Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5139/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5139/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 1865/211/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR. 5139/2015
Ședința publică din data de 22 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L.
GREFIER: A. M. F.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe reclamanta S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. și pe pârâtul S. A., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în cuprinsul încheierii ședinței publice din data de 15.05.2015, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi 22.05.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 04 februarie 2015 sub nr._, reclamanta S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul S. A. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea celui din urmă să îi plătească suma de 211,88 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie și date mobile prestate în favoarea acestuia de către creditorul cedent S.C. ORANGE ROMANIA S.A., suma de 211,68 lei cu titlu de penalități de întârziere, 29,34 lei reprezentând dobânzi legale și suma de 943,09 lei reprezentând daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale precum și cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul demers procesual în cuantum de 50 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că între S.C. ORANGE ROMÂNIA S.A. și pârâtul S. A. s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/05.12.2011, în baza căruia compania S.C. ORANGE ROMANIA S.A a prestat serviciile la care s-a obligat contractual emițând în sarcina pârâtului facturile fiscale nr. JAF_/JAF_/20.03.2012, JAF_/JAF_/20.02.2012, și JAF_/JAF_/20.01.2012. A arătat că pârâtul nu a achitat integral prețul serviciilor furnizate astfel că neplata la termen a determinat perceperea de penalități conform contractului până la concurența debitului principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform O.G. nr. 13/2011 pentru a se repara prejudiciul suferit în mod integral, damnum emergens și lucrum cessans.
A solicitat ca instanța să constate că prin semnarea Clauzelor Contractuale de Bază aferente contractului (art. 11) debitorul și-a dat acordul referitor la prevederile convenției și ale documentului denumit Termeni și Condiții Generale (TCG). Documentul TCG face parte integrantă din contract conform clauzelor primului paragraf din Clauze Contractuale de Bază iar un exemplar din acest document trebuia solicitat și citit de către debitor la data încheierii contractului.
A precizat că a cesionat dreptul de creanță al S.C. ORANGE S.A. împotriva pârâtului provenind din contractul anterior amintit astfel că beneficiază de dreptul la acțiune pentru obținerea îndeplinirii obligației de plată.
A arătat că cesiunea a devenit opozabilă debitorului prin notificare și prin înscrierea în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare sub nr. 2013-_-OCA.
A susținut că deține împotriva pârâtului o creanță certă al cărei izvor este reprezentat de contractul sub semnătură privată și facturile emise în format electronic și neachitate, lichidă și exigibilă deoarece la scadența facturilor – 14 zile de la data emiterii – nu au fost achitate de către debitor.
A solicitat instanței să ia act de faptul că prin semnarea contractului clientul recunoaște că oricare și toate sumele cuprinse în facturile Orange România reprezintă creanțe certe, lichide și exigibile în conformitate cu prevederile art. 1.9 alin. (3) din documentul denumit Termeni și Condiții Generale.
Cu privire la modul de calcul al penalităților a arătat că au fost calculate la procentul zilnic stabilit în contract până la concurența debitului principal și sunt aplicate la valoarea facturilor neachitate astfel cum au stipulat la art. 1.9 alin. (4) din documentul Termeni și Condiții Generale mai exact 0,5% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere până la data achitării integrale a sumelor datorate.
De asemenea, a arătat că a calculat în sarcina pârâtului dobânzi legale la debitele restante începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalizărilor și până la data achitării integrale a debitului potrivit O.G. nr. 13/2011.
În ce privește modul de calcul al taxei de reziliere, a susținut că a fost calculată potrivit stipulațiilor convenției din cauza faptului că facturile fiscale nu au fost achitate și contractul a fost reziliat astfel că a fost obținută prin înmulțirea contravalorii abonamentului lunar cu numărul de luni rămase până la expirarea duratei contractuale minime.
A învederat că taxa de reziliere reprezintă o despăgubire justă și nu are un caracter abuziv în sensul Legii nr. 193/2000.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1025 și urm C. pr. civ., Titlul VI, Cap. I privind Cesiunea de creanță – Noul Cod Civil.
În probațiune, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.
A anexat la cerere, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri: factura fiscală nr. JAF_/20.03.2012 în valoare de 2,04 lei (f. 15), JAF_/20.03.2012 în valoare de 3,27 lei (f. 16), JAF_/20.02.2012 în valoare 40,81 lei (f. 17) JAF_/20.02.2012 în valoare în 65,31 lei (f. 18), JAF_/03.02.2012 în valoare de 40.73 lei (f. 19) și JAF_/20.01.2012 (f. 20), contract seria_/16.12.2010 (f. 57), clauze contractuale de bază (f. 58), carte de rezidență pentru membru de familie (f. 56, f. 59), contract de abonament de date mobile seria_ din data de 05.12.2011 (f. 21), clauze contractuale de bază (f. 22), termeni și condiții generale (f. 23-51) contract de abonament de date mobile seria_ din data de 22.11.2011 și anexe (f. 52, f. 53-55), extras arhiva electronică de garanții reale mobiliare (f. 60-61).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei astfel cum prevede art. 6 din O.U.G. nr. 80/2013 și cum rezultă din chitanța de plată de la fila 7.
