în proprietatea reclamantei.
Pârâta a mai învederat faptul că acea convenție de care se foloește reclamanta a fost redactată la data de 04.04.2011, anterior intrării în vigoare a noului Cod Civil.
Potrivit pârâtei, aceasta nu are calitatea de paznic juridic al lucrului întrucât orice prejudiciu suferit de reclamantă anterior datei de 02.02.2011 nu poate fi pus în seama pârâtei întrucât aceasta nu deținea calitatea de proprietar al lucrului.
În ceea ce privește convenția depusă la dosar, se precizează faptul că nu a fost depusă o procură specială care să dovedească mandatul acordat de pârâtă unui terț.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat faptul că există posibilitatea ca linia de demarcație dintre aceste două terenuri să nu fie în interiorul gropii săpate de fostul proprietar motiv pentru care înțelege să formuleze cerere reconvențională prin care solicită instanței stabilirea linie de hotar (mejdia) dintre terenul pârâtei în suprafață de 360 mp înscris în CF_ Cluj și terenul proprietatea reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
În acest sens, pârâta a solicitat efectuarea unei expertize topo și a solicitat adminsitrarea probei cu interogatoriul reclamantei-pârâte recovenționale, proba testimonială, înscrisuri și cercetarea la fața locului.
Pârâta a atașat contractul de vânzare-cumpărarea autentificat sub nr. 167 din 02.02.2011 de BNP Pădurea C. C. (f. 36-39).
La data de 18.09.2012, reclamanta a depus note de ședință, prin care a învederat faptul că excepția lipsei calității procesual pasive se impune a fi respinsă în temeiul dispozițiilor legale care reglementează contractul de vânzare-cumpărare indiferent dacă se face aplicarea vechiului ori a noului Cod Civil. Totodată, reclamanta arătat faptul că pârâta a luat cunoștință de situația terenului conform prevederilor contractului de vânzare-cumpărare iar surparea s-a produs în timp și se produce în continuare.
Potrivit reclamantei, a înțeles să cheme în judecată proprietarul tabular al terenului la data introducerii acțiunii, în considerația faptului că inacțiunea proprietarului este cea care o prejudiciază iar inacțiunea este o faptă în formă continuă și nu un eveniment unic iar prejudiciul s-a produs în timp, nu la data săpării gropii.
În continuare, reclamanta arată că în urma convorbirilor avute cu pârâta căreia i-a solicitat încheierea unui act scris cu privire la rezolvarea acestei situații, a fost contactată de domnul N. Bocsa, adminsitrator al . SRL care și-a asumat pe propria răspundere calitatea de reprezentant iar înscrisul respectiv nu este un fals.
În ceea ce privește cererea reconvențională, reclamanta a arătat că este de acord cu admiterea acesteia.
La termenul din data de 19.11.2012, instanța a admis excepția inadmisibilității cu privire la primul capăt de cerere al acțiunii reclamantei.
În ședința publică din data de 24.04.2013 pârâta a formulat precizare a cererii reconvenționale prin care a solicitat stabilirea linie de hotar dintre terenul proprietatea pârâtei, în suprafață de 360 mp înscris în CF_ Cluj nr. cad._ și terenurile proprietatea reclamantei cu care se învecinează, înscrise în CF_ Cluj (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ Cluj) nr. cad._ și respectiv CF_ (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ Cluj) nr. cad._ pe linia dată de punctele 86, 88, 89, 90, 92, 93, 94, 98 din raportul de expertiză efectuat cu obligarea pârâtei reconvenționale la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit pârâtei, cheltuielile de grănițuire se suportă în mod egal de ambele părți.
În cauză a fost adminsitrată proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topografică având drept obiective stabilirea liniei de demarcație dintre cele două proprietăți și precizarea dacă au existat surpări de teren, raportul de expertiză și completările la acesta fiind depuse la dosar (f. 67-78, 88-93. 104), cercetarea la fața locului realizată la data de 04.09.2013, ocazie cu care a fost întocmit un proces verbal și s-au efectuat fotografii depuse la dosar (f. 111-125), proba testimonială cu martorul S. G., administrată la termenul din data de 11.09.2013, declarația martorului fiind consemnată și atașată la dosar (f. 126) și expertiza tehnică în specialitatea construcții, (raportul fiind depus la filele 149-166 iar răspunsul la obiecțiuni187-189). Totodată, la solicitarea instanței reclamanta și pârâta au depuse oferte de preț pentru realizarea lucrărilor.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarea situație de fapt:
În fapt, reclamantă R. D. C. este proprietara corpului imobiliar situat în localitatea Cluj N., ., jud. Cluj cu o suprafață totală de 1129 mp înscris în CF_ Cluj (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ Cluj) nr. cad._ și respectiv CF_ (provenită din conversia de pe hârtie a CF_ Cluj) nr. cad._ iar pârâta C. P. are un drept de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 360 mp înscris în CF_ Cluj nr. cad._.
Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică în specialitatea topografie, cele două imobile se învecinează, iar pe terenul pârâtei, până la linia de demarcație dintre cele două terenuri se află săpată o groapă.
În drept, conform art. 603 C.civ. dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți iar conform art. 630 alin. 1 C.civ. dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate, instanța de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum și la restabilirea situației anterioare atunci când acest lucru este posibil.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, existența acestei gropi reprezintă o continuă tulburare a dreptului de proprietate al reclamantei întrucât a cauzat surparea terenului acesteia iar riscul surpării există în continuare (motiv pentru care sunt aplicabile dispozițiile actualului Cod Civil). Practic, în acest caz este necesară atât restabilirea situației anterioare a terenului cât și protejarea acestuia prin împiedicarea unor surpări viitoare ale terenului. Existența acestei gropi aduce prejudicii reclamantei iar folosința terenului este în mod vădit stingherită.
În aceste condiții, instanța apreciază că obligația pârâtei subzistă întrucât aceasta are calitatea de proprietar a terenului în acest moment, iar obligația prevăzută de art. 630 alin. 1 C.civ. este o obligație propter rem care se naște odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului. Astfel, obligațiile propter rem reprezintă, după cum au fost cristalizate în doctrină și jurisprudență, îndatoriri sau sarcini reale care decurg din stăpânirea unor bunuri si obligă numai în legătura cu acele bunuri iar astfel de sarcini pot decurge, după cum s-a întâmplat în cazul de față, din relațiile de vecinătate.
Susținerile pârâtei privind faptul că surparea a avut loc înainte de achiziționarea terenului
nu au nicio relevanță în cauză, în condițiile în care în momentul achiziționării terenului în această stare, obligația propter rem de restabilire a terenului reclamantei în forma anterioară, a trecut în sarcina cumpărătoarei odată cu bunul.
În consecință, excepția pârâtei este neîntemeiată, aceasta din urmă având calitatea procesual pasivă cerută de lege având în vedere faptul este proprietara actuală a imobilului.
În cazul de față, instanța constată, din cercetarea la fața locului (f. 111) și din imaginile foto existente la dosarul cauzei (f. 125), faptul că proprietatea reclamantei a fost afectată de surparea produsă datorită existenței unei gropi amplasate pe terenul pârâtei, în imediata vecinătate a acestuia. Acest aspect, este confirmat și de concluziile ambelor expertize efectuate în cauză – expertiza tehnică în specialitatea topografie (f. 67-69) și expertiza în specialitatea construcții (f. 149-152).
În aceste condiții, instanța constată faptul că se impune obligarea pârâtei la readucerea terenului reclamantei la forma inițială.
În ceea ce privește modalitatea de reparație, instanța apreciază că cea de-a doua soluție tehnică aleasă de expert, constând în executarea unui „baraj de greutate” din anrocamente, este cea mai potrivită pentru realizarea acestui scop (f. 151), întrucât terenul reclamantei va putea fi adus la forma inițială fără costuri exagerate și cu posibilitatea pârâtei de a realiza lucrări de construcție pe acest teren.
Totodată, pentru asigurarea respectării aceste obligații în timp util, instanța va impune pârâtei efectuarea acestor lucrări în termen de 4 luni de la comunicarea prezentei hotărâri.
În cazul nerespectării acestei obligații de către pârâtă, în mod normal instanța poate autoriza reclamanta la efectuarea acestor lucrări, pe cheltuiala pârâtei, dar în cauza de față reclamanta a învederat faptul că nu deține suma necesară efectuării unor astfel de cheltuieli, solicitând obligarea pârâtei la plata unei sume de bani în cazul neîndeplinirii obligației de a face.
