Plângere contravenţională. Sentința nr. 1694/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 1694/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 19616/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

Operator date cu caracter personal 3185

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1694/2015

Ședința publică din 16 februarie 2015

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: I. V. V.

GREFIER: L.-M. M.

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. R. G. S.A. – PRIN SUCURSALA C.-N. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 13 februarie 2015 și ulterior pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.09.2014 sub nr._, petenta S.C. R. G. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C. anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 21.08.2014.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în domeniul salubrității în municpiul C.-N., sectorul I, conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010. La data de 18.08.2014, la ora 14.47, agentul constatator din cadrul Direcției Poliției Locale, la controlul executat la punctul gospodăresc situat în .-73, a constatat că există deșeuri menajere neridicate.

Petenta a susținut că procesul-verbal de sancționare contravențională a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic deoarece nu a ținut cont de cauza de natură obiectivă care a generat această situație, respectiv faptul că în data de 18.08.2014 rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest S.A. care o gestionează datorită supraîncărcării. În consecință, culpa pentru neridicarea deșeurilor nu poate să cadă în sarcina petentei deoarece nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, toate autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă, lucru cunoscut și de reprezentanții primăriei, instituție care potrivit legii este obligată să pună la dispoziția operatorului un loc conform și autorizat unde să depoziteze deșeurile municipale.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 194 C.pr.civ.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de constatare a contravenției și dovada comunicării lui (filele 4-5), contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010 (filele 6-10), certificat de înregistrare (filele 11-12) și adresă S.C. Salprest R. S.A. (fila 13).

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 3)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentei la data de 25.08.2014, astfel cum reiese din înscrisul depus de către petentă la fila 5.

Prin întâmpinarea depusă la data de 20.10.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

S-a arătat că susținerea petentei potrivit căreia rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest R. S.R.L. astfel încât nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere nu corespunde realității, din fotografiile efectuate la fața locului rezultând o altă situație de fapt, deșeurile menajere fiind împrăștiate peste tot, recipienții fiind supraplini. Cantitatea mare de deșeuri nu provine din data de 17.08.2014 până în data de 18.08.2014, ora efectuării controlului. Nerespectarea prevederilor HCL nr. 191/2009 nu se justifică prin faptul că rampa de gunoi a fost închisă, petenta având obligația de a ridica zilnic deșeurile menajere potrivit programului aprobat de primărie și de a asigura un număr suficient de recipienți pentru înmagazinarea deșeurilor între două ridicări.

Agentul constatator a perceput cu propriile simțuri faptele consemnate în cuprinsul procesului-verbal astfel încât acesta se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate.

În drept, intimatul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.

Împreună cu întâmpinarea au fost depuse următoarele înscrisuri: copie proces-verbal (fila 35), plașe foto (filele 37-38) și confirmare de primire (fila 39).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 14.11.2014, petenta a arătat că procesul-verbal a fost încheiat fără să se țină seama de condițiile obiective care au intervenit în procedura de ridicare a deșeurilor respectiv agentul constatator nu a ținut cont de faptul că în data de 18.08.2014, singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost înschisă. Petenta nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă.

S-a susținut că procesul-verbal este nelegal și netemeinic datorită neîndeplinirii de către intimat a obligației de a asigura operatorului un depozit autorizat în care să depoziteze deșeurile astfel cum prevede art. 26 din caietul de sarcini raportat la HG nr. 349/2005.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 51-61)

În dosarul civil nr._/211/2014, petenta S.C. R. G. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. anularea procesului-verbal . nr._/19.08.2014.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în domeniul salubrității în municpiul C.-N., sectorul I, conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010. La data de 18.08.2014, la ora 11.15, agentul constatator din cadrul Direcției Poliției Locale, la controlul executat la punctul gospodăresc situat în ., a constatat că există deșeuri menajere neridicate.

Petenta a susținut că procesul-verbal de sancționare contravențională a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic deoarece nu a ținut cont de cauza de natură obiectivă care a generat această situație, respectiv faptul că în data de 18.08.2014 rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest S.A. care o gestionează datorită supraîncărcării. În consecință, culpa pentru neridicarea deșeurilor nu poate să cadă în sarcina petentei deoarece nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, toate autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă, lucru cunoscut și de reprezentanții primăriei, instituție care potrivit legii este obligată să pună la dispoziția operatorului un loc conform și autorizat unde să depoziteze deșeurile municipale.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 194 C.pr.civ.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de constatare a contravenției și dovada comunicării lui (filele 4-5), contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010 (filele 6-10), certificat de înregistrare (filele 11-12) și adresă S.C. Salprest R. S.A. (fila 13).

