Plângere contravenţională. Sentința nr. 614/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 614/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 14526/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr.614/2015
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. R. C.
Grefier: E. N. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent P. A. M. D. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE A JUDETULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, a amânat pronunțarea pentru 22 ianuarie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect plângere contravențională reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, petentul P. A. M. D., în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, a solicitat in principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._/12.06.2014, încheiat de intimat și a sancțiunilor ce i-au fost aplicate în cuprinsul acestuia, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului și restituirea amenzii achitate.
În motivare, în esență, petentul a invocat că era grăbit, astfel că și-a uitat permisul de conducere, iar starea de fapt reținută este contrară realității cel puțin cu privire la pretinsa depășire a vitezei legale. Se arată astfel că nu este individualizat locul săvârșirii contravenției, nu s-a menționat viteza cu care s-a depășit viteza legală admisă, iar procesul verbal a fost încheiat pe un formular de tip 1A și nu după modelul prevăzut în Anexa nr.1D, cum era corect, astfel că nu cuprinde nici o mențiune cu privire la datele de identificare a radarului. Se invocă Norma de metrologie legală NML 021/2005 și se mai arată apoi că viteza reală cu care a circulat era una mai mică, iar încadrarea juridică a faptei este greșită. Se face referire la autotastare.
Petentul a anexat copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției și dovada comunicării.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată.
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 07.10.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
Cu privire la atestarea legalității cinemometrelor, se arată că agentul constatator a menționat în procesul verbal că aparatul radar a înregistrat și filmat fapta reținută, existând și buletinul de verificare metrologică. Cu privire la marja de eroare prevăzută de Norma de metrologie legală privind măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor NML021-05 din 23.11.2005, se arată că marja de eroare maximă admisă nu reprezintă altceva decât cerințe metrologice pentru omologare, iar viteza măsurată de aparatul omologat și certificat este viteza legal stabilită. Cu privire la atestatul agentului constatator se arată că prin Ordinul nr.187/2009 a fost abrogat pct.4.2 din Ordinul nr.301/2005, iar funcția de autotestare a aparatului radar este activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, astfel că în cazul depistării unor defecte, acestea vor fi semnalate, iar funcționarea aparatului va fi blocată.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, 206, 223 alin.3, 249, 315 alin.1 C.pr.civ., OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002 și a anexat copii după următoarele înscrisuri: înregistrarea video pe CD, buletinul de verificare metrologică.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/12.06.2014, încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1020 lei pentru săvârșirea a două contravenții, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 12.06.2014 a fost înregistrat cu aparatul montat pe autospeciala cu nr.MAI_, conducând autoturismul marca Peugeot, cu nr._, cu viteza 87 km./h pe . raza mun.Cluj-N., respectiv faptul că nu deținea asupra sa permisul de conducere.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat procesul verbal, consemnându-se obiecțiunile petentului care a declarat „m-am grăbit”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește neindividualizarea locului săvârșirii contravenției, instanța apreciază că nu pot fi reținute susținerile petentului, în condițiile în care este menționată denumirea străzii pe care a fost surprins și înregistrat cu aparatul radar petentul, de unde rezultă și faptul că acesta circula în localitate. Prin urmare, nu se poate aprecia că suntem în prezența unei insuficiente descrieri a faptei.
Totodată, instanța constată că în speță sunt aplicabile prev.art.109 alin. 2 și 3 din OUG nr.195/2002 rep., care prevăd că, „(2) Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.
Sub aspectul omologării si verificării metrologice a aparatului radar contestat, instanța reține că, potrivit buletinului de verificare metrologica atașat pe CD-ul depus la dosar, cinemometrul de control rutier, de tip R. AUTOVISION, montat pe Dacia L. MCV, cu nr. de înmatriculare MAI_, a primit aprobare, în regim staționar și de deplasare, aspect care poate fi constatat prin verificarea listelor cu aprobările model afișate pe site-ul Biroului R. de Metrologie Legală, rezultând astfel, că aparatul radar cu care a fost înregistrat petentul este omologat de BRML.
Totodată, potrivit art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicata, în situația în care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau a unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor si stabilirea identitarii conducătorului de vehicul. Potrivit acestei anexe, în cazul în care contravenția a fost înregistrata cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, procesul-verbal de contravenție trebuie sa cuprindă rubrica “fiind înregistrat cu…”, rubrica ce impune menționarea unor date apte sa identifice aparatul radar.
