Plângere contravenţională. Sentința nr. 2345/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2345/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 2345/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR. 2345/2015
Ședința publică din data de 4 martie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: N. F. B.
GREFIER: A. ȘEROMOV
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul A. L. in contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima si la a doua strigare, se constata lipsa parților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care se constata că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18.02.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, instanța, pentru a da posibilitate intimatului sa depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 04.03.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 21.11.2014, sub nr. de mai sus, formulată de petentul A. L. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 08.11.2014 și implicit anularea măsurii de suspendare a permisului, precum și exonerarea de la plata amenzii
În motivarea plângerii, petentul a susținut că ca autoturismul se afla pe banda a III-a a drumului iar pietonul pe banda a II-a spre banda I-a.
In drept plângerea a fost motivata pe disp. art. 20 din Constituție, Decizia Curții Constituționale nr.251/12.06.2003.
Petentul, în conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a anexat o copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 3).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 05.12.2014 întâmpinare (f.15-16) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007. In probațiune s-a depus istoricul contravențional al petentului.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare la data de 29.12.2014.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 08.11.2014 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acestuia că la de 08.11.2014, ora 16,08, a condus autoturismul marca „Audi” cu nr. de înmatriculare_, pe . la trecerea de pietoni semnalizata si marcata corespunzător aflata in dreptul imobilului cu nr. 128 nu a acordat prioritate pietonului angajat în traversare regulamentara prin loc marcat si semnalizat pe sensul sau de mers, de la dreapta la stânga, pietonul aflându-se pe banda a II-a si contravenientul pe banda a III-a .
Petentul a refuzat semnarea procesului verbal consemnându-se doar ca nu are obiecțiuni.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locuri special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de către intimat la data de 08.11.2014, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Cu toate că petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, prin formularea plângerii, instanța arată că nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia. Se poate observa ca ambele parți au arătat ca petentul se afla pe banda a III-a in timp ce pietonul se afla pe banda a II-a, sensul de deplasare a acestuia fiind combătut de către petent. Or, in locul constatării contravenției exista un singur sens de mers, astfel incat oricare ar fi fost sensul deplasării pietonului, acesta se afla se sensul de mers al petentului. Cu toate acestea, in practica nu s-a evidențiat nici o situație in care un șofer sa fie sancționat pentru situația invocata de către petent, acesta dovedind doar inventivitate, cel mai probabil ca rezultat al cazierului contravențional bogat al acestuia si a obișnuinței contestării coroborat cu victimizarea sa in sensul ca este sancționat doar pe considerentul ca este din alt județ. Dar aceasta fapta a fost constatata „ex propriis sensibus” de către agentul constatator iar el avea posibilitatea sa formuleze pe loc obiecțiuni care sa fie consemnate, in loc sa se rezume la refuzul semnării/primirii procesului verbal .
Instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul și procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind legal și temeinic.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 360 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 98 și art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul A. L. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la 08.11.2014 de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravenționala formulata de petentul A. L., CNP_ domiciliat in mun. G., .. 53 jud. Harghita împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 08.11.2014 de către IPJ CLUJ cu sediul in Cluj-N., ..
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțata in ședința publica din 04.03.2015.
JUDECATOR: GREFIER:
N.-F. B. A. S.
Red./dact:N.F.B.
23.03.2015/4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2608/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2801/2015. Judecătoria... → |
|---|