Deși a fost legal citat, pârâtul nu a depus formularul de răspuns completat și nici nu a formulat întâmpinare în alt mod.
Pentru termenul de judecată din data de 17 aprilie 2015, reclamanta a depus precizări (f. 78-80) identice cu cele depuse pentru termenul de judecată din data de 15 mai 2015 (f. 82-85) prin care a solicitat ca instanța să constate că pârâtul a semnat contractul și și-a însușit Termenii și Condițiile Generale și Clauzele Contractuale de Bază aferente acestuia prin semnătură.
A învederat că nu deține dovada comunicării rezilierii contractului deoarece acest document nu i-a fost predat de către Orange România la momentul cesiunii.
În ce privește cuantumul datoriei, a arătat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului.
Penalitățile de întârziere au fost calculate în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere până la momentul în care au egalat debitul principal.
Dobânda legală în valoare de 29,34 lei a fost calculată începând cu data cesiunii (18.07.2011) și până la data de 25.12.2014 conform prevederilor din O.G. nr. 13/2011.
A susținut că este posibil cumulul penalităților cu dobânda legală fiind calculate pentru perioade diferite și având naturi diferite în scopul unei reparări integrale a prejudiciului efectiv suferit.
La termenul de judecată din data de 15 mai 2015, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, S.C. ORANGE ROMANIA S.A și pârâtul S. A. au stabilit raporturi juridice concretizate sub aspect probator în contractul seria_/05.12.2011 cu anexa Clauze Contractuale de Bază (f. 57-58) și contractul de abonament de date mobile_ din data de 22.11.2011 cu anexa Clauze Contractuale de Bază (f. 52-55), respectiv seria_ din data de 16.12.2010 (f. 57-58) având ca obiect prestarea în beneficiul pârâtului a serviciilor de tip abonament F. 9 pentru o durată contractuală minimă de 3 luni, în schimbul achitării unui preț lunar de 9.37 euro + TVA evidențiat în factura fiscală emisă electronic de către operatorul de telefonie precum și a serviciilor de date mobile pentru 10 euro pe lună cu TVA inclus pentru o perioadă contractuală de 12 luni, respectiv 15 euro pe lună cu TVA inclus pentru o perioadă contractuală de 24 luni.
În executarea contractuală, S.C. ORANGE ROMANIA S.A a emis în sarcina pârâtului facturile fiscale nr. JAF_/20.03.2012 în valoare de 2,04 lei (f. 15), JAF_/20.03.2012 în valoare de 3,27 lei (f. 16), JAF_/20.02.2012 în valoare 40,81 lei (f. 17) JAF_/20.02.2012 în valoare în 65,31 lei (f. 18), JAF_/03.02.2012 în valoare de 40.73 lei (f. 19) și JAF_/20.01.2012 (f. 20) însumând în total 217.36 lei.
Astfel cum rezultă din extrasul din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (f. 60-61), creditorul S.C. ORANGE ROMANIA S.A. a cedat creanța împotriva pârâtei în favoarea reclamantei E. K. ROMANIA S.R.L. la data de 09.05.2013, înscrierea cesiunii realizându-se la data de 13.06.2013.
În drept, preliminar, instanța constată că în ceea ce privește în ceea ce privește raporturile juridice întemeiate pe contractul seria_/16.12.2010 (f. 57) și clauzele contractuale de bază (f. 57-58) legea de drept material aplicabilă litigiului este Codul civil din 1864 prin raportare la data încheierii lui, respectiv 16.12.2010.
Cu referire la contractele de abonament de date mobile seria_ din data de 05.12.2011 (f. 21) și anexa clauze contractuale de bază (f. 22) și seria_ din data de 22.11.2011 și anexe (f. 52, f. 53-55), instanța apreciază că legea substanțială aplicabilă este L. nr. 287/2009 privind Codul Civil raportat la data intrării în vigoare a acestui act normativ, 01 octombrie 2011 și data încheierii convențiilor, respectiv 05.12.2011 și 22.11.2011.
Conform art. 1025 alin. (1) C.pr.civ. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, iar conform art. 1026 alin. 1 C.pr.civ., reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.
Potrivit art. 969 C. civ. din 1864 Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar conform art. 1270 alin. (1) C. civ. Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Conform art. 1516 alin. (1) C. civ., Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege, Atunci când fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul, poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă, la executarea silită a obligației.
Astfel cum prevede art. 1568 alin. (1) C. civ., Cesiunea de creanță transferă cesionarului: a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanța cedată; b) drepturile de garanție și toate celelalte accesorii ale creanței cedate.
