Plângere contravenţională. Sentința nr. 2812/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2812/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 2812/2015
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr. 3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2812/2015
Ședința publică din data de 17.03.2015
Instanța formată din:
PREȘEDINTE: D. O.-M.
GREFIER: Z. R.
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile formulată de catre petentul S. P. M. împotriva intimatului ITM CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal facut in cauza, la prima strigare a cauzei, se prezinta reprezentantul petentului, cu imputernicire avocatiala la dosar si martorul M. D. D., lipsa fiind martorul M. S. si intimatul.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanta a procedat la ascultarea martorului M. D. D., depozitia acestuia fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.
Reprezentantul petentului solicita instantei eliberarea unei copii de pe depozitia martorului, aratand ca ii este necesara pentru a fi depusa la dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Cluj.
Instanta admite cererea petentului si, avand in vedere masurile adoptate de catre instanta de judecata ce solutioneaza dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Cluj, in sensul prezentarii depozitiilor de martor ce au fost luate in cadrul prezentului dosar, da dispozitie grefierului de sedinta de a-i inmana reprezentantului petentului o copie de pe declaratia martorului M. D. D., certificata pentru conformitate cu originalul.
In continuare, instanta arata ca s-a executat mandatul de aducere emis pe numele martorului M. S.-F. si, din cuprinsul procesului-verbal intocmit de catre organele de politie, rezulta imposibilitatea prezentarii acestui martor in fata instantei de judecata, sens in care, fata de prev. art. 313 alin. 3 NCPC, pune in discutie continuarea judecatii.
Reprezentantul petentului arata ca renunta la administrarea probei testimoniale constand in audierea martorului M. S.-F..
Instanta ia act de renuntarea petentului la administrarea probei testimoniale constand in audierea martorului M. S.-F., retinand ca nu a fost posibila administrarea probei testimoniale, cu toate ca au fost emise doua mandate de aducere pe numele martorului si va proceda la solutionarea cauzei in continuare.
La interpelarea instantei, reprezentantul petentului arata ca nu mai formuleaza cereri in probatiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat in probatiune sau exceptii de invocat, instanta declara incheiata cercetarea procesului si acorda cuvantul in dezbateri.
Reprezentantul petentului isi sustine actiunea asa cum a fost formulata. Solicita anularea procesului-verbal de contraventie, ca fiind nelegal si netemeinic intocmit. Considera ca actul este nelegal, deoarece fapta nu a fost descrisa in mod corespunzator. Apreciaza ca, prin depozitiile martorilor audiati in cauza, s-a dovedit netemeinicia starii de fapt pentru care s-a aplicat sanctiunea, imprejurarea ca persoanele nu au prestat munca in favoarea petentului. Solicita acordarea cheltuielilor de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial si depune dovada avansarii acestui onorariu.
Instanta declara inchise dezbaterile si reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-N. la data de 17.03.2014, sub nr._, petentul S. P. M., prin avocat cu imputernicire la fila 19 din dosar, a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj: anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._, încheiat la data de 27.02.2014 de catre ITM Cluj, ca fiind netemeinic si nelegal, cu consecinta exonerarii petentului de la plata amenzii contraventionale in suma de 40.000 lei si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
In ceea ce priveste legalitatea actului atacat, petentul a sustinut ca fapta retinuta in sarcina sa nu este suficient descrisa, sub aspectul imprejurarilor concrete in care se pretinde a fi savarsita, nu rezulta in ce a constat eventuala contraventie, astfel ca este incidenta sanctiunea nulitatii conform art. 17 raportat la art. 16 din OG nr. 2/2001.
Referitor la temeinicia actului contestat, petentul a aratat, in esenta, ca persoanele mentionate in cuprinsul procesului-verbal contribuiau la amenajarea interioara, dar nu in baza unor raporturi care l-ar fi obligat la incheierea unui contract individual de munca, nu au prestat munca sub autoritatea sa si nici nu au desfasurat activitatea in schimbul unei remuneratii, deoarece el se afla in relatii de prietenie cu cele 4 persoane, iar activitatile desfasurate de acestia au fost menite sa compenseze anumite sume de bani pe care le-a imprumutat fiecaruia in urma cu o perioada de timp.
A precizat petentul ca inspectorii de munca nu au aplicat sanctiunea in urma stabilirii unei situatii de fapt reale, iar declaratiile celor 4 persoane sunt inscrise pe niste formulare pretiparite, realizate in asa fel incat sa conduca la tragerea unor concluzii eronate.
