Plângere contravenţională. Sentința nr. 9395/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9395/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 10262/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9395/2014
Ședința publica din data de 22 septembrie 2014
Instanța compusa din:
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile privind pe petentul P. S. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publica, se prezintă petentul, identificat de către instanță cu CNP_, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Petentul arată că susține plângerea contravențională astfel cum a fost formulată. Referitor la martorii despre care a făcut vorbire în cuprinsul plângerii, arată că a adus-o doar pe numita Ș. P. A., despre care arată că este verișoară primară, precizand ca celalalt martor avut in vedere era sotia sa, motiv pentru care nu mai solicita audierea acesteia.
Instanța dispune înlăturarea din sala de judecată a numitei Ș. P. A..
Petentul solicită instanței încuviințarea audierii martorului prezent la acest termen de judecată.
Instanța, raportat la faptul ca verisorii primari sunt rude de gradul IV, încuviințează cererea în probațiune testimonială formulată de petent. Se procedează la identificarea cu carte de identitate și audierea martorului Ș. P. A., în conformitate cu prevederile NCPC, sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată de președintele completului de judecată, grefier și martor și atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, numita Ș. P. A. arată că nu solicită cheltuieli de deplasare.
Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, nefiind alte cereri de formulat sau probe de propus, în temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul pe fond, petentul solicita instanței admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție și restituirea permisului de conducere, fără cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Constata ca:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus, petentul P. S.-M., in contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, a solicitat in principal anularea procesului verbal . nr._/29.04.2014 incheiat de intimat, cu consecinta restituirii catre petent a amenzii contraventionale achitate, in cuantum de 170 lei si a inlaturarii sanctiunii suspendarii dreptului de a conduce, iar in subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii dispuse cu cea a avertismentului si, in consecinta, restituirea catre petent a amenzii contraventionale achitate, in cuantum de 170 lei, fara cheltuieli de judecata.
In motivarea plangerii formulate, petentul a aratat in esenta ca nu a vazut pietonul angajat in traversarea trecerii de pietoni, deoarece pietonul se afla pe trecerea de pietoni situata pe o alta banda, intre petent si pieton existand o distanta de cca 8 m. Mai mult, pietonul s-a angajat in traversare in acelasi moment in care si petentul a inceput traversarea trecerii de pietoni, in conditiile in care vizibilitatea petentului era extrem de redusa, deoarece intre petent si pieton se afla o masina 4x4 de tip Jeep.
A mai aratat petentul ca in acel moment se circula in coloana pe toate benzile de circulatie, astfel ca, date fiind masinile din dreapta sa, nu avea cum sa il vada pe pietonul care, asa cum a subliniat si mai sus, s-a angajat in traversare concomitent cu petentul.
Cu toate acestea, petentul a subliniat ca nu a existat absolut niciun pericol de a-l lovi pe pieton, intrucat acesta era departe, iar petentul circula cu o viteza redusa, de cca 30 km/h, astfel ca sanctiunea care i-a fost aplicata este una excesiv de mare, nefiind individualizata cu respectarea disp. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Un alt aspect invocat de petent a fost acela ca agentul constatator nu a detaliat modul in care a avut loc incidentul, deoarece nu a precizat in cuprinsul procesului verbal elementele de fapt avute in vedere la individualizarea sanctiunii, multumindu-se sa copieze textul de lege, respectiv textul art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, insa fapta petentului este una diferita.
Astfel, agentul constatator a scris in procesul verbal ca petentul nu a acordat prioritate la trecerea de pietoni persoanei care s-a angajat in traversare, din formularea agentului constatator reiesind faptul ca petentul a fost rau-intentionat, ca a vazut pietonul angajat pe trecerea de pietoni, insa nu a dorit sa-i acorde prioritate. Or, cele intamplate sunt total diferite, deoarece din cauza ca pietonul nu se afla pe banda sa de mers, coroborat cu faptul ca exista o masina mare de tip Jeep in dreapta petentului, precum si alte masini in coloana care circulau pe trecere, petentul nu a vazut pietonul.
Mai mult, agentul constatator nici nu i-a dat dreptul de a formula explicatii, cerandu-i doar actele, dupa care i-a adus procesul verbal, pe care a luat decizia de a-l redacta fara a discuta in prealabil cu petentul, iar observatiile acestuia au fost consemnate doar partial, dupa ce procesul verbal fusese deja completat in lipsa petentului.
A mai aratat petentul ca lipsa permisului de conducere ii cauzeaza un prejudiciu extrem de mare, deoarece toate activitatile pe care le desfasoara zi de zi sunt strans legate de deplasarile cu masina, iar in drept au fost invocate dispozitiile art. 31 si art. 34 din OG nr. 2/2001.
Prin intampinarea formulata in cauza, intimatul a solicitat respingerea plangerii ca fiind nefondata, aratand in esenta ca procesul verbal contestat a fost incheiat cu respectarea intocmai a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 si face dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, deoarece fapta retinuta in sarcina petentului a fost constatata de agentul constatator prin propriile simturi, iar sarcina probei incumba petentului si nu intimatului (f. 23-24).
A mai aratat intimatul ca potrivit jurisprudentei CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care Statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, paragraf 28, hotararea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, hotararea din 22 iulie 2002).
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloace de probe si sa invoce orice argument pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit deautoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.