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 3)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentei la data de 25.08.2014, astfel cum reiese din înscrisul depus de către petentă la fila 5.

Prin întâmpinarea depusă la data de 20.10.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

S-a arătat că susținerea petentei potrivit căreia rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest R. S.R.L. astfel încât nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere nu corespunde realității, din fotografiile efectuate la fața locului rezultând o altă situație de fapt, deșeurile menajere fiind împrăștiate peste tot, recipienții fiind supraplini. Cantitatea mare de deșeuri nu provine din data de 17.08.2014 până în data de 18.08.2014, ora efectuării controlului. Nerespectarea prevederilor HCL nr. 191/2009 nu se justifică prin faptul că rampa de gunoi a fost închisă, petenta având obligația de a ridica zilnic deșeurile menajere potrivit programului aprobat de primărie și de a asigura un număr suficient de recipienți pentru înmagazinarea deșeurilor între două ridicări.

Agentul constatator a perceput cu propriile simțuri faptele consemnate în cuprinsul procesului-verbal astfel încât acesta se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate.

În drept, intimatul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.

Împreună cu întâmpinarea au fost depuse următoarele înscrisuri: copie proces-verbal (fila 27), plașe foto (filele 30-32) și confirmare de primire (fila 28).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 21.11.2014, petenta a arătat că procesul-verbal a fost încheiat fără să se țină seama de condițiile obiective care au intervenit în procedura de ridicare a deșeurilor respectiv agentul constatator nu a ținut cont de faptul că în data de 18.08.2014, singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost înschisă. Petenta nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă.

S-a susținut că procesul-verbal este nelegal și netemeinic datorită neîndeplinirii de către intimat a obligației de a asigura operatorului un depozit autorizat în care să depoziteze deșeurile astfel cum prevede art. 26 din caietul de sarcini raportat la HG nr. 349/2005.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 41-52)

Prin încheiere civilă nr. 1069/2015, instanța a admis excepția de conexitate invocată de către petentă și a dispus trimiterea dosarului nr._/211/2014 la dosarul nr._ .

În dosarul civil nr._/211/2014, petenta S.C. R. G. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. anularea procesului-verbal . nr._/19.08.2014.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în domeniul salubrității în municpiul C.-N., sectorul I, conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010. La data de 18.08.2014, la ora 11.35, agentul constatator din cadrul Direcției Poliției Locale, la controlul executat la punctual gospodăresc situat în ., a constatat că există deșeuri menajere neridicate.

Petenta a susținut că procesul-verbal de sancționare contravențională a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic deoarece nu a ținut cont de cauza de natură obiectivă care a generat această situație, respectiv faptul că în data de 18.08.2014 rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest S.A. care o gestionează datorită supraîncărcării. În consecință, culpa pentru neridicarea deșeurilor nu poate să cadă în sarcina petentei deoarece nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, toate autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă, lucru cunoscut și de reprezentanții primăriei, instituție care potrivit legii este obligată să pună la dispoziția operatorului un loc conform și autorizat unde să depoziteze deșeurile municipale.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 194 C.pr.civ.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de constatare a contravenției și dovada comunicării lui (filele 4-5), contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010 (filele 6-10), certificat de înregistrare (filele 11-12) și adresă S.C. Salprest R. S.A. (fila 13).

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 3)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentei la data de 25.08.2014, astfel cum reiese din înscrisul depus de către petentă la fila 5.

Prin întâmpinarea depusă la data de 31.10.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

S-a arătat că susținerea petentei potrivit căreia rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest R. S.R.L. astfel încât nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere nu corespunde realității, din fotografiile efectuate la fața locului rezultând o altă situație de fapt, deșeurile menajere fiind împrăștiate peste tot, recipienții fiind supraplini. Cantitatea mare de deșeuri nu provine din data de 17.08.2014 până în data de 18.08.2014, ora efectuării controlului. Nerespectarea prevederilor HCL nr. 191/2009 nu se justifică prin faptul că rampa de gunoi a fost închisă, petenta având obligația de a ridica zilnic deșeurile menajere potrivit programului aprobat de primărie și de a asigura un număr suficient de recipienți pentru înmagazinarea deșeurilor între două ridicări.