In drept, au fost invocate prev. OG nr. 2/2001, art. 11, art. 16 alin. 1 si art. 260 lit. e din Legea nr. 53/2003.
In probatiune, s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si a celei testimoniale.
Cererea a fost legal timbrata (fila 4).
Plangerii i-au fost anexate documentele de la filele 6-13.
Prin serviciul registratură al acestei instanțe, la data de 05.05.2014, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea, ca nefondată, a plângerii contravenționale și menținerea, ca legal și temeinic, a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.
A arătat intimatul că, în fapt, inspectorii de munca din cadrul ITM Cluj au efectuat un control la un imobil, in care se desfasurau activitati in domeniul constructiilor, respectiv gletuit, imobil situat pe ., nr. 82, Cluj-N. si au gasit in activitate 5 persoane, inclusiv reclamantul.
S-a mentionat ca inspectorii de munca au procedat la luarea declaratiilor pe propria raspundere de la salariati pentru a lamuri daca relatia de munca in care s-au angrenat imbraca forma impusa de lege si s-a stabilit ca numitii D. V. A., M. D. D., M. S. si M. C. efectueaza servicii: curatenie si amenajare spatiu, in favoarea petentului, acordandu-i in acest sens, ajutor.
Ori, a invederat intimatul ca, intrucat petentul S. P. nu a fost in masura sa faca dovada incadrarii legale pentru cei patru salariati, prin prezentarea unor contracte individuale de munca incheiate cu acestia, s-a procedat la antrenarea raspunderii contraventionale, in temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.
S-a apreciat ca nu poate fi primita sustinerea petentului in sensul ca cele patru persoane ar fi prestat munca sub forma ajutorului, deoarece textul legal impune relatiei de munca forma contractuala, legea solicita ca orice activitate de munca sa fie prestata in temeiul unui contract individual de munca, incheiat anterior inceperii activitatii de catre salariat.
A mai sustinut intimatul ca munca fara forme legale este frecventa in domeniul constructiilor, iar „munca la negru”, dupa cum este cazul in speta, prejudiciaza atat angajatii, cat si statul.
In drept, au fost invocate prev. art. 205 din Codul de Procedura Civila, art. 16, art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Intampinarii i-au fost anexate inscrisuri (filele 35-47).
In cuprinsul raspunsului la întâmpinare inregistrat la dosarul cauzei in data de 20.05.2014, petentul a sustinut ca persoanele care se aflau in imobil la momentul controlului nu prestau o activitate de munca, ii sunt prieteni si au dorit ca, in masura in care timpul disponibil le-a permis, sa-l ajute la finalizarea imobilului sau, fara a primi vreo remuneratie in schimbul acestui ajutor, dupa cum rezulta din chiar cuprinsul fiselor de identificare care au fost completate pentru fiecare dintre ele.
Prin incheierea de sedinta din data de 24.06.2014, parte integranta din prezenta hotarare, instanta a incuviintat petentei proba cu inscrisuri si proba testimoniala, in administrarea careia au fost audiati martorii D. V.-A., M. C. si M. D. D..
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, la data de 13.02.2014, inspectorii de munca din cadrul ITM Cluj au efectuat un control la un imobil, in care se desfasurau activitati in domeniul constructiilor, respectiv gletuit, imobil situat pe ., nr. 82, Cluj-N., control ce a avut ca obiectiv verificarea legalitatii raporturilor de munca stabilite cu salariatii, in temeiul disp. Legii nr. 53/2003, dupa cum rezulta din copia procesului-verbal de control nr._/27.02.2014 (fila 44).
F. de continutul anexei de constatare de la filele 45-48 din dosar, instanta retine ca, in urma controlului, au fost identificate in imobil cinci persoane si, dupa ce s-a procedat la completarea fiselor de identificare, inspectorii de munca au stabilit ca patru persoane: numitii D. V. A., M. D. D., M. S. si M. C. desfasurau activitati in domeniul constructiilor, in favoarea angajatorului S. P. M., fara a avea incheiate contracte individuale de munca in forma scrisa.