În ceea ce privește cuantumul acestei sume, reclamanta solicită, prin precizarea de acțiune (f. 13), valoarea de 35.000 de lei în timp ce potrivit expertizei tehnice în specialitatea construcții, suma indicată de expert pentru realizarea acestor operații este de 7550 lei, totodată devizele depuse la dosar de părți prezentând valori conforme intereselor acestora.
Astfel, instanța reține în primul rând faptul că nu este posibilă indicarea unei sume exacte, aceasta depinzând de mai mulți factori variabili cum ar fi costurile materialelor, costul manoperei etc., dar consideră că valoarea indicată de expert apare ca fiind cea mai potrivită. În același timp, instanța nu poate acorda suma solicitată de reclamantă care este de 4 ori mai mare decât cea indicată de expert întrucât acest lucru ar conduce la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantei.
În aceste condiții, instanța va admite doar în parte această solicitare a reclamantei și va obliga pârâta la plata sumei indicate de expert, cu titlu de contravaloarea operațiuni de reparație.
Având în vedere prevederea legală prevăzută de art. 630 C.civ., instanța va admite acțiunea reclamantei și va obliga pârâta la efectuarea lucrărilor necesare aducerii la starea inițială a terenului aflat în proprietatea reclamantei conform celei de-a doua soluției tehnice propuse în raportul de expertiză tehnică judiciară redactat de arh. Elkan G. (fila 151 dosar) constând în executarea unui „baraj de greutate” din anrocamente, în termen de 4 luni de la comunicarea prezentei hotărâri, iar în cazul în care pârâta nu își îndeplinește această obligație instanța obligă pârâta la plata sumei de 7550 lei reprezentând contravaloare lucrări conform celor menționate în răspunsul la obiecțiuni formulat de expertul Elkan G. (fila 187 dosar).
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de petentă, instanța reține faptul că, potrivit rt. 584 Cod civil, îndreptățește pe orice proprietar să-și îngrădească proprietatea și să oblige pe vecinul sau să contribuie la efectuarea acestei operatiuni.
Granițuirea sau delimitarea prin semne exterioare a liniei dintre două proprietăți învecinate este admisibilă, chiar dacă între proprietăți există hotare exterioare, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite prin întelegerea partilor sau prin hotarâre judecatoreasca. În cauza de față, între cele două proprietăți există, în materialitatea sa, un gard, care este la momentul de față parțial suspendat datorită surpării terenului reclamantei.
Totodată, instanța reține faptul că reclamanta nu a contestat nici un moment faptul că cele două terenuri sunt corect delimitate de acest gard, pârâta reconvențională fiind singura care a solicitat stabilirea acestui fapt de către instanță.
În cauza de față, instanța constată faptul că linia de hotar care desparte imobilul teren aflat în proprietatea pârâte-reclamante, în suprafață de 360 mp, situat în Cluj N., . înscris în CF nr._ Cluj N., nr. topo_ de imobilul teren limitrof, aflat în proprietatea reclamantei pârâte, în suprafață de 350 mp situat în Cluj N. . înscris în CF_ (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr._) cu nr. cadastral_ de imobilul teren, aflat în proprietatea reclamantei-pârâte, în suprafață de 793 mp situat în Cluj N., . CF nr._ (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr._) nr. cad._ este situată de de-a lungul punctelor 86, 88, 89, 90,92, 93,94, 98, astfel cum au fost identificate pe schița de plan a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert tehnic judiciar în specialitatea topografie B. A. (fila 71 din dosar).
Mai mult, instanța reține faptul că acest expert a concluzionat că groapa aflată pe terenul pârâtei este săpată până la linia de demarcație cu terenul reclamantei.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea reconvențioală și va dispune grănițuirea terenului proprietatea reclamantului de terenul proprietatea pârâtului prin trasarea liniei de hotar în sensul mai sus menționat.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. (1) C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte. În prezenta cauză, ambele părți au solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
Reclamanta-pârâtă a făcut dovada cheltuielilor ocazionate cu acest proces la suma de 6634,6 lei din 2159,6 lei taxă de timbru și timbru judiciar, 2000 lei onorariu avocat și 2475 onorariu expert.
