Plângere contravenţională. Sentința nr. 1866/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1866/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 23322/211/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 1866/2014
Ședința publică de la 26 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-R. F.-H.
GREFIER: R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta .. și pe intimatul, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 27.09.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru petent av. S. T. î n substituirea dl. av. M. I., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuția părții competența instanței de a soluționa prezenta cauză.
Reprezentantul petentului arată faptul că instanța este competenta pentru soluționarea cauzei și apreciază că este necesar pentru soluționare un termen de judecată.
În baza art. 131 C.pr. civ. și art. 94 pct.4 C.pr.civ. coroborat cu art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă sub toate aspectele general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
Reprezentanta petentului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale privind martorii P. I. și Wilczinski E., pentru a dovedi faptul că dețineau documente doveditoare cu privire la proveniența mărfii, proveniența acesteia fiind legală.
Instanța raportat la teza probatorie invocată cu privire la administrarea probei testimoniale și raportat la faptul că aspectele învederate instanței pot fi dovedite cu înscrisuri, urmează a respinge cererea privind administrarea probei testimoniale.
În temeiul art. 238 C. pr. Civ. apreciază durata procedurilor la un termen de judecată.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declară închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei reprezentantei petentului.
Reprezentanta petentului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de constatare a contravenției și anularea procesului verbal de confiscare a materialului lemnos, precizează faptul că proveniența materialului lemnos s-a dovedit că este legală, s-a arătat că a fost achiziționat de . SRL, materialul lemnos a fost prelucrat în cherestea, a fost livrat iar datorită faptului că societatea a fost nemulțumită, a returnat materialul lemnos sens în care s-a întocmit și avizul de însoțire a mărfii depus la dosar, mai precizează faptul că rațiunea întocmirii procesului verbal este și una de „șicană” deoarece contravenția s-a constatat în luna august 2013 când a avut loc și controlul iar procesul verbal a fost întocmit în luna septembrie 2013, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial și taxa de timbru.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 07 octombrie 2013, sub nr._, petenta .. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE REGIM SILVIC SI VANATOARE CLUJ-N., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data 27.09.2013 de către intimată; exonerarea petentei de plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei, precum si inlaturarea sanctiunii contraventionale complementare a confiscarii marfii. În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment. Cu cheltuieli de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.
În susținerea cererii sale, petenta a învederat instanței că, prin procesul-verbal de contravenție contestat, a fost sancționată cu o sancțiune contravențională principală, în cuantum de 10.000 lei, pentru săvârșirea contravenției de prev. de art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, aplicandu-i-se si sanctiunea contraventionala complementara a confiscarii marfii – material lemnos, potrivit procesului-verbal de confiscare valorica a materialului lemnos nr._/27.09.2013.
În fapt, s-a retinut ca, in urma verificarilor efectuate in data de 27.09.2013, petenta a primit in data de 12.06.2013 la depozitul de material lemnos din loc. Magaturi Racatau, FN, cantitatea de 11.554 mc cherestea de rasinoase cu avizul secundar nr._/12.06.2013, fara ca aceasta sa detina acte de provenienta legala conform HG nr. 996/2008.
Conform sustinerilor petentei, starea de fapt retinuta este nereala, intrucat, in data de 04.03.3013, petenta a achizitionat o cantitate de 25,44 mc de lemn rotund (molid) de la . SRL, potrivit documentului de provenienta – aviz de insotire primar al marfii nr._/04.03.2013. Mai apoi, petenta a prelucrat acest material lemnos, fiind realizata cherestea, ce a fost comandata de un client Neamtu D..
In data de 16.05.2013, potrivit avizului de insotire secundar nr._, petenta a transportat marfa obtinuta – 11.554 mc cherestea rasinoase – la locul indicat de clientul Neamtu D..
Intrucat acesta a refuzat marfa, considerandu-o necorespunzatoare pentru activitatea pe care o desfasura, numitul Neamtu D. a restituit petentei marfa livrata.
In data de 12.06.2013, petenta prin administrator a ridicat marfa cu intentia de a o readuce in depozitul propriu.