În cauză, în ceea ce privește capătul principal de cerere reprezentat de obligarea pârâtului la plata sumei de 211,68 lei cu titlu de debit principal restant, prin prisma ansamblului probator administrat în cauză, instanța reține că acesta îndeplinește condițiile de temeinicie impuse de normele legale anterior redate.
Astfel, creanța reclamantei creditor cesionar este certă, lichidă și exigibilă în ceea ce privește suma de 211,68 lei constând în obligația corelativă a pârâtului de plată a contravalorii serviciilor de telefonie și date mobile ce rezultă din contractele încheiate cu societatea creditoare cedentă și facturile fiscale emise în executarea convențională. Instanța reține că în materie contractuală culpa debitorului se prezumă prin simplul fapt al neexecutării și că reclamanta a făcut dovada existenței, certitudinii și lichidității creanței fără ca pârâtul să probeze faptul pozitiv al plății sumelor de bani datorate cu titlu de preț al serviciilor de care a beneficiat.
Cu privire la penalitățile de întârziere pretinse cu titlu de clauză penală în cuantum egal cu debitul principal restant, instanța constată că înscrisurile Termeni și condiții generale (f. 25-50) alegate ca fiind parte integrantă din contractele depuse în probațiune nu sunt semnate de către pârât astfel că nu rezultă însușirea lor în mod neechivoc. Contrar susținerilor reclamantei, instanța consideră că semnătura pârâtului de pe contract și clauzele contractuale de bază nu are semnificația juridică a consimțământului cu privire la documente extrinseci acestora, în speță Termeni și Condiții Generale cât timp conținutul lor este tipizat în integralitate fără a putea fi identificate elemente provenind de la pârât (precum scrisul olograf) din care să rezulte că a fost de acord cu obligațiile pretinse ca fiind asumate și nu se poate verifica dacă ele coincid cu cele negociate de părți. Astfel, instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere deoarece nu există dovada unui acord de voință sub forma semnăturii sau în alt mod admis de lege cu privire la clauza penală inserată în art. 1.9 alin. (4) din Termeni și Condiții Generale.
În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 29.34 lei cu titlu de dobândă legală calculată conform O.G. nr. 13/2011, instanța reține că potrivit art. 1535 alin. 1 C. civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Având în vedere temeiurile juridice anterior redate, instanța constată că acest capăt al cererii este întemeiat. Astfel, obligația principală este scadentă iar pârâtul este de drept în întârziere prin raportare la clauzele contractuale de bază astfel că îl va obliga la plata în favoarea reclamantei a dobânzii legale în cuantum de 29.34 lei calculată asupra debitului principal de la data cesiunii de creanță și până la data de 25.12.2014 astfel cum a precizat reclamanta prin înscrisul depus la data de 17 aprilie 2015.
În ceea ce privește taxa de reziliere, instanța constată că înscrisurile Termeni și Condiții Generale depuse de către reclamantă în probațiune la dosar (f. 23-48) nu au fost însușite de către pârât prin semnătură, prin urmare reclamanta nu a făcut dovada faptului că acesta și-a dat consimțământul cu privire la cuantumul despăgubirii solicitate și obligația de a o achita. Nu se poate considera că prin semnarea contractului și a clauzelor contractuale de bază pârâtul a acceptat automat Termenii și Condițiile Generale, întrucât în lipsa unui exemplar semnat de către pârât nu se poate stabili dacă aceste clauze coincid cu cele negociate de părți la momentul încheierii contractului. În aceste condiții, nu se poate angaja răspunderea civilă contractuală a pârâtului pentru daunele privind rezilierea contractului motiv pentru care instanța va respinge acest capăt al cererii ca neîntemeiat.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea formulată de către reclamanta S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul S. A.. Va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 211,68 lei reprezentând debit principal restant și suma de 29,34 lei cu titlu de dobândă legală, urmând să respingă cererea în rest, ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art. 1031 alin. (1) C.pr.civ. și împrejurarea că pentru a promova prezenta cerere, societatea reclamantă a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 50 lei, constatând culpa procesuală comună a părților în ocazionarea prezentului litigiu, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată întrucât taxa judiciară de timbru ar fi avut același cuantum chiar și în cazul în care reclamanta ar fi introdus prezenta cerere numai pentru capetele de cerere ce vor fi admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de creditoarea S.C. E. K. ROMANIA S.R.L., C.U.I_, înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2002, cu sediul în București, .. 10A, Sector 2 în contradictoriu cu pârâtul S. A., C.N.P._, cu domiciliul în Cluj-N., ., ..
Obligă pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 211,68 lei reprezentând debit principal restant și suma de 29,34 lei reprezentând dobândă legală aferentă acestuia calculată de la data cesiunii și până la data de 25.12.2014.
Obligă pârâtul la plata în favoarea creditoarei a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi data de 22 Mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. LITEANADRIANA M. F.
Red. L.A./Dact. L.A.
4 ex./ 04.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4595/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4387/2015.... → |
|---|
