Plângere contravenţională. Sentința nr. 3073/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3073/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 3073/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3073/2015
Ședința publică de la 30.03.2015
Completul compus din:
Președinte: G. A. F.
Grefier: C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent P. C. V. și pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă reprezentantul petentului, conform împuternicirii existente la dosar (f.15) și martorul B. Virigilius, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul art.318 C.pr.civ., instanța procedează la audierea martorului B. V., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la fila 36 din dosar.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat, cu excepția înscrisurilor depuse la dosar în probațiune a căror încuviințare o solicită.
În temeiul art.255 alin.1 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinentă concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în temeiul art.394 C.pr.civ., închide faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantei petentului asupra fondului cauzei.
Reprezentantul petentului solicită instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, în sensul anulării procesului-verbal de constatare a contravenției întocmit de către intimat, ca fiind netemeinic și nelegal, potrivit argumentelor invocate în cuprinsul plângerii contravenționale. În susținerea plângerii contravenționale, în ce privește motivele de nelegalitate a procesului-verbal contestat, învederează instanței că, în cuprinsul procesului-verbal contestat nu se arată cu exactitate locul în care s-ar fi săvârșit așa – zisa contravenție, în condițiile în care . Cluj-N. este lungă și are multe semafoare, lipsind mențiunile privitoare la semaforul a cărui culoare afirmativ ar fi fost nesocotită de către petent, echivalând cu o neindicare a locului săvârșirii contravenției. Arată că intimatul avea obligația să indice numărul administrativ al imobilului din dreptul semaforului. Petentul a trecut de 3 semafoare, iar potrivit declarației martorului audiat la acest termen de judecată, după ce petentul a trecut de ultimul semafor situat în dreptul Liceului Ș., acesta a trebuit să pună frână din cauza unei mașini parcate în fața liceului, fapt ce a dus la iritarea agentului de poliție și care a înțeles să îl sancționeze pe petent pe motiv că ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului, fapt neadevărat întrucât martorul se afla în autoturism lângă șofer și a putut observa cu exactitate starea de fapt de la acel moment. Fără cheltuieli de judecată, arătând că le va solicita pe cale separată.
Instanța reține cauza în pronunțarea hotărârii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 03.10.2014, sub nr._, petentul P. C. - V. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2014 și înlăturarea sancțiunilor stabilite prin intermediul acestuia.
În motivare, petentul a arătat că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat s-a reținut în mod greșit că nu ar fi respectat semnificația culorii roșii a semaforului situat pe .-a indicat că locul săvârșirii presupusei contravenții nu este specificat în procesul-verbal, fiind incidente prevederile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, având în vedere că . Cluj-N. este lungă și are mai multe semafoare. Astfel, lipsa mențiunilor privitoare la semaforul a cărui culoare ar fi fost nesocotită echivalează cu o neindicare a locului săvârșirii contravenției. În ceea ce privește motivele de netemeinicie ale actului contestat, s-a arătat că petentul se deplasa din dreptul Pieței C. spre . momentul în care semaforul din dreptul Inspectoratului Școlar Cluj a indicat culoarea verde și-a continuat deplasarea și a trecut și de semaforul amplasat la intersecția Pieței C. cu . transformându-se la momentul trecerii acestui semafor din verde în galben, iar nu roșu. În continuare, petentul a trecut și de semaforul de pe . dreptul Liceului „Gh. Ș.”, acesta indicând culoarea verde. După aproximativ 10-20 metri după acest semafor, deplasarea i-a fost obstrucționată de un autoturism care se afla staționat pe partea carosabilă, din care a coborât un copil care s-a îndreptat spre .. Petentul a precizat că se grăbea, în interes de serviciu, astfel încât a fost nevoit să atenționeze șoferul care staționa, claxonându-l. După încă 5-10 metri de la locul acesta se afla o mașină de poliție, din care a ieșit agentul constatator, făcându-i semn să tragă pe dreapta. Petentul a considerat că probabil acesta fusese iritat de atenționarea făcută celuilalt șofer, astfel încât i-a adus la cunoștință petentului că va fi sancționat pe motiv că a trecut pe culoarea roșie a semaforului. Deși petentul i-a explicat că a trecut pe culoarea verde, care atunci se transforma în galben, agentul constatator nu a vrut să rețină acest aspect. S-a învederat că din locul în care se afla, agentul constatator nu putea să observa niciunul dintre semafoarele menționate.
În drept, au fost invocate prevederile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001 și ale art.100 alin.3 lit. d din O.U.G. nr.195/2002.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art.19 din O.U.G. nr.80/2013 (fila 4).