In acest sens, pentru a fi in legalitate, a intocmit avizul de insotire a marfii nr._/12.06.2013.
Practic, cheresteaua de 11.554 mc a revenit in depozitul din care a plecat initial catre Neamtu D..
Potrivit sustinerilor petentei, provenienta materialului lemnos nu s-a pierdut niciodata: lemnul a fost achizitionat de la . SRL, fiind prelucrat in cadrul societatii petente, devenind cherestea – 11.554 mc – a fost dusa la locatia indicata de clientul Neamtu D., dupa care, acesta a considerat-o necorespunzatoare, a readus marfa in depozitul propriu – 11.554 mc conform avizului secundar de insotire a marfii.
In acest sens, a fost completat si registrul de evidenta a intrarilor-iesirilor de materiale lemnoase.
Prin urmare, petenta a detinut si detine acte de provenienta legala a materialului lemnos in discutie.
In drept, OUG nr. 171/2010, HG nr. 996/2008, OG nr. 2/2001.
În dovedirea susținerilor formulate, petenta a înțeles să se prevaleze de proba testimoniala si proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 8-15).
Plângerea contravențională formulată a fost legal timbrata cu taxa judiciară de timbru in valoare de 20 lei (f. 7).
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței, în esență, respingerea plângerii contravenționale formulată de petentă ca nefondată și menținerea, ca temeinic și legal întocmit, a procesului-verbal de contravenție contestat (filele 19-21). În susținerea apărărilor formulate, intimata a anexat inscrisuri (f. 22-35).
Petenta a depus raspuns la intampinare (f. 40).
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În ședința publică din data de 26.02.2014, instanta a respins, ca nefiind utila solutionarii cauzei, proba testimoniala solicitata de catre petenta.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție . număr_/27.09.2013, emis de intimatul I. T. DE REGIM SILVIC SI VANATOARE CLUJ-N., petenta .. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 10.000 lei, cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a confiscarii marfii – 11.554 mc cherestea rasinoasa (material lemnos), conform procesului-verbal de confiscare valorica a materialului lemnos nr._/27.09.2013, reținându-se că, în data de 12.06.2013, in jurul orelor 11:00, in loc. Maguri Racatau, jud. Cluj, urmare a controlului efectuat la punctul de lucru al petentei, s-a constatat că petenta a primit in data de 12.06.2013 la depozitul sau de material lemnos cantitatea de 11.554 mc cherestea de rasinoase cu avizul secundar nr._/12.06.2013, fara ca din acesta sa rezulte provenienta legala conform prevederilor HG nr. 996/2008.
În drept, fapta petentei a fost încadrata în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, fiind sancționata potrivit art. 22 lit. b), art. 23 din Legea nr. 171/2010.
Petenta-contravenientă, prin plângerea contravențională formulată, a criticat procesul-verbal de contravenție sub aspectul temeiniciei și legalității acestuia.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, precum și asupra încadrării juridice date acesteia, până la proba contrară ce incumbă petentului.
Instanța reține că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție, deși petenta avea posibilitatea de a face dovada contrară celor atestate prin înscrisul contravenției, având în vedere că prezumția de adevăr, recunoscută în favoarea acestuia, este o prezumție relativă (juris tantum), potrivit art. 328 alin. 2 C.proc.civ.
Totodată, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Astfel, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedând, din oficiu, la verificarea legalității actului constatator al contravenției, constată că acesta a fost încheiat cu respectarea deplină a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, astfel că, în cauză, nu este incident nici un motiv de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în cauză, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție, iar în raport de prevederile legale amintite, reține că agentul constatator s-a conformat în totalitate cerințelor esențiale impuse ad validitatem, fiind menționate datele referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, s-a realizat o descriere corespunzătoare a faptelor contravenționale, cu indicarea datei și a locului comiterii acestora. Totodată, procesul-verbal a fost semnat de către agentul constatator.
