Pretenţii. Sentința nr. 2562/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2562/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 23621/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ- N.
Dosar nr._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SENTINTA CIVILA Nr. 2562/2014
Ședința publică din 12 Martie 2014
Instanta constituita din:
JUDECATOR: F. M.
GREFIER: M. M.
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile formulate de reclamantul G. N. in contradictoriu cu pârâtul G. D. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta reprezentanta reclamantului av. M. N. in substituirea av. A. U., lipsa fiind paratul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta dupa care:
Reprezentanta reclamantului depune la dosar interogatoriul pentru parat si raportat la lipsa acestuia de la acest termen solicita a se face aplicarea art. 358 C. proc. civ. apreciind ca fiind o recunoastere deplina a pretentiilor reclamantului si arata ca nu mai are alte cereri de formulat.
Instanta nemaifiind alte probe de administrat declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul reprezentantei reclamantului asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicita admiterea actiunii astfel cum a fost precizata respectiv obligarea paratului la restituirea sumei imprumutate precum si a dobanzii, de la data scadentei obligatiei de plata, cu cheltuieli de judecata constand in taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial conform chitantei si a facturii pe care le depune la dosar. Invedereaza instantei ca pretentiile formulate de reclamant sunt justificate raportat la existenta contractului care a fost incheiat intre cele 2 parti, paratul recunoscand primirea sumelor.
Instanta retine cauza in pronuntare.
I N S T A N T A
Deliberând, constata ca prin cererea de chemare in judecata înregistrata sub nr. de mai sus, precizata, reclamantul G. N. in contradictoriu cu paratul G. D. E. a solicitat instanței, ca prin hotararea ce va pronunța, sa fie obligat paratul la restituirea sumei de 4331 lei remisa paratului cu titlu de împrumut (3000 lei la data de 09.10.2010 si 300 euro la data de 18.10.2010, a sumei de 711,27 lei reprezentand dobânda legala calculata de la scadenta si pana la data introducerii actiunii – 09.10.2013, precum si a dobânzii legale datorata pana la data plații, cu cheltuieli de judecata.
In dezvoltarea motivelor, reclamantul arata ca a împrumutat paratului suma de 4331 lei, sens in care au fost semnate doua contracte de împrumut, primul din 09.10.2010, pentru suma de 3000 lei, având ca termen de restituire 10.11.2010 si al doilea din 18.10.2010, pentru suma de 300 euro, având termen de restituire 21.10.2010. Paratul i-a promis in repetate rânduri ca va restitui suma împrumutata, dar in fapt, deși notificat si invitat la mediere, nu si-a îndeplinit nici pana in prezent aceasta obligație asumata contractual, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.
In drept au fost invocate art. 1584, 1587 C. civ., art. 1 din OG nr. 9/2000 si art. 3 din OG nr. 13/2011, art. 194, 148, 411, 204, 453 C. proc. civ.
In probațiune au fost anexate înscrisuri si s-a solicitat interogatoriul paratului.
Pe cale de intampinare, paratul arata ca a primit suma precizata prin acțiune cu titlu de avans la lucrările de construcții ce s-a angajat sa le execute pentru reclamant la imobilul proprietatea acestuia, pe care le-a finalizat, știind ca acesta va refuza sa plateasca suma asupra căreia s-au inteles. Astfel, a lucrat la imobilul reclamantului pana la data de 22 decembrie 2010, iar reclamantul calcula preturile așa incat sa-i ramana dator cu acest avans. De asemenea, in aceasta suma de bani sunt incluși banii pe care i-a plătit pentru paza in week-end, pe perioada aprilie-decembrie 2010. Prin urmare, suma pretinsa de reclamant nu este datorata si nu s-a pus problema unui împrumut deoarece, pe parcursul executarii lucrărilor, reclamantul i-a plătit tot in acest mod, prin contract, iar apoi i-a scăzut din prețul lucrării, insa cu acești bani nu a dorit sa procedeze la fel, pentru a-l determina sa-i mai lucreze si sa finalizeze toate lucrările.
Intampinarea nu a fost motivata in drept si nu s-au propus dovezi.
Reclamantul a formulat răspuns la intampinare, arătând ca isi menține pretențiile formulate, solicita decăderea paratului din dreptul de a propune dovezi care nu au fost arătate prin intampinare, iar susținerile paratului, pe langa faptul ca sunt nedovedite si nu pot fi probate cu martori, sunt neîntemeiate cata vreme cele doua contracte nu au fost semnate la începutul perioadei indicata de parat, aprilie 2010, ci in luna octombrie 2010, când, daca datora paratului sume de bani pentru lucrări executate nu s-ar fi justificat încheierea contractelor de împrumut.