Prin întâmpinarea depusă la data de 10.12.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat. S-a arătat că acesta conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de către art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, iar sancțiunea a fost aplicată în limitele legale, cu respectarea criteriilor de individualizare stabilite de către art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001. În ceea ce privește situația de fapt, s-a arătat că la data de 29.09.2014, în jurul orelor 07:51, agentul constatator a observat autoturismul marca „Hyundai”, condus de petent, care se deplasa pe . Municipiul Cluj-N. și care nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune. Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de petent referitoare la neindicarea în mod exact a semaforului electric în dreptul căruia a comis contravenția, s-a susținut că acesta nu este un motiv de nulitate absolută, iar petentul nu a suferit vreo vătămare acre să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de sancționare. S-a observat că a fost indicat ca loc al săvârșirii faptei . municipiul Cluj-N., iar nerespectarea culorii semaforului atrage aceeași sancțiune contravențională indiferent de semaforul electric în dreptul căreia a fost săvârșită fapta. Având în vedere caracterul imperativ-limitativ al prevederilor art.17 din O.G. nr.2/2001, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor ce trebuie îndeplinite de un asemenea act nulitatea să se invoce doar în situația în care s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel. S-a menționat că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și face dovada până la proba contrarie. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept, nefiind interzise de către Convenție, în măsura în care respectă limite rezonabile și dreptul la apărare. S-a mai arătat că fapta a fost constatată de către agent prin propriile simțuri.
În drept, au fost invocate prevederile art.205-206, art.223 alin.3, art.249 și art.315 alin.1 din C.proc.civ., precum și ale O.G. nr.2/2001 și O.U.G. nr.195/2002
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (proces-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2014 – fila 5; dovada . nr._ – fila 6; copie carte de identitate – fila 7), precum și proba constând în declarația martorului B. V. (fila 36).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2014 (fila 5), emis de către Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, s-a reținut că petentul a încălcat dispozițiile art.100 alin.3 lit. d din O.U.G. nr.195/2002, prin aceea că în data de 29.09.2015, ora 07:51, a condus autoturismul marca Hyundai, cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul Cluj-N., și nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric. D. urmare, i s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în valoare de 360 lei și s-a dispus reținerea permisului de conducere.
În cuprinsul procesului-verbal, petentul a formulat obiecțiuni, în sensul că nu a trecut pe roșu.
Din declarația martorului B. V. (fila 36), reiese faptul că acesta se afla în autoturism cu petentul, pe scaunul din dreapta, de lângă șofer. Martorul a arătat că se deplasau, împreună cu un alt coleg, către o întâlnire în interes de serviciu. S-a precizat că au trecut pe culoarea verde de semaforul din Piața C., iar după ceea tot pe culoarea verde de semaforul din dreptul clădirii Inspectorului, la intrarea pe . se află și o trecere de pietoni. Ulterior, petentul a trecut pe culoarea verde de un alt semafor, din dreptul trecerii de pietoni din dreptul Liceului „Ș.”. După această trecere de pietoni se afla oprită o mașină, fiind probabil un părinte ce își lăsa copilul la școală. Martorul a declarat că deoarece se grăbeau la întâlnirea de serviciu, petentul a claxonat de două ori scurt pentru ca mașina respectivă să își continue deplasarea. Mai jos au fost opriți de către un echipaj de poliție, iar agentul constatator i-a cerut explicații petentului cu privire la claxonare. Martorul a afirmat că agentul constatator i-a comunicat petentului că i se va reține carnetul de conducere pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului. S-a mai precizat că agentul constatator nu putea să vadă culoarea semaforului, întrucât acesta se afla după semafor, în mașină, aceasta fiind poziționată pe direcția de mers a petentului.
Potrivit art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Conform art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Conform art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Art. 21 alin.3 din același act normativ stabilește că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal
Prin art.100 alin.3 lit. d din O.U.G. nr.195/2002 se stabilește faptul că reprezintă contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a faptei de nerespectare a semnificației culorii roșii a semaforului.