Agentul constatator a perceput cu propriile simțuri faptele consemnate în cuprinsul procesului-verbal astfel încât acesta se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate.

În drept, intimatul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.

Împreună cu întâmpinarea au fost depuse următoarele înscrisuri: copie proces-verbal (fila 40), planșe foto (filele 43-44) și confirmare de primire (fila 32).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 17.11.2014, petenta a arătat că procesul-verbal a fost încheiat fără să se țină seama de condițiile obiective care au intervenit în procedura de ridicare a deșeurilor respective agentul constatator nu a ținut cont de faptul că în data de 18.08.2014, singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost înschisă. Petenta nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă.

S-a susținut că procesul-verbal este nelegal și netemeinic datorită neîndeplinirii de către intimat a obligației de a asigura operatorului un depozit autorizat în care să depoziteze deșeurile astfel cum prevede art. 26 din caietul de sarcini raportat la HG nr. 349/2005.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 40-52)

Prin notele de ședință formulate la data de 09.12.2014, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale. Starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal este confirmată de fotografiile depuse la dosarul cauzei. În plus, din faptul că petenta menționează că în situația creată nu a mai avut unde să depoziteze deșeurile menajere deoarece autospecialele erau încărcate la capacitate maximă rezultă că a recunoscut starea de fapt descrisă de către agentul constatator. Cu privire la momentul săvârșirii faptei s-a arătat că contravenția pentru care a fost sancționată petenta are un caracter omisiv, constând în nerespectarea unei obligații continue în timp astfel încât trebuie considerată a fi săvârșită la momentul constatării sale. A mai susținut intimatul că împrejurarea că singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă este irelevantă deoarece petenta are obligația de a găsi o metodă prin care să mențină curățenia în mod constant.

Prin încheiere civilă nr. 297/2015, instanța a admis excepția de conexitate invocată de către petentă și a dispus trimiterea dosarului nr._/211/2014 la dosarul nr._ .

În dosarul civil nr._/211/2014, petenta S.C. R. G. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. anularea procesului-verbal . nr._/12.08.2014.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în domeniul salubrității în municpiul C.-N., sectorul I, conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010. La data de 11.08.2014, la ora 10.30, agentul constatator din cadrul Direcției Poliției Locale, la controlul executat la punctul gospodăresc situat în ., 16, . a constatat că există deșeuri menajere neridicate.

Petenta a susținut că procesul-verbal de sancționare contravențională a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic deoarece nu a ținut cont de cauza de natură obiectivă care a generat această situație, respectiv faptul că în data de 18.08.2014 rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest S.A. care o gestionează datorită supraîncărcării. În consecință, culpa pentru neridicarea deșeurilor nu poate să cadă în sarcina petentei deoarece nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, toate autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă, lucru cunoscut și de reprezentanții primăriei, instituție care potrivit legii este obligată să pună la dispoziția operatorului un loc conform și autorizat unde să depoziteze deșeurile municipale.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 194 C.pr.civ.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de constatare a contravenției și dovada comunicării lui (filele 4-5), contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010 (filele 6-10), certificat de înregistrare (filele 11-12) și adresă S.C. Salprest R. S.A. (fila 13).

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 3)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentei la data de 25.08.2014, astfel cum reiese din înscrisul depus de către petentă la fila 5.

Prin întâmpinarea depusă la data de 31.10.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

S-a arătat că susținerea petentei potrivit căreia rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest R. S.R.L. astfel încât nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere nu corespunde realității, din fotografiile efectuate la fața locului rezultând o altă situație de fapt, deșeurile menajere fiind împrăștiate peste tot, recipienții fiind supraplini. Cantitatea mare de deșeuri nu provine din data de 10.08.2014 până în data de 11.08.2014, ora efectuării controlului. Nerespectarea prevederilor HCL nr. 191/2009 nu se justifică prin faptul că rampa de gunoi a fost închisă, petenta având obligația de a ridica zilnic deșeurile menajere potrivit programului aprobat de primărie și de a asigura un număr suficient de recipienți pentru înmagazinarea deșeurilor între două ridicări.

Agentul constatator a perceput cu propriile simțuri faptele consemnate în cuprinsul procesului-verbal astfel încât acesta se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate.

În drept, intimatul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.