In temeiul art. 250 si urm. C. proc. civ., instanța a încuviințat dovada cu înscrisuri, interogatoriul paratului.
Examinând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Potrivit contractelor de împrumut anexate in copie la filele 5, 6 dos., la data de 18.10.2010, reclamantul a împrumutat paratului suma de 300 euro, pe care paratul s-a obligat sa o restituie pana la data de 21.10.2010, după ce la data de 09.10.2010 i-a împrumutat suma de 3000 lei, ce trebuia restituita pana la data de 10.11.2010.
Din poziția procesuala exprimata de parat prin intampinare rezulta ca acesta nu a restituit reclamantului sumele de bani menționate in cele doua contracte de împrumut, pe care confirma ca le-a primit, apreciind insa ca acestea i-au fost remise cu titlu de avans pentru lucrările de construire ce a executat la imobilul proprietatea reclamantului.
Cu toate acestea, având in vedere si refuzul nejustificat al paratului de a se prezenta la interogator, in condițiile in care acesta a arătat ca muncește in străinătate insa nu a prezentat dovezi pertinente si concludente in acest sens, apărarea paratului nu poate fi primita întrucât nu se verifica cu dovezi si nici nu exista in susținerile paratului vreo motivare pentru care pentru avansul relevat nu au incheiat un contract de prestări servicii ci unul de împrumut.
Mai mult, din spusele paratului rezulta ca reclamantul i-a mai remis sume de bani cu titlu de împrumut pe care ulterior le-au compensat cu sumele pe care i le datora pentru lucrările executate, ceea ce conduce la concluzia ca cele doua împrumuturi au existat, ca aceste sume de bani i-au fost remise cu titlu de împrumut, pe care nu l-a restituit si care pretinde ca s-ar compensa cu valoarea lucrărilor executate de el pentru reclamant, insa aceasta apărare exclude ideea de avans relevata si pentru a fi luata in considerare ar impune existenta in patrimoniul paratului a unei creanțe certe, lichide si exigibile constatata printr-un titlu împotriva reclamantului, ceea ce nu este cazul in speța de fata.
Pentru aceste considerente instanța retine sumele de bani remise paratului i-a fost date de reclamant cu titlu de împrumut, iar paratul si-a asumat obligația de rambursare a lor, ceea ce nu s-a mai intamplat, iar refuzul de restituire al paratului este neîntemeiat din moment ce motivele sale sunt străine de raportul juridic dedus judecații si nedovedite.
In drept, potrivit art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege intre partile contractante.
Conform dispozițiilor art. 1584 C. civ., principala obligație a împrumutatului este aceea de a restitui „lucrurile împrumutate in aceeași calitate si cantitate si la timpul stipulat.”
In acelasi timp, instanța retine ca potrivit dispozițiilor art. 1088 rap. la art. 1079 c. civ. si prevederile OG nr. 9/2000, respectiv OG nr. 13/2011, obligația paratului de a restitui sumele împrumutate de la reclamant sunt purtătoare de dobânzi, in speța de dobânda legala pretinsa de reclamant.
Astfel, raportând starea de fapt la normele de drept incidente sus amintite si in lipsa dovezilor temeinice care sa justifice refuzul paratului de a-si îndeplini obligația de rambursare a împrumutului, urmează ca pretențiile reclamantului sunt pe deplin dovedite, atât in privinta existentei raportului juridic dintre parți, cat si a obligației de restituire a sumei de 4331 lei, împreuna cu dobânda legala calculata de la scadenta si pana la data introducerii actiunii, cat si cea ce va fi calculata pana la data plații.
Prin urmare, apreciind ca acțiunea civila formulata de reclamant, sub aspectul ambelor capete de cerere, este întemeiata, instanța urmează sa o admită așa cum a fost formulata.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 453 si urm. C. proc. civ., paratul va fi obligat si la plata sumei de 863 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata constand in taxa judiciara de timbru si onorariul avocațial, dovedite cu chitanțele existente la dosar.
Pentru aceste motive
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul G. N., CNP_, domiciliat in Cluj-N., ., . contradictoriu cu paratul G. D. E., CNP_, domiciliat in Sangeorz-B., ., jud. Bistrita-Nasaud si in consecința:
Obliga pe parat sa restituie reclamantului suma de 4331 lei, reprezentand împrumut nerambursat la scadenta, a sumei de 711,27 lei, reprezentand dobânda legala calculata pana la data de 09.10.2013, precum si a dobânzii legale calculata in continuare, pana la plata sumei datorate.
Obliga pe parat la plata către reclamant a sumei de 863 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica din 12 martie 2014.
JUDECATOR GREFIER
F. M. M. M.
Red. MF - 4 ex.
25.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6678/2014. Judecătoria... → |
|---|