Analizând legalitatea procesului-verbal contestat, având în vedere dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța retine că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor formale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, pentru următoarele considerente:
Indicarea locului săvârșirii contravenției este un element ce trebuie inserat în cuprinsul procesului-verbal sub sancțiunea nulității relative, fiind prevăzut de art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001. Este adevărat că în anumite situații, indicarea locului săvârșirii faptei poate fi asimilat descrierii faptei, element prevăzut sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din O.G. nr.2/2001, însă numai în acele situații în care locul este esențial pentru a se putea determina existența sau circumstanțele în care a fost comisă fapta, pentru a-i putea permite petentului să își construiască în mod temeinic apărarea, iar instanța să poată verifica măsura în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției. Față de presupusa faptă reținută în sarcina petentului, instanța constată că aceasta a fost suficient descrisă, nefiind vorba de un caz de nulitate absolută, întrucât nerespectarea culorii roșii a semaforului nu presupune o analiză a amplasării respectivului semafor pentru a se verifica o posibilă corespondență între situația de fapt reținută și textul de lege sancționator, fiind îndeajuns să fie indicată . fost depistată persoana. Astfel, nefiind în situația unui caz de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod limitativ de art.17 din O.G. nr.2/2001, pentru ca neindicarea locului săvârșirii faptei să atragă nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, este necesar să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.175 alin.1 C.proc.civ., anume ca prin nerespectarea cerinței legale să se fi pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin desființarea acelui act. Întrucât petentul a putut să își formuleze apărările în mod corespunzător pe situația de fapt, fără ca lipsa indicării numărului imobilului în dreptul căruia se afla amplasat semaforul pe . îl împiedice în acest demers, se constată că nu s-a făcut dovada existenței unei vătămări, în condițiile enunțate anterior.
În ceea ce privește situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța constată că din declarațiile martorului prezent la săvârșirea evenimentului reiese faptul că semaforul electric de care a trecut petentul înainte de a fi oprit de către agentul constatator nu prezenta culoarea roșie în momentul în care petentul a depășit cu autoturismul de punctul din care acesta mai era vizibil pentru șofer, ci prezenta culoarea verde. De asemenea, potrivit declarației date de martor în fața instanței, agentul nu a putut constata fapta prin propriile simțuri, deoarece din locul în care se afla nu avea vizibilitate spre partea semaforului ce afișează semnalele luminoase, ci se afla la distanță de acesta, într-o mașină orientată pe direcția de mers a autoturismelor.
Având în vedere natura de act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional a procesului-verbal de constatare a contravenției, acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinice, prezumție care are o natură relativă putând fi răsturnată prin proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că, în ciuda naturii bănești a sancțiunii efectiv aplicate, suma sa mică și natura civilă a legii de pedepsire a contravenției respective, procedura în cauzele de natură contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, în măsura în care dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită reclamantului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane ci tuturor cetățenilor; ea le impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încerca în același timp să descurajeze și să pedepsească (cauza A. împotriva României, Hotărârea din 4 octombrie 2007, parag.51; cauza Öztürk împotriva Germaniei, Hotărârea din 21 februarie 1984, parag.53). Astfel, vor fi analizate trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislația națională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum și caracterul și gravitatea „sancțiunii”, criterii ce sunt alternative, nu cumulative, astfel încât pentru aplicarea art. 6 cu privire la termenii „acuzații în materie penală”, este suficient ca, prin natura sa, contravenția în cauză să fie „penală” din punct de vedere al Convenției, sau să fi expus persoana respectivă la o sancțiune care, în virtutea caracterului și gravității ei, să se încadreze în general în „materie penală” (cauza I. P. împotriva României, Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04, parag.22). Având în vedere aceste criterii, instanța constată că în cauza de față devin aplicabile reglementările Curții privind noțiunea de „acuzație în materie penală”, în înțelesul art.6 din Convenție, urmând a avea aplicabilitate toate garanțiile ce însoțesc o astfel de procedură, printre care și prezumția de nevinovăție.
De asemenea, prin jurisprudența sa, Curtea a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, art. 6 alin. 2 cerând statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare (cauza A. împotriva României, parag.60).
În aceste condiții, sarcina probei revine organului constatator și nu petentului, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, fiind doar actul prin care o persoana este acuzată de săvârșirea contravenției.
Raportat la probele existente la dosar, astfel cum acestea au fost analizate în paragrafele anterioare, instanța apreciază că s-a reușit înfrângerea prezumției de temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, fapta reținută necorespunzând situației efective de la data încheierii acestuia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.34 și următoarele din O.G. nr.2/2001, instanța va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2014, ca fiind netemeinic, având drept consecință exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 360 lei aplicată prin procesul-verbal contestat și înlăturarea măsurii reținerii permisului de conducere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul P. C. V., CNP_, domiciliat în Cluj-N., ., ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat L. M., în Cluj-N., Calea Dorobanților nr.25, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, C.U.I._, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 29.09.2014, emis de către intimat.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 360 lei aplicată prin procesul-verbal contestat și înlătură măsura reținerii permisului de conducere.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.03.2015.
Judecător, Grefier,
G. A. FodorCamelia M.
Red./Dact./G.A.F., C.M./4 ex./08.04.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 3038/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Validare poprire. Sentința nr. 3020/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