Ca urmare, avand in vedere faptul ca dispozitiile OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, au drept scop asigurarea desfasurarii fluente si in siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice sau private, autoritatile statului urmarind ca actiunile antisociale sa nu ramana nesanctionate, totodata dreptul la aparare al persoanei sanctionate contraventional nefiind limitat prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit (cauza A. c. Romaniei), astfel ca procesul verbal de contraventie se bucura de o prezumtie de legalitate, in sensul ca acesta face intotdeauna dovada pana la proba contrara (in acest sens pronuntandu-se si Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 197/2003, nr. 259/2007 s.a), iar in speta petentul nu a dovedit existenta unei alte stari de fapt decat cea retinuta in sarcina sa.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 194 lit. e), art. 205-206, art. 249, art. 250, art. 223 alin. 3 si 315 alin. 1/NCPC, OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 si art. 12 din L. nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.
In probatiune, a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Deliberand, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/29.04.2014 incheiat de intimat s-a aplicat petentului o amenda in cuantum de 340 lei si sanctiunea complementara constand din retinerea permisului de conducere in vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule, pentru savarsirea contraventiei prevazute si sanctionate de art. 100/3/b din OUG nr. 195/2002, respectiv pentru faptul ca la data de 29.04.2014, orele 17:57, a condus autoturismul Opel cu nr. de inmatriculare MS-_ pe Calea Dorobantilor din Cluj-N., iar la trecerea pentru pietoni din dreptul imobilului cu nr. 128, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati in traversare regulamentara pe trecerea pentru pietoni.
Plangerea formulata de petent impotriva procesului verbal sus-mentionat a fost inregistrata in termenul de 15 zile prevazut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, fiind scutita de la plata taxei de timbru conform art. 36 din acelasi act normativ.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal contestat, instanta constata ca acesta cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute, iar petentul nu a invocat existenta vreunui motiv de nulitate relativa a procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal instanta, din interpretarea coroborata a disp. art. 34 din OG. 2/2001 si a disp. art 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (incidente in materie contraventionala conform deciziilor nr. 183/2003, nr. 197/2003 si nr. 259/2003 ale Curtii Constitutionale), retine ca procesul verbal de constatare a contraventiei care a fost incheiat ca urmare a constatarii faptei de catre agentul constatator, prin propriile simturi, se bucura de o prezumtie relativa de legalitate, in sensul ca face intotdeauna dovada celor pe care le consemneaza pana la proba contrarie, care fata de disp. art. 249/NCPC, cade in sarcina contravenientului, acesta putand dovedi liber, cu orice mijloc de proba, caracterul nereal al mentiunilor inscrise in procesul verbal.
In speta, petentul nu a contestat savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa, invocand insa faptul ca imprejurarile in care a fost savarsita fapta impun exonerarea sa de raspundere contraventionala si, pentru a-si dovedi sustinerile, a propus audierea martorului ocular Soiom P. A..
Audiata in sedinta publica din data de 22.09.2014, martora sus-mentionata a aratat ca la data incheierii procesului verbal contestat s-a aflat in masina condusa de petent si a observat personal faptul ca la momentul la care acesta a traversat trecerea de pietoni (circuland pe banda a treia), in dreapta petentului se aflau alte masini, respectiv pe prima banda era oprita o duba, iar pe banda a doua era un jeep, astfel ca petentul nu a mai avut vizibilitate asupra benzii intai si nu a putut observa pietonul care tocmai pasise pe trecerea de pietoni decat in momentul in care masina din dreapta sa a oprit brusc, insa la acel moment masina condusa de petent se afla deja pe trecerea de pietoni (f. 37-38).
Analizand declaratia martorei audiate in cauza, instanta apreciaza ca aceasta dovedeste existenta in speta a unei situatii ce constituie caz fortuit, respectiv a unei situatii ce nu putea fi prevazuta sau inlaturata in conditiile concrete de trafic in care s-a deplasat petentul la momentul savarsirii contraventiei retinute in sarcina sa.
Asa fiind si retinand si prevederile art. 11 din OG nr. 2/2001, conform carora cazul fortuit inlatura caracterul contraventional al faptei, instanta apreciaza ca prezenta plangere este fondata si in consecinta va dispune admiterea acesteia, anuland procesul verbal contestat si sanctiunile aplicate petentului in cuprinsul acestuia, iar raportat la faptul ca din inscrisul depus la (f. 8) rezulta ca petentul a achitat jumatate din minimul amenzii, respectiv suma de 170 lei,va dispune restituirea acestei sume catre petent.
In temeiul disp. art. 453 alin. 1/NCPC, instanta va lua act de faptul ca petentul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite plangerea formulata de petentul P. S. M., cu domiciliul în localitatea Zau de Câmpie, ., jud. M., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anuleaza procesul verbal de contraventie . nr._/29.04.2014 incheiat de intimat.
Exonereaza petentul de obligatia de plata a amenzii in cuantum de 340 lei stabilita in sarcina sa.
Dispune restituirea catre petent a sumei de 170 lei reprezentand jumatate din minimul amenzii, achitata cu chitanta SAULAC - 0069 PJ/3.04.2014 eliberata de Primaria Saulia, jud. M..
Inlatura sanctiunea complementara aplicata petentului, constand din retinerea permisului de conducere in vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule.
Ia act de faptul ca petentul nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22.09.2014.
JUDECATORGREFIER
M. LAZARCARMEN S.
Red. L.M./Tehnored. L.M./4 ex.
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 9399/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3817/2014. Judecătoria... → |
|---|