Împreună cu întâmpinarea au fost depuse următoarele înscrisuri: copie proces-verbal (fila 26), planșe foto (filele 29-31) și confirmare de primire (fila 28).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 17.11.2014, petenta a arătat că procesul-verbal a fost încheiat fără să se țină seama de condițiile obiective care au intervenit în procedura de ridicare a deșeurilor respective agentul constatator nu a ținut cont de faptul că în data de 11.08.2014, singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost înschisă. Petenta nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă.

S-a susținut că procesul-verbal este nelegal și netemeinic datorită neîndeplinirii de către intimat a obligației de a asigura operatorului un depozit autorizat în care să depoziteze deșeurile astfel cum prevede art. 26 din caietul de sarcini raportat la HG nr. 349/2005.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 37-49)

Prin notele de ședință formulate la data de 09.12.2014, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale. Starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal este confirmată de fotografiile depuse la dosarul cauzei. În plus, din faptul că petenta menționează că în situația creată nu a mai avut unde să depoziteze deșeurile menajere deoarece autospecialele erau încărcate la capacitate maximă rezultă că a recunoscut starea de fapt descrisă de către agentul constatator. Cu privire la momentul săvârșirii faptei s-a arătat că contravenția pentru care a fost sancționată petenta are un caracter omisiv, constând în nerespectarea unei obligații continue în timp astfel încât trebuie considerată a fi săvârșită la momentul constatării sale. A mai susținut intimatul că împrejurarea că singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă este irelevantă deoarece petenta are obligația de a găsi o metodă prin care să mențină curățenia în mod constant.

Prin încheiere civilă nr. 295/2015, instanța a admis excepția de conexitate invocată de către petentă și a dispus trimiterea dosarului nr._/211/2014 la dosarul nr._ .

În dosarul civil nr._/211/2014, petenta S.C. R. G. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. anularea procesului-verbal . nr._/21.08.2014.

În motivare, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în domeniul salubrității în municpiul C.-N., sectorul I, conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010. La data de 18.08.2014, la ora 14.17, agentul constatator din cadrul Direcției Poliției Locale, la controlul executat la punctul gospodăresc situat în . a constatat că există deșeuri menajere neridicate.

Petenta a susținut că procesul-verbal de sancționare contravențională a fost încheiat în mod nelegal și netemeinic deoarece nu a ținut cont de cauza de natură obiectivă care a generat această situație, respectiv faptul că în data de 18.08.2014 rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest S.A. care o gestionează datorită supraîncărcării. În consecință, culpa pentru neridicarea deșeurilor nu poate să cadă în sarcina petentei deoarece nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, toate autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă, lucru cunoscut și de reprezentanții primăriei, instituție care potrivit legii este obligată să pună la dispoziția operatorului un loc conform și autorizat unde să depoziteze deșeurile municipale.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și art. 194 C.pr.civ.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: copie proces-verbal de constatare a contravenției și dovada comunicării lui (filele 4-5), contract de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare nr._/28.07.2010 (filele 6-10), certificat de înregistrare (filele 11-12) și adresă S.C. Salprest R. S.A. (fila 13).

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 3)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentei la data de 25.08.2014, astfel cum reiese din înscrisul depus de către petentă la fila 5.

Prin întâmpinarea depusă la data de 20.10.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

S-a arătat că susținerea petentei potrivit căreia rampa de depozitare temporară a deșeurilor a fost închisă de către operatorul S.C. Salprest R. S.R.L. astfel încât nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere nu corespunde realității, din fotografiile efectuate la fața locului rezultând o altă situație de fapt, deșeurile menajere fiind împrăștiate peste tot, recipienții fiind supraplini. Cantitatea mare de deșeuri nu provine din data de 17.08.2014 până în data de 18.08.2014, ora efectuării controlului. Nerespectarea prevederilor HCL nr. 191/2009 nu se justifică prin faptul că rampa de gunoi a fost închisă, petenta având obligația de a ridica zilnic deșeurile menajere potrivit programului aprobat de primărie și de a asigura un număr suficient de recipienți pentru înmagazinarea deșeurilor între două ridicări.

Agentul constatator a perceput cu propriile simțuri faptele consemnate în cuprinsul procesului-verbal astfel încât acesta se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate.

În drept, intimatul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.