În ceea ce privește pârâta-reclamantă, aceasta a făcut dovada cheltuielilor judiciare în sumă de 4620,6 lei din care 20,6 lei taxă de timbru și timbru judiciar, 1600 lei onorariu expert și 3000 lei onorariu avocat.
Totodată, instanța reține faptul că acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, instanța acordând o sumă mai mică decât cea solicitată cu titlu de contravaloare lucrări iar acțiunea în grănițuire a pârâtei-reclamante a fost admisă în totalitate.
În același timp, instanța reține faptul că potrivit art. 584 C.civ. cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate. Astfel, instanța reține împrejurarea că grănițuirea proprietăților în litigiu profită ambelor părți, acțiunea de hotărnicie generând un judicium duplex, în care sarcina probei incumbă deopotrivă părților litigante. Cu toate acestea, în cauza de față delimitarea dintre cele două proprietați era preexistentă, fiind amplasat un gard între cele două imobile, iar concluzia expertizei realizate în prezentul dosar a fost aceea că îngrădirea proprietății este realizată exact pe limita dintre cele două proprietăți.
Cu alte cuvinte, în cauză, niciuna dintre părți nu a ocupat parte din terenul vecin sau nu a pretins faptul că terenul i-a fost ocupat de celalaltă parte iar gardul se afla amplasat exact la limita dintre imobile astfel încât acțiunea în grănițuire introdusă de pârâta-reclamantă prezintă interes doar pentru aceasta din urmă. În concluzie, instanța apreciază faptul că nu se impune obligarea reclamantei la plata unor cheltuieli de judecată ca urmare a admiterii acțiunii în grănițuire motiv pentru care va respinge această solicitare a pârâte-reclamante ca neîntemeiată. Mai mult, reclamanta a fost de acord cu admiterea cererii reconvențională, arătând acest lucru prin notele de ședință (f. 41) depuse imediat comunicării acesteia la termenul din 20.06.2012 (f. 40), benefiincind astfel de dispozițiile art. 275 C.pr.civ.
În baza art. 274 C.proc.civ. instanța va obliga pârâta-reclamantă să suporte ½ din contravaloarea cheltuielilor efectuate de reclamantă-pârâtă, motiv pentru care va dispune obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 3317,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. P., ca neîntemeiată.
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. C. R. domiciliată în Cluj N., ., . în contradictoriu cu pârâta C. P. cu domiciliul în Cluj N., .-10, .
Obligă pârâta la efectuarea lucrărilor necesare aducerii la starea inițială a terenului aflat în proprietatea reclamantei conform celei de-a doua soluției tehnice propuse în raportul de expertiză tehnică judiciară redactat de arh. Elkan G. (fila 151 dosar) constând în executarea unui „baraj de greutate” din anrocamente, în termen de 4 luni de la comunicarea prezentei hotărâri iar în cazul în care pârâta nu își îndeplinește această obligație instanța obligă pârâta la plata sumei de 7550 lei reprezentând contravaloare lucrări conform celor menționate în răspunsul la obiecțiuni formulat de expertul Elkan G. (fila 187 dosar).
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. P. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă D. C. R..
Stabilește linia de hotar care desparte imobilul teren aflat în proprietatea pârâte-reclamante, în suprafață de 360 mp, situat în Cluj N., . înscris în CF nr._ Cluj N., nr. topo_ de imobilul teren limitrof, aflat în proprietatea reclamantei pârâte, în suprafață de 350 mp situat în Cluj N. . înscris în CF_ (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr._) cu nr. cadastral_ respectiv imobilul teren, aflat în proprietatea reclamantei-pârâte, în suprafață de 793 mp situat în Cluj N., . CF nr._ (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr._) nr. cad._ de de-a lungul punctelor 86, 88, 89, 90,92, 93,94, 98, astfel cum au fost identificate pe schița de plan a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert tehnic judiciar în specialitatea topografie B. A. (fila 71 din dosar).
Admite, în parte, cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată și obligă pârâta la plata sumei de 3317,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei-reclamante de obligare a reclamante-pârâte la plata cheltuielilor de judecată aferente soluționării cererii reconvenționale.
Obligă reclamanta D. C. R. la plata sumei de 1475 lei reprezentând diferență onorariu expert Elkan G..
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.06.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
D. IULIATOTH R.
Red./Dact. D.I. – 4 ex./04.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 669/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
