Plângere contravenţională. Sentința nr. 9091/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9091/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 9091/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9091/2015
Ședința publică din data de 06 octombrie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: ȘOIMIȚA-B. T.
GREFIER: C. O.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta V. P. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 28.04.2015 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 29.09.2015, fiind consemnate încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 06.10.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 394, art. 395 C.pr.civ. instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 12.05.2015, sub nr. de mai sus, formulată de petenta V. P. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, s-a solicitat anularea amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 28.04.2015 și modificarea în avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat în esență că, aceasta a traversat . era atentă și consideră sancțiunea excesivă, neavând nici un loc de muncă.
În drept, s-au invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, petenta a depus o copie a procesului verbal contestat (f. 5).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată (f. 3).
Intimatul a formulat întâmpinare la data de 12.06.2015 și a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal încheiat.
În motivare a arătat că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, 206 C.pr.civ., O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr. 2/2001.
În probațiune a anexat raportul agentului constatator și copie a procesului verbal de contravenție (f. 13, 14).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 28.04.2015 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 195 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 99 alin. 1 pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 28.06.2015, ora 20:52 a traversat . Viteazul pe culoarea roșu a semaforului electric pentru pietoni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Instanța arată că temeinicia observațiilor personale ale agentului constatator nu au fost contestate de către petentă, ci dimpotrivă aceasta a recunoscut fapta și vinovăția sa, motiv pentru care, procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind legal și temeinic.
Instanța va avea în vedere însă, dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și faptul că, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea propusă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Față de aceste criterii instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentei prin procesul verbal, în conținutul ei concret are un grad de pericol social scăzut, în cauză justificându-se incidența prevederilor art. 7 din O.G. nr. 2/2001.
Sancțiunea avertismentului se aplică, potrivit art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care fapta este gravitate redusă, iar conform art. 7 alin. 3 din același act normativ, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune. Față de aceste dispoziții legale și raportat la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție, instanța apreciază că aplicarea unei sancțiuni pecuniare nu se impune în cauză, raportat la recunoașterea faptei și atitudinea sinceră a petentei, atât în fața instanței, cât și în fața agentului constatator, așa cum reiese chiar din raportul agentului constatator (f. 13), precum și de faptul că, aceasta se află la prima abatere de acest gen.
Pe baza criteriilor menționate anterior instanța apreciază că sancțiunea avertismentului prevăzută de art. 5, 6, 7 din OG nr. 2/2001 este suficientă pentru a atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și pentru a preveni săvârșirea în viitor a unor fapte de același gen.
Prin urmare, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 195 lei aplicată prin procesul verbal contravențional procesul verbal . nr._ încheiat la data de 28.04.2015, cu sancțiunea avertismentului.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001 instanța va atrage atenția petentei că în cazul săvârșirii unei fapte contravenționale de același gen i se va aplica o sancțiune mai aspră, recomandându-i ca pentru viitor să aibă un comportament ireproșabil în societate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta V. P. CNP_ cu domiciliul în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, și în consecință:
Înlocuiește amenda contravențională în cuantum de 195 lei aplicată petentei prin procesul verbal contravențional procesul verbal . nr._ încheiat la data de 28.04.2015, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 octombrie 2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
ȘOIMIȚA-B. TRIFANCARMEN O.
Red.Dact./S.B.T./C.O./4 ex./04.11.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 8946/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8947/2015.... → |
|---|