Împreună cu întâmpinarea au fost depuse următoarele înscrisuri: copie proces-verbal (fila 35), planșe foto (filele 37-39) și confirmare de primire (fila 40).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 14.11.2014, petenta a arătat că procesul-verbal a fost încheiat fără să se țină seama de condițiile obiective care au intervenit în procedura de ridicare a deșeurilor respectiv agentul constatator nu a ținut cont de faptul că în data de 18.08.2014, singura rampă autorizată de depozitare temporară a deșeurilor a fost înschisă. Petenta nu a avut unde să depoziteze deșeurile menajere, autospecialele fiind încărcate la capacitate maximă.

S-a susținut că procesul-verbal este nelegal și netemeinic datorită neîndeplinirii de către intimat a obligației de a asigura operatorului un depozit autorizat în care să depoziteze deșeurile astfel cum prevede art. 26 din caietul de sarcini raportat la HG nr. 349/2005.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 50-62)

Prin încheiere civilă nr._/2014, instanța a admis excepția de conexitate invocată de către petentă și a dispus trimiterea dosarului nr._/211/2014 la dosarul nr._ .

La termenul din ședința publică din data de 19.12.2014, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri iar pentru petentă a încuviințat și proba testimonială cu martorii P. V. și S. S.. Ca urmare a solicitării instanței, la data de 29.01.2015, S.C. Salprest Rampă S.R.L. a comunicat adresa nr. 70/27.01.2015. (fila 77)

La data de 29.01.2015, intimatul a comunicat instanței că nu au existat sesizări din partea cetățenilor cu privire la faptele imputate petentei. S-a învederat instanței că este greu de acceptat că, având program de ridicare a deșeurilor zilnic, de la o zi la alta s-a adunat o cantitate de atât de mare încât recipienții să fie supraplini.

Proba testimonială a fost administrată la termenul din ședința publică din data de 30.01.2015, declarațiile martorilor fiind anexate la dosarul cauzei la filele 81-82.

Prin concluziile scrise formulate la data de 11.02.2015, petenta a arătat că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1 din OG nr. 2/2001 pentru atragerea răspunderii contravenționale, închiderea rampei de depozitare echivalând cu un caz de constrângere fizică. Astfel, în ceea ce privește sancționarea petentei pentru neridicarea gunoaielor în intervalul orar 06.00-14.00, operează cauza de exonerare de răspundere a constrângerii fizice. Raportat la sancționarea petentei pentru neridicarea deșeurilor menajere de la punctele gospodărești pentru care este stabilit un program de ridicare în intervalul 18.00-04.00, s-a susținut că nu se poate reține vinovăția petentei deoarece controlul a fost realizat în schimbul 1, aferent intervalului 06.00-14.00. În plus, petenta a menționat că apreciază că în speță erau incidente dispozițiile art. 1 pct. 6 HCL nr. 191/2009 iar sancțiunea corectă era minimul special prevăzut de lege, având în vedere culpa comună. Numărul de recipienți este stabilit de către operatorul de salubritate împreună cu municipalitatea, procesul-verbal fiind astfel lovit de nulitate absolută situație în care instanța are posibilitatea de a stabili care este încadrarea corectă a faptei precum și sancțiunea corespunzătoare.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/21.08.2014 (fila 35-dosar nr._ ) s-a reținut că la data și ora efectuării controlului (18.08.2014, ora 14.47), s-a constatat că la punctul gospodăresc nr. 110 situat pe .. 71-73, deșeurile menajere nu erau ridicate în conformitate cu necesitățile zonei, recipienții fiind supraplini, deșeurile menajere sunt împrăștiate și în afara punctului gospodăresc.

În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.08.2014 (fila 27-dosar nr._/211/2014) s-a reținut că la data și ora efectuării controlului (18.08.2014, ora 11.30), s-a constatat că la punctul gospodăresc situat pe ., deșeurile menajere erau neridicate în conformitate cu necesitățile zonei, recipienții fiind plini, deșeurile menajere fiind împrăștiate și în interiorul punctului gospodăresc.

În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.08.2014 (fila 30-dosar nr._/211/2014) s-a reținut că la data și ora efectuării controlului (18.08.2014, ora 11.35), s-a reținut că la punctul gospodăresc situat pe ., deșeurile menajere erau neridicate în conformitate cu necesitățile zonei, recipienții fiind supraplini, deșeurile menajere fiind împrăștiate în interiorul și exteriorul punctului gospodăresc.