De asemenea, instanța reține că, în speță, agenții constatatori au realizat o descriere corespunzătoare a faptei contravenționale, cu indicarea împrejurărilor de timp și loc, situația de fapt reținută fiind de natură să furnizeze instanței suficiente elementele ca activitatea petentei să fie calificată delict contravențional, potrivit art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, fiind sancționata potrivit art. 22 lit. b), art. 23 din Legea nr. 171/2010.
Instanța reține că mențiunile prevăzute de textul art. 16 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul înscrisului contravenției, însă sancțiunea care intervine, în caz de neconformare, este nulitatea relativă și implicită, condiționată de o vătămare.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța reține, totodată, că fapta contravenționala, astfel cum a fost conturata și reținuta de agenții constatatori, au fost în mod corespunzător încadrate, în drept, în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, fiind sancționata potrivit art. 22 lit. b), art. 23 din Legea nr. 171/2010.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petenta nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 249 C.proc.civ., cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentei sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Instanța reține situația de fapt astfel cum aceasta a fost reținută prin procesul-verbal de contravenție, în drept, fapta petentei întrunind conținutul constitutiv al contravenției prev. art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, fiind sancționata potrivit art. 22 lit. b), art. 23 din Legea nr. 171/2010.
Potrivit art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, constituie contraventie primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialului lemnos cu aviz de insotire din care nu rezulta provenienta legala.
Contrar susținerilor petentei, instanța reține că aceasta avea obligația de a întocmi avizul de insotire secundar nr._/12.06.2013, inregistrat in Registrul de intrari-iesiri in conformitate cu prevederile art. 4 alin. 11 din anexa nr. 1, aprobata prin HG nr. 996/2008.
In acord cu sustinerile intimatului, instanta retine ca avizul de insotire mentionat nu contine datele de identificare prevazute de legislatia specifica, intrucat intimatul nu a fost in masura sa stabileasca provenienta legala a materialului lemnos – 11.554 mc de cherestea rasinoasa. Astfel, in situatia expedierii materialului lemnos achizitionat in baza unui alt deviz de insotire, in noul aviz de insotire, expeditorul este tinut de obligatia de a mentiona . si data emiterii acelui aviz. Or, in speta, se observa cu usurinta ca in cuprinsul avizului de insotire secundar nr._/12.06.2013 nu s-a facut nicio referire la devizul primar de insotire marfa, agentii intimatului neavand posibilitatea de a stabili provenienta marfurilor (f. 11). Mai mult, pentru realizarea contraventiei imputate, este necesar si, totodata, suficient ca sa fie vorba de inexistenta documentelor de provenienta in timpul transportului marfii – material lemnos.
Avizul de insotire este si document de provenienta, conform art. 3 alin. 7 din HG nr. 996/2008, numai in masura in care in baza acestuia se emite un alt aviz de insotire, si anume: la transbordarea materialelor lemnoase dintr-un mijloc de transport in altul; la achizitionarea materialelor lemnoase de la achizitori; la expedierea materialelor lemnoase cumparate din piete, targuri, oboare, precum si din centre de sortare si prelucrare.
Or, in speta nu se verifica nici una din ipotezele art. 3 alin. 7 din HG nr. 996/2008, iar avizul de insotire secundar amintit, pe care petenta l-a prezentat organului constatator, nu este completat conform dispozitiilor legale la rubrica 2 si 3, respectiv nu sunt mentionate elementele de identificare a actului de punere in valoare.
Probarea provenientei este reglementata de art. 3 din anexa nr. 1 la HG nr. 996/2008, actualizata, potrivit caruia „documentele de provenienta a materialelor lemnoase sunt: actul de punere in valoare, avizul de insotire, declaratia vamala de import, documentele intracomunitare, registrul de intrari-iesiri material lemnos”, insa acestea trebuie mentionate in avizele intocmite de catre operatorul economic.
Deopotriva, instanta retine ca este de neprimit si sustinerea petentei in sensul ca, in luna august 2013, avizele de insotire a marfii au fost verificate de ITRSV CLUJ, intrucat, in conformitate cu art. 5 alin. 1 lit. g) din O.M. nr. 584/2008, operatorul economic trebuie sa se prezinte la ITRSV Cluj-N. pentru verificarea borderoului documentelor cu regim special utilizate/anulate si blocurile cu exemplarul 3 al documentelor cu regim special, iar nu exemplarul nr. 1 al avizelor de insotire, asa cum in mod nejustificat sustine petenta.