Referitor la critica petentului privind încheierea procesului-verbal de contravenție pe un alt formular (anexa 1A) decât cel prevăzut de lege (anexa 1D), instanța apreciază ca aceasta practica a organului constatator de a folosi un alt formular decât cel prevăzut de lege îl poate vătăma pe petent numai ca urmare a mențiunilor suplimentare pe care formularul anexa 1D le are fata de celalalt formular, în speța fiind vorba de mențiunea privind datele de identificare a aparatului radar.
Aceasta mențiune are ca scop asigurarea posibilității ca, ulterior încheierii procesului-verbal de contravenție si în cadrul unei eventuale contestații cu privire la acesta, instanța sa poată verifica, la cererea petentului, daca înregistrarea contravenției a fost făcuta cu un aparat radar ce corespunde cerințelor prevăzute de art. 4.4 din Norma de metrologie legala NML 021-05/2005, potrivit cărora măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere numai daca acestea au fost verificate metrologic si sunt însoțite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate.
Aceste exigente sunt îndeplinite în cauza, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție fiind menționat ca înregistrarea vitezei a fost efectuata cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_. Chiar dacă în procesul verbal nu s-a menționat marca și . radar, în buletinul de verificare metrologică depus este menționată marca și . radar montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI_.
Astfel, instanța înlătură ca nefondată critica petentului referitoare la nerespectarea modelului anexa 1D, dreptul sau la apărare nefiind vătămat prin neutilizarea acestui formular.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Potrivit art. 121 alin.1 și 2 din ROUG 195/2002 (H.G. nr. 1391/2006), “(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare. (2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”
Potrivit art.108 alin.1 lit.c pct.3 din OUG nr.195/2002 rep., „(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:…c) 4 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:…3. depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;”.
Totodată, potrivit art.101 alin.1 și 2 din OUG nr.195/2002 rep., „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:….”, iar „(2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul…care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).”
În raport de specificul faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul, respectiv aceea de încălcare a limitei de viteză maxime admise, este de remarcat faptul că o constatare a acestui tip de contravenție se poate realiza numai prin mijloace tehnice.
Astfel că, în cazul contravențiilor constând în depășirea vitezei legale, contravenientul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție, de aceea sarcina probei revine organului constatator, care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, întrucât legea prevede în mod imperativ faptul că încheierea oricărui proces verbal pentru depășirea vitezei legale se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale agentului constatator.
De aceea, instanța apreciază că este obligatoriu ca în situația acestor contravenții, organul constatator să prezinte instanței, în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, fotografia radar/înregistrarea video, care a stat la baza încheierii actului de constatare și sancționare.
În temeiul paragrafului 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: …imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
Instanța, analizând înregistrarea radar depusă la dosar de către intimat, f. 16, observă că aceasta este concludentă în ceea ce privește identitatea autovehiculului ce a înregistrat la data de 12.06.2014, o viteză de 87 km/h, în localitate, acesta fiind autoturismul condus de petent cu nr.de înmatriculare_, înregistrarea radar fiind realizată în condiții ce permit identificarea numărului de înmatriculare, menționat anterior, astfel încât este înlăturat orice dubiu cu privire la cele consemnate în starea de fapt reținută de către agentul constatator.
Având în vedere că, alături de înregistrarea radar s-a depus și buletinul valabil de verificare metrologică, care atestă că cinemometrul măsoară în regim staționar și în regim de deplasare, instanța apreciază că, în speță, procesul verbal contestat a fost legal întocmit și cu respectarea prevederilor legale indicate mai sus, neputând fi reținute nici susținerile petentului privind erorile de măsurare și autotestarea, fiind relevante susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării.
În ceea ce privește fapta petentului de a circula fără a deține asupra sa permisul de conducere, instanța nu poate reține în apărarea petentului cele invocate prin plângere, și anume faptul că petentul s-a grăbit, acest motiv nefiind de natură să înlăture caracterul contravențional. Astfel, potrivit prev.art.101, alin. (1), pct.18, din OUG nr.195/2002, „ Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:…18. nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).”.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama de faptul că nerespectarea vitezei maxime admise poate pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/12.06.2014 de către organul constatator I.P.J. Cluj, pe care îl va menține în întregime, împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. A. M. D., cu domiciliul în Cluj-N., .-24, etaj 1, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud.Cluj, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._/12.06.2014, ca fiind temeinic și legal întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
D. R. C. E. N. N.
Red./Dact./CD/4 ex./04.05.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 605/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 173/2015. Judecătoria... → |
|---|