În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/12.08.2014 (fila 26-dosar nr._/211/2014) s-a reținut că la data și ora efectuării controlului (11.08.2014, ora 10.30), s-a constatat faptul că la punctele gospodărești din . (punct gospodăresc nr. 150), Parâng nr. 14 (punct gospodăresc nr. 149), Ciucas nr. 7 (punct gospodăresc nr. 17), recipientele de colectare a deșeurilor menajere erau suprapline și gunoiul menajer era deversat pe jos în interiorul acestora în cantități însemnate. Astfel, operatul de salubritate nu a luat măsuri de îndeplinire a obligației de evacuare periodică și în conformitate cu necesitățile zonei a deșeurilor de la punctele gospodărești.

În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/21.08.2014 (fila 35-dosar nr._/211/2014) s-a reținut că la data și ora efectuării controlului (18.08.2014, ora 14.17), s-a consemnat că la punctul gospodăresc nr. 119 situat pe ., deșeurile menajere nu erau ridicate în conformitate cu necesitățile zonei, recipienții fiind supraplini, deșeurile menajere sunt împrăștiate în interiorul cât și exteriorul punctului gospodăresc.

Conform art. 1 pct. 3 HCL nr. 191/2009, constituie contravenție și se sancționează cu amenda între 2.000 și 2.500 lei „neîndeplinirea obligației de evacuare periodică și în conformitate cu necesitățile zonei, a deșeurilor de la punctele gospodărești.”

Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În plus, petenta nu a adus nici o critică procesului-verbal sub aspectul legalității sale, susținând doar că s-a aflat în imposibilitate de a-și îndeplini obligația de a colecta deșeurile menajere. Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau de nulitate relativă care să producă o vătămare ce să nu poată fi înlăturată altfel, instanța constată că forța probantă a procesului-verbal nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Totodată, instanța reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-au stabilit criteriile ce se impun a fi aplicate în vederea determinării dacă o procedură judiciară se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, în sensul art. 6 Conv. EDO. În lumina criteriilor consacrate în jurisprudența constantă a Curții de la Strasbourg (spre exemplu, cauza A. c. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007), faptele imputate petentei cu titlu de contravenții se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, având în vedere aplicabilitatea generală a textului legal ce sancționează contravenția precum și faptul că norma legală impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încearcă în același timp să descurajeze și să pedepsească

În consecință, în prezenta cauză devin aplicabile toate garanțiile instituie de art. 6 Conv. EDO, inclusiv obligația statului de a proba acuzația adusă contravenientului.

Cu toate acestea, nu s-ar putea reține că prezumția relativă instituită de art. 34 OG nr. 2/2001 contravine prezumției de nevinovăție a petentei sau atinge în substanța sa dreptul la apărare. În decizia H. și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi anumite încălcări ale legislației în materia contravențională. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.

Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G. împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, prezumția de conformitate cu realitatea a celor reținute în cuprinsul procesului-verbal nu este contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului însă sarcina instanței este de a asigura un echilibru între interesul statului de a sancționa acțiuni antisociale și dreptul celui sancționat contravențional de a beneficia de un proces echitabil în care să beneficieze de garanții apte de a contrabalansa prezumția de veridicitate a celor consemnate în procesul verbal

Petentei i s-a oferit ocazia, în prezenta cauză, de a propune și de a administra orice mijloc de probă pentru a răsturna prezumția relativă că cele constatate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sunt conforme cu realitatea. Petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială, probe ce au fost încuviințate și administrate.

Instanța reține că petenta nu contestă săvârșirea faptelor sub aspectul laturii obiective. Astfel, petenta a admis că în data de 18.08.2014, la punctele gospodărești din .. 71-73, ., ., . și în data de 11.08.2014, la punctele gospodărești din . și ., recipienții de colectare a deșeurilor menajere erau supraplini, deseurile fiind deversate în interiorul și exteriorul punctelor gospodărești.

Această împrejurare de fapt reținută de către agenții constatatori în cuprinsul proceselor-verbale este confirmată de fotografiile realizate de către reprezentanții intimatului la momentul constatării contravențiilor. Din analiza fotografiile depuse la filele 37-38 în dosarul nr._, fila 30 în dosarul nr._/211/2014, fila 33 în dosarul nr._/211/2014, filele 30-31 în dosarul nr._/211/2014 și fila 37 în dosarul nr._/211/2014, rezultă că la punctele gospodărești menționate în cuprinsul actelor de sancționare contravențională deșeurile menajere erau deversate în jurul recipienților de colectare, aceștia fiind plini.