Raportandu-se la starea de fapt pe care au constatat-o la locul supus controlului, inspectorii de munca au apreciat ca petentul a încălcat prevederile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, deoarece a primit la munca 4 persoane, incepand cu data de 12.02.2014, fara a le intocmi, in forma scrisa, in limba romana, contracte individuale de munca si, in temeiul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._, încheiat la data de 27.02.2014 (filele 40-43), s-a procedat la sanctionarea contraventionala a petentului S. P. M., prin aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 40.000 lei, conform dispozițiilor art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Actul de sanctionare a fost încheiat la sediul intimatului ITM Cluj, in prezenta contravenientului, care, insa, a refuzat sa semneze documentul si, in consecinta, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor i-a fost comunicat, prin posta, cu scrisoare recomandata avand confirmare de primire, la data de 07.03.2014 (fila 39).
Apreciind că procesul-verbal de contravenție nu a fost în mod legal si temeinic întocmit, lipsind fapta contraventionala retinuta in sarcina sa, petentul a înaintat prezenta plângere contravențională, solicitând anularea actului de sancționare.
În drept, potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii: „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. ...”
Referindu-se la nerespectarea obligației impusa angajatorului, in cuprinsul disp. art. 16 din Legea nr. 53/2003, art. 260 alin. 1 lit. e din același act normativ sancționează ca fiind contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, contravenție pentru care se aplică o amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Conform art. 260 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către inspectorii de muncă.
În temeiul art. 260 alin. 3 din Legea nr. 53/2003, contravențiile prevăzute de acest act normativ se completează cu dispozițiile OG nr. 2/2001. În acord cu prevederile art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, după ce efectuează demersurile procedurale care se impun, procedează la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii aplicate petentului.
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare a contravențiilor atacat îndeplinește exigențele de legalitate prevăzute în cuprinsul art. 16 din OG nr. 2/2001, neputându-se identifica, în speță, niciunul din cauzele de nulitate prevăzute de lege. Vor fi inlaturate, astfel, sustinerile petentului cu privire la incalcarea normele de procedura impuse in cuprinsul OG nr. 2/2001, in ceea ce priveste forma intocmirii procesului-verbal de contraventie.
Analizand continutul procesului-verbal de contraventie contestat si al anexei acestuia (filele 40-43), instanta arata ca nu se justifica sustinerea petentului cu privire la incalcarea disp. art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, fata de inexistenta unei descrieri detaliate a faptei contraventionale, prin aratarea tuturor imprejurarilor in care a fost savarsita. Au fost respectate prev. art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, fiind realizata o descriere corespunzatoare a faptei imputate, de natura a dovedi indeplinirea elementelor constitutive ale contraventiei retinuta in sarcina persoanei sanctionate, contraventie instituita prin disp. art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Se va considera, astfel, ca starea de fapt redata in cuprinsul procesului-verbal de contraventie este in masura sa ofere instantei posibilitatea de a stabili intrunirea elementele constitutive ale contraventiei prin raportare la descrierea manierei de efectuare a controlului si a situatiei avuta in vedere la aplicarea sanctiunii, agentul constatator respectand normele de procedura impuse in cuprinsul OG nr. 2/2001 in ceea ce priveste forma intocmirii procesului-verbal de contraventie.
. indicata fapta savarsita in concret si au fost descrise toate circumstantele de natura a imprima faptei caracter contraventional, prin raportare la elementele constitutive ale contraventiei prevazute in cuprinsul art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, din moment ce agentul constatator a descris, in mod detaliat, maniera in care s-a realizat incalcarea normelor stipulate in domeniul legislatiei muncii, aratand activitarea prestata la locul supus controlului, persoanele care desfasurau lucrarile de constructii, data de la care prestau activitatea, persoana ce a fost indicata ca fiind coordonatorul activitatii si faptul ca nu erau intocmite, la data controlului, in forma scrisa, in limba romana, contracte individuale de munca pentru numitii D. V. A., M. D. D., M. S. si M. C..
Asadar, instanta apreciaza ca nu poate fi identificata vreo vatamare cauzata contravenientului prin maniera de descriere a faptei, ce s-a alegat a fi insuficienta, iar sanctiunea nulitatii nu se justifica atat timp cat nu exista o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decat prin anularea actului, deoarece, contrar sustinerilor petentului, aceasta mentiune a procesului-verbal de contraventie nu se regaseste printre cauzele de nulitate absoluta prev. in cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001.
Vatamarea alegata de catre petent, in sensul ca, prin maniera deficitara de prezentare a faptei contraventionale, i-ar fi ingradita posibilitatea de a dovedi netemeinicia actului constatator al contraventiei nu are fundament, atat timp cat dreptul la aparare al contravenientului a fost pe deplin respectat si, prin promovarea prezentei plangeri contraventionale, contravenientul are posibilitatea de a dovedi lipsa de fundament real a faptei imputate, dupa cum se va arata in cele ce urmeaza.