Așadar, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, astfel că instanța constată că fapta contravențională prev. de art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, fiind sancționata potrivit art. 22 lit. b), art. 23 din Legea nr. 171/2010, atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă petentei-contraveniente. Pentru săvârșirea contravenției în discuție, intimatul, în mod temeinic și legal, a stabilit în sarcina petentei o sancțiune contravențională principală a amenzii, în cuantum de 10.000 lei, în limitele speciale – minimă și maximă - ale amenzii pentru contravenția în discuție. De asemenea, sanctiunea contraventionala complementara a confiscarii valorice a materialului lemnos a fost legal aplicata, potrivit art. 24 alin. 2 corob. cu 22 lit. b) din Legea nr. 171/2010.
În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptelor contravenționale, reținute în sarcina petentei, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc. Prin urmare, în mod justificat, s-a stabilit și angajat răspunderea contravențională a petentei-contraveniente.
În ceea ce privește solicitarea petentei în sensul de a se dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate, în sumă totală de 10.000 lei, cu avertismentul, instanța reține că cererea petentei este neîntemeiată. Astfel cum s-a arătat mai-sus, din examinarea naturii și cuantumului sancțiunii contravenționale principale stabilite de agentul constatator, rezultă că acesta a stabilit și aplicat sancțiunea – amendă contravențională, în cuantum de 1.000 lei, in limitele speciale prevăzute de legiuitor.
Instanța apreciază că, în cauză, nu se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate și înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum total de10.000 lei cu avertismentul. Instanța reține că măsura redozării sancțiunii contravenționale principale și înlocuirea amenzii cu avertismentul nu este suficientă pentru a asigura restabilirea ordinii de drept încălcate, prin comiterea contravenției, cât și pentru realizarea prevențiunii speciale, respectiv atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, în împrejurări similare. Prin urmare, instanța apreciază că, în speță, rolul educativ al sancțiunii amenzii nu poate fi complinit prin aplicarea avertismentului.
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, care reprezintă cadrul normativ general cu privire la regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale, fie că sunt principale sau complementare, trebuie să fie individualizate, astfel că sancțiunea aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei concret săvârșite.
În raport de această împrejurare, textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 oferă criteriile pentru individualizarea sancțiunilor contravenționale, reglementându-se, în termeni lipsiți de echivoc, că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Instanța, în acord cu prevederile legale evocate, constată că sancțiunea amenzii aplicate, în cuantum total de 10.000 lei, reflectă, în mod real, gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, prev. de art. 19 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 171/2010, astfel că, în cauză, nu se justifică reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale stabilită de agentul constatator și înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentă și va menține atât amenda contravențională de 10.000 lei, cât și celelalte mențiuni, ca temeinice și legale, din procesul-verbal de contravenție . nr._/27.09.2013, emis de către intimatul I. T. DE REGIM SILVIC SI VANATOARE CLUJ-N..
Văzând și dispozițiile art. 451 si urm C.proc.civ., raportat la culpa procesuala a petentei, va dispune respingerea, ca nefondat, a capatului de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta .., cu sediul în loc. Maguri Racatau, nr. 203, jud. Cluj, înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. J_, CUI RO_, cu sediul procesual ales la C.. Av. M. I., cu sediul in mun. Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE REGIM SILVIC SI VANATOARE CLUJ-N., cu sediul în mun. Cluj-N., ., nr. 93A, jud. Cluj, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/27.09.2013, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.09.2013, emis de către intimatul I. T. DE REGIM SILVIC SI VANATOARE CLUJ-N., ca fiind legal și temeinic întocmit.
Respinge, ca nefondat, capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul si motivele de apel se depun la Judecatoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. R.-I. P.
Red./Th.red./F.H.G.R./P.R.I./5ex./28.02.2014
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Cerere reexaminare ajutor public judiciar. Încheierea nr.... → |
|---|