Principala apărare a petentei a fost reprezentată de închiderea rampei de colectare a gunoiului S.C. Salprest R. S.R.L. în datele de 11.08.2014, 18.08.2014 și 25.08.2014.

S-a invocat incidența în speță a cauzei exoneratoare de răspundere contravențională a constrângerii fizice. Condițiile ce se impune a fi îndeplinite pentru reținerea acestei cauze de înlăturare a răspunderii contravenționale sunt cele prevăzute în cuprinsul Codului penal. Astfel, potrivit 24 C.pen., nu este imputabilă fapta săvârșită din cauza unei constrângeri fizice căreia făptuitorul nu i-a putut rezista.

Preliminar, instanța reține, astfel cum reiese din adresele emise de S.C. Salprest R. S.R.L. că în datele de 11.08, 18.08 și 21.08 a anului 2014, rampa de depozitare a fost închisă între orele 08.30-18.00.

În ceea ce privește punctele gospodărești ce au făcut obiectul controlului agenților constatatori, instanța reține că, potrivit potrivit graficului de colectare a deșeurilor menajere (filele 113-117), petentei îi revenea obligația de a ridica deșeurilor zilnic.

Conform susținerilor petentei, deșeurile au fost ridicate de la punctele gospodărești în zilele anterioare controlului. Dacă pornim de la premisa că petenta și-a îndeplinit obligația de a colecta deșeurile menajere în ziua anterioară celei în care s-a efectuat controlul, respectiv în zilele de 11.08. 2014 și 17.08.2014, s-ar impune concluzia că cantitatea considerabilă de deșeuri ce se afla în punctele gospodărești la momentul constatării faptelor, astfel cum se poate observa din fotografiile depuse la dosar, a fost depozitată în mai puțin de 24 de ore. Astfel, ar rezulta că stări de fapt precum cele constatate de agenți reprezintă normalitatea astfel încât, zilnic, cantitatea de deșeuri depozitată depășește cu mult capacitatea recipienților amplasați în punctele gospodărești. Or, această concluzie nu este una plauzibilă deoarece dacă în mod constant, aproape zilnic, deșeurile menajere ar fi deversate atât în interiorul cât și în exteriorul punctelor gospodărești, ar fi existat sesizări fie ale cetățenilor fie ale petentei, ce avea obligația de a notifica intimatul că numărul tomberoanelor este insuficient. Având în vedere cantitatea însemnată de deșeuri, nu este plauzibilă susținerea petentei conform căreia acestea ar fi fost depozitate pe parcursul unei singure zile.

În consecință, împrejurarea că rampa de depozitare a fost închisă în datele de 11.08 și 18.08 este irelevantă deoarece controalele în urma cărora au fost dresate procesele-verbale ce fac obiectul prezentei cauze au fost efectuate chiar în zilele de 11.08.2014 și 18.08.2014 iar raportat la cantitatea de deșeuri ce depășește cu mult capacitatea de depozitare a recipienților, aceasta reprezintă o urmare de neîndeplinirii de către petenta a obligațiilor sale în zilele anterioare efectuării controlului (și implicit, în zilele anterioare închiderii rampei).

Astfel, din moment ce neîndeplinirea obligației de a evacua deșeurile meanjere în conformitate cu necesitățile zonei nu se datorează închiderii rampei de depozitare, cum s-a arătat în cele ce preced, nu se impune analiza întrunirii condițiilor cauzei exoneratoare a constrângerii fizice și nici stabilirea personei căreia îi revine obligația de a asigura locul de depozitare al deșeurilor.

În ceea ce privește itinerariile de deplasare depuse de către petentă, instanța constată că majoritatea datează din 18.08.2014 iar intervalul orar este ulterior efectuării controlului astfel încât nu sunt utile soluționării cauzei. În cuprinsul uneia dintre foile de parcurs (filele 100-101) s-a consemnat că în data de 18.08.2014, în intervalul orar 06.30-17.30, o autospecială s-a deplasat pe mai multe străzi iar înainte de a se întoarce la garaj, s-a deplasat și la rampă. Or, rampa a fost înschisă în data de 18.08.2014 până la ora 18.00.