Raportat la faptul că nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau relativă a procesului-verbal contestat, se va constata că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, actul de sancționare bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa, având în vedere că întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției s-a bazat pe o faptă constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța are în vedere că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul, după cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Bosoni împotriva Franței”.
Mai mult, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, garanțiile art. 6 al Convenției în materie penală sunt aplicabile în cadrul procedurilor având ca obiect contestarea unui proces-verbal de contravenție, precum cel de față, având în vedere natura faptei imputate, a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (cauzele „Öztürk împotriva Germaniei”, „Huseyin Turan împotriva Turciei”) sau a scopului punitiv al sancțiunii amenzii și caracterul general al normei de drept încălcate, după cum s-a arătat într-o cauză recentă pronunțată împotriva României, “cauza N. G.”. Esențială pentru determinarea aplicabilității art. 6 din Convenție, în latura sa penală, este, așadar, analiza naturii faptei imputate și a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare.
Astfel, plângerea contravențională de față se poate, cu ușurință, circumscrie noțiunii de „acuzație în materie penală” în acord cu practica judiciară impusă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare, după cum s-a reținut în cauzele „Salabiaku împotriva Franței” sau „Västberga taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei”.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, după cum reiese și din dispozițiile art. 31- art. 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor. Sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, astfel cum s-a arătat în cauza „A. împotriva României”.
Totodată, instanța va da eficiență considerentelor exprimate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza „N. G. împotriva României”, mai sus menționată, în care s-a arătat că, din moment ce sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței de judecată conform dreptului național, petentul se expune în mod conștient riscului de a fi „condamnat” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, care se bucură de o prezumție de temeinicie ce ar putea fi răsturnată, dacă nu reușește să facă dovada contrară celor reținute în cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției.
Aplicând aceste considerente la speța dedusă judecății, instanța reține că petentul a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție. Din probatoriul administrat, rezulta o sancționare neîntemeiată.
Raportandu-se la declaratiile celor patru persoane care s-a sustinut a fi prestat activitatea fara a avea incheiat contract individual de munca: numitii D. V. A., M. D. D., M. S. si M. C., astfel cum au fost date in fata inspectorilor de munca si consemnate in cuprinsul fiselor de identificare de la filele 35-38 din dosar, instanta considera ca nu sunt intrunite in speta elementele constitutive ale contraventiei prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003. Cele patru persoane nu au fost „primite la muncă de catre petent”, in imobilul situat pe ., nr. 82, jud. Cluj si, ca atare, nu era necesara încheierea unui contract individual de muncă conform prev. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003. Circumstantele spetei sunt de natura a dovedi neindeplinirea conditiilor art. 10 din Legea nr. 53/2003, text de lege care instituie necesitatea incheierii unui contract individual de munca in cazul in care o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
In speta, insa, activitatea prestata de catre cele 4 persoane care se aflau la locul supus controlului, in favoarea petentului, nu s-a desfasurat nici sub autoritatea acestuia si nici in schimbul unei remuneratii. Astfel, numitul M. C. a precizat, in mod clar, inspectorilor de munca faptul ca a venit sa-l ajute pe petent la curatenie pentru a-si plati o datorie (fila 35) si aceeasi pozitie a fost sustinuta si in fata instantei de judecata, in cuprinsul depozitiei de la fila 81. Totodata numitul M. S. a precizat, in mod clar, inspectorilor de munca, faptul ca a venit doar sa-l ajute pe petent la amenajarea interioara a spatiului, ci nu sa presteze o activitate de munca (fila 36). La fel, numitul M. D. D. a aratat inspectorilor de munca faptul ca a venit sa-l ajute pe petent la curatenie, ca prieten (fila 37) si aceeasi pozitie a fost sustinuta si in fata instantei de judecata, in cuprinsul depozitiei data in cadrul sedintei publice din data de 17.03.2015. In sfarsit, si numitul D. V. A. a invederat inspectorilor de munca faptul ca a venit sa-l ajute pe petent, ca prieten (fila 38) si aceeasi pozitie a fost sustinuta si in fata instantei de judecata, in cuprinsul depozitiei de la fila 66.
Aratand ca, inca de la data controlului, persoanele care desfasurau activitati de amenajare interioara la imobilul supus controlului au sustinut cu tarie lipsa oricaror raporturi de munca si au justificat serviciile pe care le prestau in favoarea petentului pe considerentul unor relatii de prietenie, in temeiul carora au luat nastere anumite obligatii de ordin moral si, chiar material, in ceea ce-l priveste pe martorul M. C., instanta considera ca interpretarea oferita de inspectorii de munca cu privire la starea de fapt identificata la fata locului este una eronata si nu are fundament real, astfel ca nu se poate aprecia ca fiind temeinica sanctionarea contraventionala.
Concluzia instantei este sustinuta si prin imprejurarea ca inspectorilor de munca nu le-a fost precizat, in cuprinsul fiselor de identificare, vreun salariu pe care il primesc persoanele care prestau pretinsa activitate in munca- lipsa remuneratiei fiind invederata si in fata instantei de judecata, cu prilejul administrarii probei testimoniale- (si, in lipsa salariului, nu poate exista raport de munca, dupa cum rezulta din cuprinsul disp. art. 10 din Legea nr. 53/2003) sau vreun numar exact de ore al normei de munca, ci, dimpotriva, au fost inserate mentiuni cu privire la 2-3 ore de activitate. Ori, aceste mentiuni ale fiselor de identificare sunt de natura a institui prezumtia ca, in realitate, activitatea celor 4 persoane identificate de catre inspectorii de munca la locul supus controlului, pe langa petentul S. P. M., nu era una specifica raporturilor de munca, ci era prestata in considerarea unor relatii sociale, in spirit de . de o relatie de prietenie.
Dand eficienta prezumtiei de nevinovatie ce guverneaza materia contraventionalului, din moment ce garanțiile din materie penală sunt aplicabile în cadrul procedurilor având ca obiect contestarea unui proces-verbal de contravenție, dupa cum s-a aratat in cele ce preced, instanța apreciază că situația faptica reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu justifica sanctiunile aplicate. . a fost probata, în mod neechivoc de catre intimat, in timp ce petentul a reusit, prin probatiunea administrata in cauza, anume: coroborarea probei cu inscrisuri constand in fisele de identificare completate de catre cele 4 persoane ce fac obiectul aplicarii sanctiunii contraventionale, in chiar momentul efectuarii controlului si a probei testimoniale, sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal de contraventie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează a admite plângerea contravențională si a anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat.
În ceea ce priveste capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata, instanta apreciază că suma avansata de petent cu acest titlu si probata prin chitantele depuse la dosar: taxa de timbru in cuantum de 20 lei si onorariul avocatial in suma de 1.240 lei, este datorata de intimat în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de Procedura Civilă, fiind partea care pierde procesul, sens în care, fata de prev. art. 451 alin. 1 din Codul de Procedura Civila, instanta urmează a-l obliga pe intimat sa plătească petentului cheltuieli de judecata in cuantum de 1.260 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial.
În precizarea sumei acordata cu titlu de cheltuieli de judecată, instanta arată că se justifică cuantumul solicitat cu titlu de onorariu avocatial, ce este proportional cu munca prestata de avocat, avand in vedere importanta procesului pentru petent, valoarea pretentiilor deduse judecatii, apărarea construită si asistenta acordata partii pe tot parcursul procesului. Acest onorariu de avocat reprezinta o cheltuiala de judecata necesara, fata de maniera in care a fost intocmit actul de sanctionare si a fost efectuata in mod real de catre petent, astfel ca, in temeiul jurisprudentei CEDO, trebuie acordata partii care a fost nevoita sa parcurga procedura judiciara, in caz contrar fiindu-i incalcat dreptul la un proces echitabil, garantat prin reglementari adoptate la nivel national si international.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul S. P. M., CNP_, cu domiciliul in comuna Sandulesti, ., jud. Cluj si domiciliul procesual ales la SCA B. & Ciobanescu, din localitatea Cluj-N., .. 1, .în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj, cu sediul în localitatea Cluj-N., .. 2, jud. Cluj și, în consecință:
Anuleaza procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._, astfel cum a fost intocmit la data de 27.02.2014.
Exonereaza petentul de la plata amenzii contraventionale in cuantum de 40.000 lei, ce a fost aplicata in temeiul procesului-verbal de contraventie anulat.
Obliga intimatul sa plătească petentului cheltuieli de judecata in cuantum de 1.260 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea si motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2015.
Președinte, Grefier,
D. O.-M. Z. R.
Red. D./Dact. D.
4 ex./18.03.2015
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2878/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 2814/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