Petenta a depus o singură foaie de parcurs din data de 17.08.2014 (filele 95-96), înscris ce relevă că în data de 17.07.2014 au fost ridicat deșeurile de pe .. Pasteur. În primul rând, în cuprinsul foii de parcurs nu a fost menționate și punctele gospodărești de la care au fost ridicate deșeurile iar faptul că autospeciala s-a deplasat și pe aceste străzi nu probează faptul că au fost ridicat deșeurile menajere de la punctele gospodărești de pe . și .. 71-73. Din declarația martorului Sânmihaian S. rezultă că există situații când deșeurile nu sunt ridicate deoarece nu se poate ajunge la punctul de colectare. Raportat la starea de fapt constatată de către agenții constatatori precum și a aspectelor relevate de fotografiile depuse la dosar, instanța reține că foaia de parcurs nu face dovada unei alte stări de fapt decât cea probată prin mijloacele de probă amintite în cele de mai sus.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice, instanța reține că petenta a solicitat să se constate că faptele sale se încadrează în dispozițiile art. 1 pct. 6 HCL nr. 191/2009 ce stipulează că constituie contravenție neasigurarea numărului suficient de recipienți la fiecare punct gospodăresc. Din declarația martorului P. V. reiese că numărul de tomberoane se stabilește de către petentă, în funcție de numărul de persoane din imobilele arondate punctului gospodăresc, numărul de recipienți stabilit fiind comunicat și aprobat de către intimat. În consecință, contravenția prev. de art. 1 pct. 6 HCL nr. 191/2009 presupune ca latură obiectivă, nerespectarea numărului de recipienți stabilit, existând o neconcordanță între numărul stabilit de părți, având în vedere necesitățile zonei, și numărul de tomberoane efectiv amplasate. În speță, agentul constatator nu a reținut o astfel de stare de fapt din care să rezulte că numărul de tomberoane este inferior numărului convenit astfel încât nu se justifică schimbarea încadrării juridice. Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată solicitarea petentei de schimbare a încadrării juridice și de reindividualizare a sancțiunii aplicate.

În consecință, având în vedere că agentul constatator a constatat săvârșirea contravenției cu propriile simțuri iar petenta nu a făcut proba contrară celor reținute de acesta, instanța apreciază că starea de fapt reținută în actul de constatare corespunde celei reale, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 1 pct. HCL nr. 191/2009.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenzile aplicate de către agenții constatatori prin procesele-verbale ce fac obiectul prezentei cauze au fost aplicate în cuantumul maxim prevăzut de lege.

Instanța reține că agenții constatatori nu au indicat în cuprinsul proceselor-verbale împrejurările ce au determinat aprecierea că gradul de pericol social al faptelor justifică aplicarea sancțiunii amenzii în cuantumul maxim prevăzut de lege. Instanța constată că scopul preventiv și punitiv al sancțiunilor contravenționale poate fi atins prin aplicarea unor amenzi contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege, acestea fiind apte de a corija comportamentul petentei din moment ce nu pot fi reținute împrejurări ce să justifice concluzia că doar aplicarea unor sancțiuni în cuantumul maxim prevăzut de lege corespunde gradului de pericol social al faptelor imputate petentei.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța apreciază ca sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei este proporțională cu fapta săvârșită astfel încât se impune înlocuirea sancțiunile aplicate prin procesele-verbale . nr._/21.08.2014, . nr._/19.08.2014, . nr._/19.08.2014, . nr._/12.08.2014 și . nr._/21.08.2014 în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 2.500 lei aplicată prin fiecare din procesele-verbale amintite în cele ce preced cu sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei, plângerea contravențională urmând a fi admisă în parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea formulată de catre petenta S.C. R. G. S.A., J_, CUI RO_, cu sediul în București, .. 2-4-6, Sector 3 prin Sucursala C.-N., J_, CUI_/2005, cu sediul în C.-N., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., CUI_, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C..

Reindividualizează sancțiunile aplicate prin procesele-verbale . nr._/21.08.2014, . nr._/19.08.2014, . nr._/19.08.2014, . nr._/12.08.2014 și . nr._/21.08.2014 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 2.500 lei aplicată prin fiecare din procesele-verbale amintite în cele ce preced cu sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. N..

Pronunțata în ședința publica, azi, 16.02.2015.

JUDECATOR, GREFIER,

I. V. V. L.-M. M.

Red. I.V.V. 2 ex/23.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1694/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA